REGIMUL ALIMENTAR IN DIABETUL ZAHARAT (3)

Diabetul zaharat este o boala cu evolutie cronica, aparuta prin deficit relativ sau absolut de insulina. Insulina este un hormone secretat de pancreas si care, in conditii de carenta, perturba metabolismul glucidelor, proteinelor, lipidelor, al apei si al sarurilor minerale.

In functie de necesitatea administrarii insulinei, DZ se clasifica in: diabet zaharat ( DZ) tip 1, insulinodependent si diabet zaharat tip 2, insulinoindependent.

DZ tip 1 ( insulinodependent) - afecteaza predominant subiectii tineri, pana la 40 - 45 ani, putand insa aparea la orice varsta. In aparitia lui sunt invocate: predispozitia ereditara si factorii de mediu ( unele viroze si substante chimice, factori alergogeni, lipsa alimentatiei la san, temperaturile scazute prelungite, etc).

Manifestarile bolii apar brusc: poliurie, sete accentuate, pierdere in greutate, iritabilitate, astenie, crampe musculare, constipatie, tulburari de vedere, infectii cutanate ( predominant genitale), etc. Intervalul scurs intre aparitia primelor simptome si diagnostic este, de regula, in medie de 20 zile. Daca diagnosticul nu a fost pus, acuzele bolnavilor se modifica, aparand dureri abdominale, mimand abdomenul acut, greata, varsaturi, astenie, respiratie de tip acidotic cu miros de acetona, semne de deshidratare, obnubilare si chiar coma.

DZ tip 2 ( insulinoindependent) - afecteaza persoanele trecute de 40 -45 ani, indeosebi cele care sunt sau au fost obeze; ele intereseaza cel mai mare numar de diabetici( 80%). Aparitia acestei forme de diabet zaharat s-ar datora interventiei unei predispozitii ereditare, obezitatii, sedentarismului, stresului psihic, nutritiei inadecvate, prezentei unor boli endocrine, folosirii unor medicamente hiperglicemiante ( ex. cortizonul, estrogenii sintetici, diureticele tiazidice, etc.).

Manifestarile clinice includ: caracterul insidios al bolii, in aprox. 53% cazuri apar: astenia, infectiile cutanate, cresterea consumului de lichide si a diurezei, scaderea ponderala. In 29% din cazuri descoperirea bolii poate fi intamplatoare, cu ocazia unui examen de urina ce evidentiaza glicozurie sau a unuia de sange care indica cresterea anorrmala a glicemiei ( hiperglicemie). In anumite situatii, DZ tip 2 se descopera cu ocazia unei complicatii, respectiv, infarct miocardic, accident vascular cerebral, arteriopatie cronica obliteranta, hipertensiune arteriala, fara ca pacientul sa se stie suferind de DZ.

Confirmarea diagnosticului de DZ se face pe baza examenelor de laborator.

Prezenta bolii este sustinuta cand glicemia pe nemancate din sangele integral venos este mai mare de 110 mg% , din sangele capilar mai mare de 110 mg% sau din plasma venoasa mai mare de 126 mg% si /sau la 2 ore dupa incarcarea cu 75 g glucoza ( TTGO), glicemia din sangele integral venos este mai mare de 180 mg%, din sangele capilar mai mare de 200 mg% sau din plasma venoasa mai mare de 200 mg%.

Regimul alimentar in DZ urmareste:

- cunoasterea necesarului caloric, glucidic, lipidic, proteic si hidroelectrolitic;

- asigurarea necesarului caloric si nutritional;

- mentinerea ritmului normal de crestere;

individualizarea planului de dieta ( functie de tratamentul insulinic sau oral, de obiceiurile alimentare, de conditia socio-economica);

implementarea sistemului de calculare a HC( hidratilor de carbon) si a echivalentelor;

atingerea si mentinerea greutatii ideale;

atingerea si mentinerea in limite normale a lipidelor serice, a glicemiei, a proteinuriei si a presiunii arteriale.

Principiile nutritive sunt reprezentate de :

Glucidele - ofera prin ardere 4 Kcal/g glucide; proportia de glucide trebuie sa prezinte 50-60 % din totalul caloric.

sunt responsabile de cresterile glicemice post prandiale prin cantitate, tip de zahar, mod de preparare si grad de digestibilitate dat de natura fibrelor.

Exista surse multiple de glucide:

zaharul- 100%,

produsele zaharoase- 60.80%,

painea-50%,

cartofii cruzi sau fierti- 20%,

orez, gris, paste fainoase(cantarite nefierte)- 70.75%,

leguminoase uscate(50-60%),

fructe, legume.5-20%.

Acestea sunt alimentele pe care diabeticul trebuie sa le manance cantarit,iar interzise total sunt, pe langa zahar(care va fi inlocuit cu zaharina) urmatoarele:prajituri, bomboane, ciocolata, inghetata, halva, cozonac, miere de albine, sucuri cu zahar, vin, bere, etc.

Glucidele reprezinta 50-55% din ratia calorica.

Proteinele - reprezinta 10-20% din ratia calorica.

arderea unui gram de proteine ofera 4 kcal.

Lipidele - prin ardere furnizeaza 9 kcal/g lipide, in proportie de 25-35% din totalul caloric.

lipidele saturate sunt de origine animala( se gasesc in carne, smantana , ou, untura, branzeturi grase, preparate de carne);predispun la imbolnaviri cardiovasculare;

lipidele nesaturate se gasesc in uleiuri vegetale( floarea soarelui, soia, masline, germene de porumb); lipidele nesaturate din uleiul de peste si cele mononesaturate din masline, rapita, susan au rol protector impotriva bolii cardiovasculare.

4. Fibrele alimentare trebuie sa atinga cca. 30- 40 g/zi, continute in legume, zarzavaturi, cereale integrale,etc.

! Diabeticul are risc mare pentru boli cardiovasculare, mai ales in situatii de dezechilibru metabolic si de asociere a altor factori de risc( obezitate, HTA, fumat).     

a.       Regimul alimentar al pacientilor cu DZ tip 1:

trebuie sa se asigure 3 mese principale si 2 gustari, mai ales in cazul injectiilor multiple cu insulina(4 sau 5/zi), pentru a se evita hipoglicemiile;

sa contina toate principiile nutritive(proteine, lipide, glucide,acestea din urma in functie de greutatea corporala, valorile glicemiei, varsta,etc);

micul dejun trebuie sa contina 20% HC, 15% HC la cele 2 gustari de la orele 10 si 16, 20% HC la pranz, 20% la cina si 10% la cina;

b.      Regimul alimentar al pacientilor cu DZ de tip 2:

la pacientii obezi regimul va fi hipocaloric, obiectivul fiind acela al scaderii ponderale, prin aport caloric adecvat si exercitiu fizic.

regimul alimentar trebuie sa determine atingerea si mentinerea echilibrului glicemic, alaturi de scaderea factorilor de risc cardiovasculari( ameliorarea nivelelor sanguine lipidice); se va obtine totodata cresterea sensibilitatii la insulina proprie, ca si ameliorarea starii de sanatate , in general.

Important! Niciodata tratamentul medicamentos nu-l exclude pe cel dietetic, si va avea o eficienta minima sau nula, in afara acestuia!

Regimul alimentar in diabetul zaharat al copilului

Nevoile nutritionale ale copiilor cu diabet nu sunt cu nimic diferite decat cele ale copiilor sanatosi, exceptie facand scoaterea zaharului din alimentatie. Copiii suferind de diabet nu au nevoie de hrana sau suplimente speciale. Ei au nevoie de suficiente calorii pentru a compensa pierderea zilnica de energie si pentru a satisface nevoie de crestere si dezvoltare. Spre deosebire de copiii sanatosi a caror insulina este secretata ca raspuns la ingestia alimentelor, insulina injectata subcutanat are o relativa actiune in functie de durata actiunii si rata de absorbtie care depinde de tipul de insulina folosit. Orarul dupa care se consuma hrana trebuie sa fie reglat pentru a corespunde cu timpul de administrare si actiunea insulinei prescrise. Mesele de pranz si gustarile trebuie sa fie in concordanta cu cantitatea maxima de insulina si numarul total de calorii necesare; trebuie sa fie corelate cu alimentele de baza care trebuie sa fie consumate zi de zi. Copilul diabetic trebuie sa consume trei mese principale si doua- trei gustari. Distributia caloriilor trebuie calculata in functie de activitatea fiecarui copil. De exemplu un copil care e mai activ dupa amiaza va avea nevoie de o gustare mai consistenta in acel timp. Aceasta gustare poate fi impartita de asemenea pentru a permite anumite feluri de mancare la scoala si anumite feluri de mancare acasa. Alternanta dintre alimentele ingerate ar trebui facuta in asa fel incat aceasta hrana, insulina si exercitiul sa fie echilibrate. Hrana in plus este pentru a permite mai multa activitate. Alimentele ingerate pot fi impartite in mai multe feluri dar este bazata pe o dieta echilibrata care include 6 elemente : lapte, carne, legume, grasimi, fructe si amidon. Alimentele precum, fructele, laptele, cartofii, orezul, grisul, pastele fainoase, fasolea boaba, mazarea, soia si painea sunt consumate cu restrictie, ele trebuie cantarite, intrucat contin variate cantitati de glucide la suta de grame( intre 5%- 10% -20% si 50%(ex., painea). Carnea, branzaturile, unele legume si zarzavaturi( mai putin morcov, sfecla rosie, telina, mazarea verde, porumbul fiert,etc.) sunt consumate fara restrictie; carnea si branzeturile trebuie sa fie cu continut redus de lipide. La persoanele cu diabet, grasimile sunt reduse la 30% sau mai putin din totalul de calorii cerut. Fibrele dietetice au devenit tot mai importante in alimentatie,datorita influentei lo asupra digestiei, absortiei si metabolismului glucidelor. Folosita in mod corect dieta permite flexibilitate in ingerarea hranei in cele mai multe cazuri. Pentru copilul in crestere restrictionarea hranei nu ar trebui folosita niciodata desi restrictiile calorice ar putea fi impuse pentru controlul greutatii daca copilul este supraponderal. In general apetitul copilului ar trebui sa fie ghidul cantitatii caloriilor de care are nevoie cu totalul hranei ingerate adaugate apetitului si activitatii.