REGIMUL ALIMENTAR IN AFECTIUNILE CARDIOVASCULARE

REGIMUL ALIMENTAR IN AFECTIUNILE CARDIOVASCULARE

Aspecte epidemiologice privind afectiunile cardiovasculare

Importanta mereu crescanda pe care o are in epoca noastra problema bolilor cardiovasculare decurge din faptul ca ele reprezinta principala cauza de deces a epocii contemporane : 50- 55 % din cazurile de mortalitate. In Romania, ocupa tot primul loc, cu 46% din cazurile de mortalitate. Printre bolile cardiace si vasculare care contribuie la aceasta mortalitate mentionam. infarctul miocardic, hemoragia cerebrala, arteriopatiile cu gangrena ale membrelor imferioare, insuficienta cardiaca, s.a. (1,5)

Astazi, infarctul miocardic este de 3 ori mai frecvent sub varsta de 40 ani decat era in urma cu 30 -40 ani, iar hemoragia cerebrala de 4 ori mai frecventa la cei sub varsta de 50-55 ani. De asemenea este demn de retinut ca femeile intre 20-64 ani fac infarct intr-o frecventa de o femeie la trei barbati iar nr. cazurilor de boala la femeile de peste 50 ani a ajuns aproape la egalitate cu cel al barbatilor. Acesta se datoreaza alimentatiei, stresului, fumatului, bolii hipertensive si alti factori de risc, care se intalnesc din ce in ce mai des si la femeia zilelor noastre.(1)

Alimentatia irationala, care poate conduce la exces de greutate, dislipidemii si diabet zaharat, constituie unul din factorii cei mai importanti ai mortalitatii, indiferent daca este vorba de atacuri cerebrale sau cardiace, cancer sau ciroza a ficatului.

Ca factori curativi regimul alimentar intervine in ceea ce am putea denumi urgentele cardiace (infarctul miocardic si insuficientele cardiace de orice fel). Poate avea insa un rol deosebit si in hipertensiunea arteriala sau in tratamentul unor maladii valvulare, cu scopul sa previna instalarea insuficientei cardiace.(1,3)

Regimul alimentar in infarctul miocardic

In cazul instalarii unui infarct miocardic, bolnavul trebuie sa pastreze obligatoriu un repaus la pat, care variaza, dupa forma clinica, de la 3 la 4-5 saptamani . In primele 14-16 zile , repausul la pat va fi obligatoriu .

Regimul alimentar va avea ca obiectiv restabilirea progresiva a unei circulatii normale si furnizarea elementelor nutritive necesare pentru corectarea tulburarilor metabolice generale si locale. (1,3)

In primele 24-28 de ore ,se va administra acestor bolnavi cu lingurita un regim hidric , alcatuit numai din ceaiuri , apa .sucuri de fructe in cantitate de 1000 -1500 ml in 24 de ore .

In urmatoarele zile ,se va administra un regim hipocaloric ,sarac in lipide si continand sare putina. Astfel se recomanda un recim cu 300-500 mg sodiu, cantitate care va fi crescuta treptat, la 750 mg. In primele 7-8 zile (sau chiar mai mult) regimul va fi lichid sau semilichid (pentru a evita efortul de masticatie). Alimentele vor fi repartizate in 4-6 mese zilnic. Pacientul nu va fi lasat sa se hraneasca singur pentru a evita eforturi suplimentare care pot influenta negativ boala. Regimul va fi alcatuit din: -lapte , cereale fierte, biscuiti de buna calitate inmuiati in (lapte sau ceai), supe - creme de legume, piureuri de legume preparate cu lapte, budinci, cartofi fierti sau bine copti, ceaiuri slabe, gelatine, lamai. Se vor da 800-1000 calorii obtinute din 120-150 g glucide, 50-60 g proteine, 20-30 g grasimi.

In urmatoarele 5-6 zile, incepand din a 9-10 zi de la instalarea infarctului, regimul va fi crescut caloric, mentinandu-se usor hipocaloric, hipolipidic, hipoprotidic, normoglucidic si hiposodat (400-500 mg Na).

Regimul va fi alcatuit din urmatoarele alimente: - supe -creme de legume , supe limpezi de legume, iaurt, chisel din sucuri de fructe ,gelatine, budinci , terciuri de fainoase cu lapte ,piureu de legume preparat cu lapte, soteuri de legume cu ulei, (fierte 'a la grecque').

Se vor introduce treptat carnea tocata fiarta sau tocaturi , fripte, salatele de legume rase marunt, (sfecla ,morcovi, salata verde, asezonate cu ulei si zeama de lamaie ).

Din saptamana a 3-a, se poate trece la un regim care practic, va fi continuat de bolnav tot restul vietii, format din 50-55 % glucide, 15-20 % proteine 30 % lipide , la un aport caloric normal in raportul de varsta, sexul si munca daca bolnavul va mai putea munci. Daca bolnavul va avea tendinta de ingrasare se scad cantitatea calorica si cantitatea de glucide la 45-50 % , crescandu - se proteinele.

Glucidele vor fi date mai ales din paine intermediara sau integrala maximum 200-250 g in 24 de ore. Preparatele din gris, fulgi de ovaz , orez, paste fainoase vor fi consumate cu moderatie din cauza pericolului de ingrasare. Se vor prepara fara adaus de zahar. Cozonaci si alte aluaturi vor fi consumate numai ocazional si numai preparate la domiciliu. Se vor evita torturile si prajiturile cu crema. Cartofii vor fi dati in cantitate de 150- 200 g in 24 de ore, fierti sau copti, piureuri, evitand modurile de preparare care cer folosirea unor cantitati mare de grasime (de ex. cartofii prajiti). Se vor prescrie din abundenta legumele de preferinta ca salate proaspete, nesupuse actiunii termice (deoarece astfel se distrug o parte din vitamine), care au avantajul substantelor de balast, favorizand un tranzit intestinal normal . Se vor evita leguminoasele (fasolea, lintea, mazarea uscata , bobul ), ca si legumele cu continut celulozic crescut (varza, gulia), care produc meteorism. Fructele pot fi consumate la discretie , proaspete , in compoturi sau piureuri, eventual marmelade, evitandu- le pe cele oleaginoase (nuci,alune, arahide).

Proteinele date vor fi de origine animala (40-50%) si restul vegetale. Se va folosi carnea slaba de vaca , vitel , eventual, oaie,carnea de pasare, gaina , curcan. Dintre viscere, singurul admis este plamanul, iar dinte preparatele de carne, crenvustii, sunca foarte slaba fiarta , mai rar parizerul. La prepararea carnii inainte de prelucrarea termica, se va indeparta orice grasime vizibila. Vom da preferinta rasolului, gratarului, fripturilor inabusite. se vor evita sosurile nedietetice, precum si impanarea carnii cu slanina.
Dintre pesti sunt contraindicate speciile grase, crap, hering, tipar . De asemenea, nu se recomanda afumaturile marinate conservele preparate cu grasime animala scrumbile sarate etc..Ouale vor fi in cantitate redusa , 3-4 pe saptamana. Dintre produsele lactate se recomanda laptele ecremat sau iaurtul , interzicandu-se frisca, smantana, crema. Dintre branzeturi, prescriem pe acele cu continut lipidic sub 30 % in substanta uscata (telemea desarata , branza de vaci ).

Vor fi evitate ciocolata , cacaua , cafeaua , bauturile alcoolice si mai ale vinurile si lichiorurile.

Se recomanda sucurile de fructe si legume, amestecurile de lapte cu sucuri de legume sau de fructe,lapte batut, iaurt degresat, ceaiurile.

In ce priveste continutul in grasimi se recomanda ca aceasta sa nu depaseasca 70-80 g in 24 ore (valoare in care intra si garsime invizibila din alimentele de origine animala, lapte ,carne,branzeturi, oua, peste etc., astfel ca grasimile invizibile se va reduce la cca.40-50g).

Din punct de vedere cantitativ vom da prioritate grasimilor de origine vegetala fara a exclude grasimila animale, ca untul (15-20g ). Dintre uleiurile vegetale , prescriem uleiurile din in, de soia, adaugate la mancare pentru a-si pastra calitatea. (1)

Dintre condimente se recomanda plantele aromate ( marar ,patrumjel, arbagic, romanita, tarhon,). In cantitate mica, se poate folosi si piperul pentru acrire se utilizeaza otetul sau lamaia.

Regimul alimentar in insuficienta cardiaca

Insuficienta cardiaca reprezinta un stadiu avansat al majoritatii bolilor cardiovasculare, caracterizate prin incapacitatea cordului de a-si indeplini functia sa normala de alimentare a tesuturilor si viscerelor organismului cu sange; este vorba de o scadere a fortei de contractie a miocardului (muschiul inimii), urmata de hipertrofia si dilatarea acestuia. La originea sa, stau o serie de afectiuni ca: hipertensiunea arteriala, bolile valvulelor care inchid orificiile inimii (stenoza mitrala, stenoza aortica, insuficienta aortica etc.), inflamatiile miocardului, tulburari de irigatie sanguina a miocardului, sau bolile coronariene.

Se deosebesc urmatoarele tipuri de insuficienta cardiaca: insuficienta cardiaca stanga, insuficienta cardiaca dreapta, insuficienta cardiaca globala.

Insuficienta cardiaca stanga - se caractizeaza prin aceea ca bolnavul prezinta dispnee, (sete de aer) la eforturi sau chiar la repaus, dispnee care se poate accentua in cursul noptii, prin pozitie culcata.

Insuficienta cardiaca dreapta - apare ca urmare a unor tulburari in mica circulatie datorita unor afectiuni pulmonare. Se caracterizeaza prin cresterea in volum a ficatului care devine dureroasa umflarea picioarelor (edeme), invinetirea tegumentelor si mucoaselor (cianoza) datorita insuficientei oxigenarii la nivelul plamanilor.

Insuficienta cardiaca globala reprezinta o asociere a celor doua tipuri de insuficienta cardiaca dreapta si stanga, caracterizandu-se prin combinarea simptaomatolohiei ambelor forme de insuficienta cardiaca .

Alimentatia, in aceste cazuri, poate avea fie un rol profilactic de impiedicare a aparitiei insuficientei cardiace, in cazul existentei unei leziuni cardiace, fie curative, in cazul cand insuficienta cardiaca este constituita.

La bolnavii cu insuficienta cardiaca, trebuie sa avem in vedere , pe de o parte asigurarea necesarului in calorii si factori nurtritivi in functie de nevoile organismului si, pe de alta parte , favorizarea eliminarii edemelor prin mobilizarea lichidelor retinute in organism printr-o diureza crescuta.

Regimul va trebui sa solicite minimul de efort din partea inimii de acea, se vor evita mesele abundente preferandu-se mesele de volum redus si mai frecvente. Se vor evita, de asemenea, alimente greu digerabile ca si acelea care au fost supues unor pregatiri mai laborioase.

Regimul va fi sarac in sare (hiposodat), iar in formele severe chiar desodat. Cantitatea de sare permisa va fi apreciata in functie de gradul de infiltrare a tesuturilor, deci de edeme.

Intrucat reginul hiposodat este greu de suportat de cate bolnav, se va evita monotonia , prezentandu-se o gama cat mai larga de produse asezonate bogat, cu condimente permise pentru a evita sau a masca lipsa sarii .

In general , un regim bogat in proteine contine o mare cantitate de sare, de aceea regimul hiposodat va fi in general hipoproteic, mai ales cand este afectata si functia renala. Ratia de proteine va fi fixata intre 60 - 80g/zi.

Sunt permise urmatoarele alimente:

- laptele (numai in limita cantitatii de sodiu permis ), branzeturile proaspete nesarate (cas, urda, branza de vaci), branza desodata atunci cand situatia clinica o impune;

- carne de vaca, pasare, in cantitate limitata la 100-150 g /zi;

- oul, galbenusul in cantitate limitata daca exista hipercolesterolemie, albusul de ou, datorita continutului mare de sodiu 180mg % se va exclude in cazul regimului hiposodat;

- grasimile, untul nesarat, smantana , frisca, uleiu vegetal margarina nesarata;

- paine alba fara sare;

- fructe sunt permise toate fierte in compoturi coape ca piureuri, gelatine, rase pe razatoare ca sucuri de fructe;

- legumele sunt permise ca salate, soteuri,mancaruri de legume, evitand pe cele care produc balonari, ca si pe cele bogate in sodiu (varza ,telina, spanacul, leguminoasele uscate, ridichile de iarna, sfecla);

- fainoasele sunt permise fierte, fara sare (gris ,orez, paste fainoase , fulgi de ovaz , mamaliga pripita);

- dulciurile sunt permise numai cele preparate fara sar, bicarbonat sau praf de copt , aluat de tarta, de ecler, de biscuiti, cu fructe sau cu branza de vaci, budincile de fainoase, gelatinele, mierea, dulceata preparata in casa, pelteaua;

- bauturile in limita lichidelor permise, sub forma de ceaiuri de plante, sucuri de fructe, chisele de lapte (cand este permis ), sifon,

- condimentele permise sunt cele aromate , patrunjel ,marar ,tarhon, leustean chimen cimbru , mustar fara sare ,varza murata fara sare ,

- sosurile permise sunt numai cele preparate dietetic,din legume,sos alb,sos de smantana, sos caramel s.a.,

- supele,din legume permise ,supe creme, ingrosate cu fainoase, supe de cereale, supe de fructe (in general se vor da in cantitate limitata)

Alimente interzise sunt

-branzeturile grase, fermentate sarate , (cascaval branza telemea , branzeturi topite );

-carne grasa de porc ,gasca, rata, vanatul ,viscerele, mezelurile, afumaturile si carnurile conservate cu sare, conserve de carne , pestele sarat, afumat , pestele gras (de mare);

-painea cu sare sau fainoasele preparate cu bicarbonat sau sare;

-laptele integral, branzeturi sarate grase;

-carne grasa, viscere, vanat , peste gras,mezeluri;

-grasimile prajite sau in cantitati mari;

-painea neagra;

-legumele care contin sodiu (telina , spanac, varza acra, muraturi etc.)legume bogate in celuloza grosolana;

-fructele oleaginoase;

-dulciurile preparate cu bicarbonat, cu alune dospite, cu unt, si cu galbenus de ou in cantitate crescuta;

-bauturile alcoolice sub orice forma cafeaua , ceaiul tare, apele minerale clorurosodice;

-condimente iuti , piperul boiaua ,sarea, ceapa, hreanul, usturoiul;

-supele de carne;

- sosurile preparate cu mustar, cele preparate nedietetic (cu cu grasime prajita ), maioneza.s.a..

Bolnavul va manca 4-5 mese zilnice, de volum redus.Va evita lichidele in cantitate abundenta in general, consumul de lichide in timpul mesei. Masa de seara se va servi cu cel putin 2-3 ore inainte de culcare.

Din cand in cand, eventual o zi pe saptamana, bolnavul poate urma un asa- zis regim de descarcare, alcatuita din fructe si legume in exclusivitate . Pentru bolnavii supraponderali , aceste zile pot fi chiar mai frecvente.