DE CE MANCAM CE MANCAM ?

DE CE MANCAM CE MANCAM ?

A manca implica mai mult decat furnizarea catre organism a nutrientilor. Selectiile de alimente sunt personale si nu intotdeauna constiente. Intr-o mare masura, ele rezista la schimbare. Printre motivele care ne fac sa alegem alimentele pe care le mancam, pot fi oricare din urmatoarele:

Preferinta personala (va place aroma lor).

Obisnuinta sau traditie (va sunt familiare; le mancati intotdeauna).

Presiune sociala (vi se ofera; simtiti ca nu le puteti refuza).

Disponibilitate (ele sunt acolo si sunt gata de mancat).

Incredere (esti prea grabit pentru a prepara altceva).

Economie (sunt in limita mijloacelor financiare de care dispuneti).

Valoare nutritionala (credeti ca va acopera nevoile organismului).

Tabel 7. Compozitia dietei. Compozitia medie a dietei populatiei (% din total aport caloric).

Figura 1. Compozitia dietei, in medie, in 2001 (% din aport caloric).

O parte mare, reprezentata de paine si cereale, in aportul caloric arata, inca, o relativa saracie a populatiei. Per total, compozitia dietei este destul de stabila.

Tabel 8. Compozitia dietei. Compozitia medie a dietei populatiei (% cheltuieli pe alimente).

Figura 2. Compozitia dietei, in medie, in 2001 (% cheltuieli pe alimente).

Multe din cheltuielile oamenilor se duc pe lapte si produse lactate. Pentru oamenii cei mai saraci, distributia se schimba in favoarea painii si a cerealelor. Prosperitatea populatiei, aparent, nu are nici un impact asupra procentelor de cheltuieli pe zahar, cartofi, ulei vegetal si margarina.

Din aceste sapte posibile motive, numai unul singur este legat direct de nutritie. Chiar oamenii care se mandresc cu faptul ca mananca alimente nutritive vor admite ca ceilalti sase factori vor influenta, de asemenea, alegerile alimentelor lor.

Un motiv pentru care oamenilor le plac anumite alimente este preferinta pentru anumite gusturi. Doua din aceste preferinte sunt larg raspandite: gusturile pentru zahar si sare.

Presiunea sociala este un alt factor cu o influenta puternica asupra comportamentului alimentar.

Influenta disponibilitatii, increderii si economiei asupra alegerii alimentelor este clara. Este evident faptul ca nu puteti manca alimente daca ele nu sunt disponibile, daca nu pot fi preparate sau daca nu ni le putem permite. Increderea este un factor principal in luarea deciziilor multor oameni. Consumatorii cauta viteza in preparare, retete cu cateva ingrediente si produse care pot fi pregatite in cuptorul cu microunde.

Desi valoarea nutritionala a alimentelor este numai unul din factorii care influenteaza alegerile consumatorilor, nutritia a crescut in importanta pentru multi consumatori. Unii oameni sunt interesati de nutritie ca mijloc de a evita boala; altii privesc nutritia pentru a-si imbunatati starea lor fizica. Producatorii de alimente au raspuns descoperirilor stiintifice legate de sanatate si nutritie cu o selectie abundenta a alimentelor si bauturilor, cu continut scazut de calorii, continut scazut de colesterol, continut scazut de grasimi, continut scazut de sodiu, fara zahar, fara cofeina, cu continut inalt de fibre si imbogatite in calciu. Consumatorii accepta aceste alimente noi, promotoare ale sanatatii in dietele lor, deoarece aceste alimente sunt usor de identificat (clar etichetate), usor de gasit in magazine, repede si usor de preparat si cele care au gust bun - la fel de bun ca si alegerile traditionale.

Uneori, consumatorii aleg produse de care-si dau seama ca le ofera un beneficiu, cum ar fi o asociere a savorii si sanatatii.