Pregatirea cerealelor pentru macinis

Pregatirea cerealelor pentru macinis

Se realizeaza in sectia curatitorie si cuprinde urmatoarele operatii:

* separarea corpurilor straine din masa de cereale

* prelucrarea invelisului

* conditionarea cerealelor

Separarea corpurilor straine din masa de cereale

Separarea corpurilor straine din masa de cereale este o operatie complexa si importanta deoarece influenteaza etapele urmatoare de prelucrare.

Corpurile straine din masa de cereale sunt: corpuri straine din timpul recoltarii, transportului, depozitarii (pleava, praf, bulgari de pamant etc.); semintele altor plante (secara, orz.); seminte de buruieni (mazariche mustar, mohor etc); prafuri minerale aderente la bob.

Principalele caracteristici care stau la baza separarii corpurilor straine din masa de cereale sunt: diferenta de marime, de proprietatile aerodinamice, diferenta de dimensiuni, de proprietatile magnetice, diferenta de forma, diferenta de masa specifica

* Separarea corpurilor straine dupa marime si insusiri aerodinamice.

Se realizeaza printr-o cernere succesiva cu site sau ciururi cu orificii de dimensiuni din ce in ce mai mici si antrenarea corpurilor straine mai usoare de catre curenti ascendenti de aer.

Corpuri straine eliminate: boabe de cereale din alte culturi, pietre, impuritati metalice, paie, spice, boabe seci, sistave, plevuri, tocatura de paie, seminte de buruieni, fragmente de boabe, praf mineral

Utilaje folosite: separatorul aspirator, separator pneumatic, separator cascada dupa diferenta de forma si lungime

* Separarea corpurilor straine dupa forma si lungime

Corpuri straine eliminate: corpuri straine mai scurte decat bobul de grau si au o forma sferica (mazariche, neghina, sparturi de bob), corpuri straine mai lungi decat bobul de grau (orz, ovaz)

Corpurile straine cu lungimi diferite de cea a bobului de grau, pot fi separate din masa de cereale folosind trioarele, care, dupa modul de lucru, pot fi:

* trioare cilindrice, cel mai frecvent utilizate;

* trioare spirale care deservesc trioarele cilindrice sau cu discuri.

o Separarea corpurilor straine din masa de cereale dupa proprietatile magnetice

Provenienta acestor impuritati:

- de la masinile de recoltat, de la mijloacele de transport

- din magazii, silozuri

Prezenta corpurilor feroase in masa de cereale are efecte negative cum ar fi:distrugerea suprafetelor de lucru a utilajelor din procesul tehnologic, provocarea de incendii, impurificarea produsul finit, producerea de leziuni pe traseul gastro-intestinal atunci cand sunt consumate produsele finite impurificate

Separarea se face pe baza insusirii caracteristice a magnetilor de a atrage corpurile feroase datorita campului magnetic creat intre polii magnetului

Corpuri feroase eliminate:cuie, piulite, suruburi, bucati de tabla, piese mici etc.

Aparate folosite: magnetice cu magneti permanenti si electromagnetice

Prelucrarea invelisului boabelor de cereale

Scop:

* desprinderea si indepartarea straturilor exterioare ale bobului (invelisului pericarpic)

* desprinderea si indepartarea impuritatilor aderente pe suprafata boabelor (praf mineral, microorganisme, malura)

* desprinderea si indepartarea barbitei bobului

Faze:

o decojirea primara (uscata): se indeparteaza praful din santuletul bobului si parti din barbita bobului (praful negru)

o descojirea secundara (umeda): se indeparteaza primul strat celulozic al invelisului, o parte din embrion si in totalitate barbita bobului (praful alb)

o perierea cerealelor: se indeparteaza partile de coaja desprinse de bob, care mai sunt inca aderente bobului (praful alb)

Utilaje folosite:

decojitorul Eureka cu manta de sarma impletita

decojitorul cu manta abraziva de smirghel

masina de periat grau

Efectul tehnologic al descojitoarelor se apreciaza prin:

* micsorarea continutului de cenusa al graului dupa fiecare treapta de descojire (0,05-0,07%)

* cresterea continutului de spartura (0,2-0,5%)

Efectul tehnologic al masinilor de periat se apreciaza prin:

* micsorarea continutului de cenusa al graului cu minimum 0,01%

* cantitatea de praf extrasa (0,02-0,04%)

* aspectul neted , lucios al boabelor

Conditionarea cerealelor

Scop:

- modificarea insusirilor mecano-structurale ale bobului pentru cresterea eficientei de macinis

- modificarea insusirilor de panificatie ale graului in sensul imbunatatirii glutenului

Metode de conditionare:

1. la rece: umectare cu apa pulverizata, cu aparate pentru umectare intensiva

Conditionarea se realizeaza prin:

Grau Umiditate optima inaintea Sr.I Timp de odihna Numar trepte de umectare

fainos 14,5-15 % 12-18 2

sticlos 15,5-16 % 24-40 3

* umezire

* - stropirea graului cu apa umectare - operatia tehnologica prin care apa data pentru umezire patrunde in boabe in timpul stationarii acestora in celulele de odihna

b) la cald: coloana de conditionare

Efectul caldurii in conditionarea graului are doua aspecte:

* accelereaza intrarea apei in boabe

* imbunatateste insusirile de panificatie ale fainii

Primul efect este asigurat de ridicarea temperaturii griului pana la 45C iar cel de al doilea prin ridicarea temperaturii la 50-60C.

Cresterea temperaturii graului se poate asigura cu ajutorul coloanei de conditionare, avand ca sursa de caldura apa sau aerul cald.

Prin folosirea procedeului de conditionare hidrotermica timpul de odihna se reduce la 60-90 de minute, micsorandu-se corespunzator si numarul celulelor pentru odihna.

Calitatea fainii. Puterea de crestere, producerea gazelor, retinerea gazelor si caracterele fizice ale glutenului cum sunt extensibilitatea si rezistenta sunt putin influentate daca temperatura nu depaseste 45-46C.

Aparitia unor schimbari in amidon, proteine sau alti constituenti ai fainii are loc numai daca temperatura graului ajunge la 60-70C. O temperatura mai mare duce la un grau cu gluten sfaramicios, tare, mai putin elastic si extensibil.

Schema (diagrama) tehnologica de pregatire a graului pentru macinis

l, 3, 17, 19 - buncar; 2, 18 - cantar automat; 4 - separator aspirator ;

5 - trior de mare capacitate; 6 - trior de repriza; 7 - trior spiral;

8, 13, 14 - descojitor; 9 - masina de spalat; 10 - aparat de udat;

11 - celule de odihna; 12 - magnet; 15 - cascada ; 16 - umidificator pneumatic; 20 - filtru de presiune sau aspiratie; 21, 23 - ventilator; 22 - filtru de aspiratie; 24 - coloana de conditionare

Operatiile tehnologice de curatire si conditionare mai poarta si numele de generic de pregatirea graului pentru macinis. Totalitatea operatiunilor pe care le cuprinde pregatirea pot fi reprezentate grafic in ordinea efectuarii lor, prin asa numita schema sau diagrama tehnologica. Tot in aceasta schema sunt prevazute si instalatiile de aspiratie. In practica se obisnuieste ca schema de pregatire sa fie impartita in trei parti distincte : curatitoria neagra, curatitoria alba si conditionarea.

Curatitoria neagra cuprinde operatiile de eliminare a impuritatilor existente in masa de boabe, prima treapta de descojire (si spalare).

Curatitoria alba cuprinde operatiile tehnologice: (dupa spalare) treapta a doua de descojire si periere

Conditionarea se situeaza in cele mai multe cazuri intre curatitoria neagra si cea alba. Exista insa si cazuri cand se efectueaza si conditionarea inainte ca graul sa intre in macinis.

Deseuri de curatitorie

Zoana= refuzul obtinut la sita a doua a tararului si ca rezultat al decantarii corpurilor antrenate prin aspiratie in camerele de decantare ale tararului ce contine boabe de cereale din alte culturi, boabe seci, sistave , atacate de insecte, tocatura de paie si spice

Maidanul= refuz obtinut la sita a treia a tararului si din ce se colecteaza la ciclonul tararului, compus din prafuri minerale, nisip, pietris, seminte de buruieni.

Pleava - se compune din palee de grau, frunze si parti de paie, antrenate de curentul de aer pana la ciclonul care curata aerul de la tarar

Deseuri de trior - sunt formate din neghina si mazariche

Praful negru= reziduu rezultat din prelucrarea cerealelor la primul decojitor, nefurajer

Praful alb - este rezultat din prelucrarea cerealelor umectate la decojitoarele si masinile de periat din curatitoria alba, furajer