Receptia si depozitarea cerealelor

Receptia si depozitarea cerealelor.

RECEPTIA CEREALELOR

Prin receptie se intelege luarea in primire a materiilor prime pa baza verificarii lor cantitative si calitative.

Receptia cantitativa se executa prin cantarire cu ajutorul cantarelor decimale, poduri bascule, cantare automate, etc.

Dupa felul sistemului de cantarire putem avea:

* cantarire directa

* cantarire indirecta prin cantarirea mijlocului de transport cu marfa cu tot urmata de scaderea tarei

Receptia calitativa se executa in urmatoarele scopuri:

* determinarea corecta a masei uscate a produsului sosit in vederea gestionarii corecte a cerealelor

* depozitarea corespunzatoare a produsului dupa indicii calitativi

* plata materiei prime

* cunoasterea exacta a calitatii materiei prime in vederea procesarii acesteia pentru a obtine produse finite de calitate

Receptia calitativa se executa prin analize de laborator asupra probelor recoltate din mijlocul de transport cu care a sosit materia prima.

Recoltarea probelor se realizeaza dupa anumite reguli stabilite de standardele in vigoare, utilizand sonde adecvate cu natura produsului, felul ambalajului si inaltimea stratului.

Rezultatele obtinute in urma analizelor se compara cu indicii calitativi inscrisi in buletinul de calitate eliberat de furnizor si daca diferentele se incadreaza in limitele de toleranta admise, se iau in considerare indicii prezentati de furnizor. In eventualitatea aparitiei unor diferente, se anunta furnizorul care, prin delegatii sai este obligat sa asiste la verificarea calitatii la beneficiar/un laborator autorizat.

Diferente admisibile:

* la umiditate: maximum 0,4%

* la masa hectolitrica: maximum 0,3 kg/hl

* la gluten umed: maximum 2%

* la sticlozitate: maximum 6%

* la aciditate: maximum 0,2 grade

* la cenusa: maximum 0,04%

DEPOZITAREA CEREALELOR

Scopul depozitarii:

* asigurarea unui stoc necesar functionarii continue a morii pe o perioada mai mare de timp

* posibilitatea formarii unor partizi omogene calitativ in vederea asigurarii unui regim tehnologic de prelucrare constant

* asigurarea unor conditii optime de conservare a cerealelor

* asigurarea unor conditii optime de conservare a cerealelor

In timpul depozitarii, in cereale au loc o serie de procese printre care cel mai important este maturizarea.

Maturizarea cerealelor

In urma unor cercetari s-a ajuns la concluzia ca imediat dupa recoltare, bobul nu este inca maturizat complet; facultatea de germinare este redusa si abia dupa o anumita perioada de timp devine normala.

Tot prin cercetari s-a constatat ca faina obtinuta din grau dupa recoltare nu are calitati bune de panificatie. Aceasta arata ca dupa recoltare in boabele de cereale mai are loc procesul de desavirsire a coacerii.

Durata acestei perioade nu este aceeasi pentru toate cerealele, astfel dupa unele cercetari graul incepe sa capete parte din insusirile de panificatie dupa aproximativ 60 de zile de la recoltare, secara la 45 zile iar ovazul numai dupa 60-180 zile. Intrucat maturizarea isi arata influenta mai ales asupra calitatii de panificatie a graului si mai putin asupra calitatii crupelor, sa urmarim observatiile facute de unii cercetatori asupra maturizarii acestuia.

Specialistii in fabricarea fainii considera ca graul trebuie sa fie macinat in cursul a cel mult un an dupa recoltare, astfel excluzandu-se posibilitatea inrautatirii insusirilor de panificatie ale acestuia.

Pentru o pastrare constanta a calitatii produselor de panificatie in tot cursul anului, granele din recolta noua au nevoie de o perioada de maturizare minima de 60-150 zile de la recoltare dupa cum urmeaza :

60 zile pentru graul cu continut ridicat de gluten ;

90 zile pentru graul cu continut mediu de gluten ;

120-150 zile pentru graul sarac in gluten.

In ce consta procesul de maturizare nu se cunoaste cu exactitate. Unele cercetari au dus totusi la concluzia ca procesul de maturizare consta in aceea ca substantele solubile se transforma in substante insolubile - zaharul in amidon, aminoacizii in proteine, proteinele solubile in proteine insolubile si ca in timpul acestor transformari se elimina apa. De asemenea se pare ca se produc modificari si asupra grasimilor, substantelor minerale si vitaminelor.

Tipuri de depozite:

- magazii construite din lemn sau caramida in care depozitarea se face pe orizontala

- silozuri celulare construite din beton armat, caramida armata sau din profile si tabla de otel. Acestea asigura o compartimentare riguroasa, o mecanizare completa a operatiilor de inmagazinare, evacuare, aerare, gazare.

Un siloz este alcatuit din:

* turnul masinilor in care sunt amplasate utilajele pentru separarea impuritatilor, cantare automate, instalatii de transport, instalatii de desprafuire

* corpul celular care cuprinde celulele pentru depozitare (de forma patrata, circulara, hexagonala)

Operatii premergatoare depozitarii

Compartimentarea cerealelor se face in functie de unii indici calitativi ai materiei prime dupa cum se prezinta in tabelul de mai jos:

Indici calitativi/materia prima       Grau Secara Porumb Orez

continutul de gluten si calitatea acestuia       x

masa hectolitrica x x

umiditate x x x x

continutul de impuritati       x x x x

sticlozitate x

indicele de plutire x

continutul de boabe fisurate in coaja       x

Precuratirea cerealelor

Precuratirea reprezinta operatia de curatire partiala a cerealelor (se elimina doar 20-25% din cantitatea totala de impuritati).

Prezenta impuritatilor in masa de cereale exercita influente negative:

* in timpul transportului in siloz: duce la infundarea instalatiilor si ingreuneaza evacuarea cerealelor din celule

* la depozitarea in celulele de siloz: favorizeaza dezvoltarea insectelor si ocupa spatiul de depozitare

Tipuri de impuritati eliminate: bulgari de pamant, pietre, paie, spice, pleava, praf.

Principiile de separare ce stau la baza precuratirii:

# dupa marime - site

# dupa proprietati aerodinamice - curenti de aer.

Fazele de realizare a precuratirii:

o precuratirea bruta prin gratarul buncarului

o precuratirea cu separatorul aspirator ( tarar)