REGIMUL ALIMENTAR IN BOLILE PANCREASULUI

REGIMUL ALIMENTAR IN BOLILE PANCREASULUI

Notiuni introductive privind afectiunile pancreatice

Explorarea clinica a pancreasului , conditiile necesare pentru precizarea afectarii si a tipului de leziune se lovesc inca de numeroase piedici. (1) Aceasta face ca adesea diagnosticul sa fie stabilit doar in fazele tardive ale bolilor pancreatice , in plina insuficienta pancreatica sau cu prilejul unei interventii chirurgicale de urgenta. Datorita acestei situatii ,profilaxia dietetica a acestor boli abea daca se schiteaza in momentul de fata, iar dietoterapia bolilor constituite ramane multe privinte insuficienta si tributara tratamentului medical.(1,5)

Se stie ca pancreasul joaca un rol deosebit in nutritie prin productia de enzime ,putand provoca tulburari grave de nutritie .

Pancreasul secreta amilaza (necesara metabolizarii glucidelor), lipaza (necesara metabolizarii grasimilor), tripsina si chimopsina (necesarii metabolizarii proteinelor), si bicarbonat de sodiu, care permite mentinerea in duoden a mediului alcalin necesar activitatii enzimatice.(1)

Consecintele majore ale insuficientei pancreatice exocrine vor fi scderea digestiei si resorbtiei proteinelor, dar in mod special a grasimilor. Asimilarea glucidelor va ramane nealterata intruct amilaza, enzima necesara digestiei lor se produce si in duoden si in glandele salivare. Chiar dupa pancreatectomie chirurgicala resorbtia de glucide continua desi grasimile si proteinele scad enorm de mult.

Steatoreea va conduce la slabire intensa. Deficiente in resorbtia vitaminelor liposolubile se produce rar (deficientele resorbtiei de vitamine K,D,A, E raman nesesizabile, explicatia consta in aceea ca absortia de vitamine este dependenta mai degraba de prezenta bilei, decat de enzimele pancreatice). In pancreatitele cronice, mucoasa intestinala este intacta. De aceea, in general, bolnavii au un apetit bun si tulburari de resorbtie vitaminice putin marcate. Acelasi lucru se poate spune , spre exemplu, si de vitamina B 12 acidul folic, factorul vitaminic, vitaminele din grupa B. Aceste deficiente vitaminice trebuie numai rareori corectate si in special atunci cand se observa o scadere a calciului si a fosforului.(1,5)

Pancreatitele se prezinta din punct de vedere evolutiv sub doua forme: acute si cronice . In general, pancreatitele cronice sunt primitive (la marii obezi su la bautorii de alcool precum si la cei cu carente mari de proteine)sau secundare (unei litiaze biliare unei litiaze in canalul Wirsung , unei stenoze inflamatorii a canaliculilor, unei scleroze papilare).

Semnele clinice ale unei pancreatite cronice sunt durerile abdominale ,diareea si slabirea (90 % din cazuri). Scopul tratamentului medicamentos si dietetic este ameliorarea acestei simptomatologii.

Dieta in pancreatita cronica

Regimul alimentar indicat in pancreatita cronica desi trebuie adaptat la fiecare caz in parte va respecta in linii mari urmatoarele indicatii:

-sa fie hipercaloric (variaza de la 2500-6000 calorii in raport cu starea de slabire);

-sa fie bogat in proteine; cantitatea de proteine variaza intre 100-150 g zilnic. Dintre aceste , cel putin 65-75 % trebuie sa fie proteine de origine animala . Regimul hiperproteinic stimuleaza apetitul , nu produce fermentatii, furnizeaza organismului aminoacizii esentiali necesari pentru regenerarea tisulara si are un efect tonifiant general;

-sa fie hiperglucidic(medie in jur de 400 g glucide, uneori chiar mai mult atunci cand exista o stare de denutritie ). Aportul de glucide este prsibil, neexistand alterari ale functiei amilazei si este necesar pentru a aduce un surplus de elemente calorice. In caz de diabet concomitent ,se va elibera acesta dar la o cantitate mai mare de glucide;

-sa fie mai sarac in grasimi (hipolipidic). Se stie ca in orice boala pancreatica absenta enzimei pancreatice (lipaza ) scade digestia grasimilor si resorbtia lor, fapt ce duce la eliminarea acestor in scaun, fenomen cunoscut sub numele de steatoree (diaree cu grasimi). In general cam 40 % din garsimi se resorb totusi din intestin si numai in insuficienta foarte grave grasimile reasorbite scad mai mult. Cand apare steatoreea in scaun se gasesc 15 g grasime din 60 g administrate . De aceea, se recomanda grasimi in cantitate mai mare in alimentatia bolnavului cu insuficienta pancreatica, pentru a evita scaderea in greutate a acestora . (1) Administrarea orala, concomitent cu masa, a unor enzime pancreatice cum ar fi ,,nutrizimul " ,,pancreolipaza ",,trifementul ",,festalul" s.a. , amelioreaza mult digestia grasimilor, ceea ce va da posibilitatea de a creste lipidele intre 60-140g (si chiar mai mult)in raport cu scderea in greutate (fapt care va permite sa se ajunga la valoarea calorica necesara ).

Totusi, o dieta crescuta in proteine si glucide si mai saraca in lipide pare cea mai avantajoasa pentru tratamentul indelungat al pancreatitelor cronice,cu insuficienta pancreatica. Corectarea digestiei prin terapie medicamentoasa este adesea o necesitate care completeaza si ajuta regimul alimentar in mentinerea greutatii si a starii de bine general.

In principiu, regimul trebuie sa mai respecte cateva indicatii generale:

Ø      alimentele capabile sa mareasca apetitul usor digestibile si care sunt recomandabile si prin valoarea lor proteica, sunt :carnea, pestele ,branzeturile slabe;

Ø      carnea cea mai usoara digerabila este cea de vaca, vitel ,de oaie, eventual de porc slab, de pasare, ficatul. Carnea fripta are avantajul ca la un volum mic aduce o cantitate de proteine egala cu cea dintr-un volum mai mare de carne fiarta. Din cand in cand se vor inlocui 100 g carne cu 2 oua moi sau ochiuri in apa.

Ø      dintre grasimi, sunt foarte bine tolerate untul proaspat de vaca (30 g in medie pe zi), branzeturi care contin mai putin de 50 % grasimi; laptele se va da ecremat sau semiecremat,poate fi adaugat crud la mancare ; uleiul de floarea soarelui de porumb sau soia (30-60 g dupa necesitatile starii de nutritie si numai cu tratamenta daca sunt adminstrate in cantitate mica);

Ø      se pot prescrie 4-5 mese pe zi aproximativ egale ca volum, ceea ce va permite, pe de o parte, o solicitare mai mica a tubului digestiv si a organelor anexe (inclusiv a pancreasului), iar, pe de alta parte un aport alimentar mai abundent decat in sistemul de 3 mese pe zi.

In caz de aparitie a diabetului zaharat regimul va avea caracteristicile regimului de diabet,cu singura mentiune ca nu se vor scadea niciodata glucidele sub 240-250 g /zi, iar lipidele se vor creste cu prudenta astfel incat starea de nutritie a bolnavului sa nu fie degradata .