ASISTENTA SOCIALA A PERSOANELOR VARSTNICE

Demografia populatiei varstnice

Strehler a identificat patru criterii pentru a defini procesul de imbatranire si pentru a-l distinge de patologia cronica. Procesul de imbatranire este:

Universal-schimbarile apar la toti membrii speciei, dar pot afecta indivizii in grad diferit;

Intrinsec-imbatranirea este un proces care apare chiar si atunci cand toate influentele mediului sunt eliminate;

Progresiv-aparitia procesului este graduala si schimbarile sunt cumulative; a nu se confunda acesta cu conditii, ca de exemplu, cancerul, care are o incidenta mai mare, mai ales la o anumita varsta, dar care se dezvolta sporadic si rapid;

Deteriorant-un fenomen de imbatranire ar trebui, eventual, sa fie daunator pentru organism. Multe din schimbarile datorate varstei sunt o progresie simpla a schimbarilor care au fost utile organismului in perioada de crestere si dezvoltare; schimbari care au drept finalitate scurtarea vietii.

De ce imbatranim

Exista trei viziuni:     

Imbatranirea este pretul inevitabil pe care organismul il plateste pentru complexitate. In timp, "uzura si repararea" se manifesta in declinul functiilor si moarte, eventual.

Viziunea evolutionista adaptativa - imbatranirea este selectiv avantajoasa pentru specii. Ea este un eveniment programat care previne aglomerarea si competitia pentru resurse.

Viziunea evolutionista non-adaptativa - imbatranirea apare din cauza fortei selectiei naturale care scade odata cu varsta sau din cauza genelor care sunt utile in prima parte a vietii si mai tarziu se dovedesc a fi daunatoare (77).

Imbatranirea organismului

Procesul imbatranirii se manifesta la nivelul numeroaselor programe. Sistemul nervos central ( creierul in special ), cel imunitar, endocrin si cardiovascular sunt cele mai afectate de procesul imbatranirii.

Imbatranirea creierului. Afectarea creierului datorata numai procesului de imbatranire (prin opozitie cu imbatranirea patologica) este minima. Desi creierul care imbatraneste poate pierde 100 000 neuroni pe an, el pare sa compenseze aceste pierderi. Aceasta compensatie ar putea fi influentata pozitiv prin provocarea intelectului ( prin exercitii mentale).

Creierul este cel care da abilitatea de a exista un control asupra imbatranirii. El este singurul organ care teoretic nu poate fi inlocuit - deoarece exista organe care nu pot fi inlocuite dpdv tehnic- creierul nostru ne reprezinta, el este "eul". Putem inlocui inima, rinichii sau alte organe - in limitele tehnologiei- dar nu putem inlocui creierul sau nu vom putea fi noi pentru mai mult timp. Prioritatea noastra ar trebui sa fie evitarea imbatranirii creierului; evitarea imbatranirii in restul organismului este secundara in afara de cazul, desigur, cand este necesara actiunea de a pastra creierul (62).

Pierderea memoriei de scurta durata, schimbarile cognitive si de personalitate aparute odata cu inaintarea in varsta, dementa, declinul senzorilor si al sistemului nervos ca si alte schimbari par sa apara in imbatranire (Hayflick, 1994). Cauza principala a acestor schimbari pare sa fie pierderea neuronilor.

Psihologia varstei inaintate

Aceasta poate fi impartita in trei arii: schimbari cognitive, de caracter si temperament (personalitate) si de adaptare.

Schimbarile cognitive- exista o scadere a capacitatii de a achizitiona o noua inteligenta dar exista o capacitate sustinuta de a utiliza cunostintele existente (mentinerea intelepciunii, cu oarecare declin). Imbatranirea are un efect slab asupra marimii memoriei active, dar trebuie imbunatatit transferul informatiei de la stocarea pe termen scurt la stocarea pe termen lung. De aceea informatiile noi trebuie sa fie prezentate mai rar, incet si sa fie repetate. Pierderea cunostintelor existente (de ex, cum sa se imbrace) este o schimbare patologica si nu una ce tine de imbatranire. Schimbarile de caracter si de temperament- varstnicii demonstreaza schimbari de personalitate, cel mai tipic o scadere in neuroticism si o crestere in introversiune. Schimbarile de adaptare- varstnicii trebuie sa ajunga la termenii la care ei sunt si sa-si schimbe rolul lor in viata. Indivizii raspund in diferite moduri. Cei mai multi varstnici isi schimba rolul social pe care chiar societatea il retrage. Exista o pierdere a conformitatii sociale si o scadere a dorintei pentru respect social (teoria dezangajarii). Societatea ii determina pe varstnici sa isi asume un rol de dependenta prin retragere si pensionare. Multi dintre ei sunt destul de multumiti de aceste schimbari si le accepta, altii incearca sa refuze ca ar fi aparut schimbari si poate chiar ca ar deveni depresivi datorita lor. Si totusi multi isi utilizeaza timpul liber pe care il au pentru a face diverse activitati ca sa se simta impliniti (dependenta structurata) (77).

Nutritia

Persoanele varstnice sunt inclinate spre depresie, ceea ce afecteaza nutritia. Cauzele pot fi:

Biologice: imbatranirea (prezbiesofag, pierderea danturii); patologia (boli care afecteaza mobilitatea, vederea, deglutitia: AVC, dexteritatea manuala,cognitia), infectiile orale;

Psihologice: depresia, doliul, teama de a cadea care duce la teama de a se deplasa, dementa;

Sociale: scaderea accesului la alegerea hranei (ex, masa pe roti), scaderea posibilitatii de a sofa (dependenta de altii de a merge la cumparaturi), saracia, scaderea contactului social in timpul mesei (77).

Cronobiologia imbatranirii

Ce este cronobiologia? Este stiinta ritmurilor biologice - zilnice, lunare, sezonale - in toate organismele vii ( de la bacterie la om ) la toate nivelele de organizare (de la gene la comportament ).

Ce trebuie sa stie varstnicii despre somnul lor? Creste timpul petrecut in pat, creste numarul de treziri, scade timpul de somn in timpul noptii, creste timpul de adormire, somn neodihnitor, mai multa oboseala in timpul zilei, mai frecvente adormiri in timpul zilei. Factorii care afecteaza somnul la varstnici: tulburarea ritmului circadian, tulburari ale somnului primar, boala, medicatia, dementa (60).

Teoriile sociale ale imbatranirii

Teoria activitatii

Ea defineste imbatranirea ca o problema sociala individuala. Este o teorie a imbatranirii bazata pe ipoteza ca varstnicii activi sunt mult mai satisfacuti si mai bine adaptati decat cei care nu sunt activi;conceptia proprie a unei persoane varstnice este validata prin participarea in roluri caracteristice varstei medii si persoana varstnica ar trebui deci sa-si inlocuiasca rolul pierdut cu unul nou pentru a-si mentine locul in societate (71);

Teoria rolului

Imbatranirea este conceptualizata ca o problema de adaptare cand un individ intimpina dificultati in acea perioada a vietii cand apar schimbarile de rol (71);

Teoria dezangajarii

Este prima teorie complexa, explicita si multidisciplinara in Gerontologia Sociala (Achenbaum si Bengtson,1994). Este o teorie a imbatranirii bazata pe ipoteza in care persoanele varstnice, din cauza declinului inevitabil datorat varstei, devin mai putin active si sunt mai preocupate de viata lor interioara; dezangajarea este utila deoarece ea sprijina un transfer obisnuit al puterii de la o persoana varstnica la una tanara (71).

Teoria continuitatii

Este o teorie bazata pe ipoteza ca atributele centrale ale personalitatii devin mai pronuntate cu varsta. Oamenii imbatranesc cu succes daca-si mentin rolurile preferate sau tehnicile de adaptare de-a lungul intregii vieti (71). Indivizii tind sa-si mentina un model al comportamentului conform varstei lor; mai tind sa-si inlocuiasca cu roluri similare pe cele pierdute si sa-si mentina aceleasi cai de adaptare la mediu. Satisfactia de viata este determinata de cat de consistente sunt activitatile curente sau care este stilul de viata de-a lungul vietii (Atchley,1972; Neugarten, Havinghurst si Tobin, 1968).

Teoria etichetarii

Conform acestei teorii, oamenii isi formeaza propriile teorii despre ei insisi. Varstnicii pot crede ca ei sunt neproductivi din cauza ca restul lumii se uita la ei in acest mod. Se presupune ca persoanele varstnice interactioneaza unele cu altele mai mult decat o fac cu altii in societate deoarece au acceasi formatie, probleme si interese. Si de aici deriva doua consecinte semnificative pentru persoanele varstnice: o identificare a lor insisi ca varstnici si astfel o distantare sociala si culturala fata de restul societatii, orientata catre tineri.(71)

Teoria stratificarii varstei

Este o perspectiva teoretica bazata pe credinta ca structura sociala a varstei afecteaza roluri, autoconcepte si satisfactia de viata.(71)

Teoria schimbarii sociale

Este o teorie bazata pe ipoteza ca statusul personal este definit prin echilibrul dintre contributiile persoanelor fata de societate si costurile de suport pentru ele. Retragerea si izolarea sociala nu sunt rezultatul nevoilor sistemului si nici o alegere individuala, ci un proces inegal de schimbare intre persoanele varstnice si alti membri ai societatii. Schimbarea in structurile de oportunitate, roluri si abilitati insoteste imbatranirea, persoanele varstnice avand in mod obisnuit, putine resurse, ceea ce face sa scada relatiile lor sociale, si in concordanta cu acestea, statusul lor social.

Marginalizarea populatiei varstnice

Marginalizarea populatiei varstnice este determinata de alterarea conditiilor sociale si economice, problema cu care se confrunta populatia varstnica. Clasa sociala si infrastructura economica determina accesul unei persoane la resurse si grupurile dominante din societate incearca sa sustina propriile lor interese prin perpetuarea inechitatilor de clasa.(71)

Realitatea sociala se modifica in timp. Este important sa se inteleaga cum cei care fac legislatia si politicile isi asuma anumite trasaturi ale populatiei varstnice atunci cand decid anumite politici.(71).

Imbatranirea ca proces social

Imbatranirea, din aceasta perspectiva, este ceva care se intampla indivizilor in contextul social. Acest context poate face o diferenta uriasa in ceea ce priveste imbatranirea, indiferent de capacitatea fizica sau mentala a indivizilor. Acest context social include suportul social primit de la prieteni si familie, o capacitate de a participa in familie si comunitate, fiind estimata si evaluata de familie si societate, avand acces la servicii si transport si avand suficiente resurse economice pentru satisfacerea nevoilor. Varsta inaintata e marcata de schimbari in starea de sanatate si in relatiile sociale, unele in bine, altele in rau.

In ceea ce priveste sanatatea, populatia varstnica se confrunta mai mult cu dezabilitatile cronice, cu un procent crescut de handicap sever si cu dificultati crescute in satisfacerea propriilor nevoi de ingrijire personala.

Pensionarea, decesul partenerului de viata, a unui prieten apropiat, pot apare in legatura cu tranzitia in starea de sanatate. Aceasta creaza o nevoie de adaptare in stilul de viata si in relatiile sociale, care pot fi traumatice.

Importanta suportului social pentru persoanele varstnice are beneficii pentru sanatate, fericire si longevitate. Varstnicii cu mai mult suport si interactiune, se pare ca au mai putine nevoi de ingrijiri de sanatate, si au mai putina nevoie de spitalizare. Cei cu mai putin suport, care tind sa fie izolati social, mult mai probabil ca traiesc stereotipul varstnicului care defineste imbatranirea ca momentul declinului fizic, mental si social, cand oamenii se dezangajeaza si se retrag din viata si din societate. Pentru o parte din ei este trist, dar nu neaparat adevarat. Pentru multi totusi, varsta inaintata pare sa fie momentul libertatii de a continua implicarea sociala crescuta, selectarea acelor activitati care sunt cele mai importante pentru ei, compensarea anumitor lipsuri si optimizarea bucuriei de a trai (72).

Longevitate, Durata de viata, Speranta de viata.

Durata de viata

Este perioada de timp dintre nastere si moarte, asa incat ea poate fi masurata in mod direct.      Ea este influentata de mediu si deci poate fi alterata.

Speranta de viata

Este o predictie matematica a numarului mediu de ani ramasi de trait la o varsta specifica. Ea se calculeaza pornind de la frecventa deceselor specifice unei varste si ia in consideratie conditiile de mediu si posibile tehnologii avansate de viitor.

Longevitatea

Este perioada maxima de timp pe care spera sa o traiasca o specie in conditii ideale, calculata in mod teoretic. Longevitatea are componente intrinseci determinate genetic. Este o valoare fixa care poate fi estimata. Longevitatea nu este influentata de factorii de mediu. Longevitatea este specifica speciilor (77).

De ce traiesc femeile mai mult?

Femeile traiesc mai mult decat barbatii in medie cu 5-6 ani. Au fost date mai multe explicatii dar multe dintre ele au putin suport evident. Se crede ca femeile sunt mai putin stresate decat barbatii din cauza ca femeile nu au in mod obisnuit atat de multe cerinte sau responsabilitati ale muncii. Altii spun ca exista un nonsens si ca si reversul e adevarat: femeile trebuie sa faca fata unui stres mult mai mare decat barbatii, dar ele stiu sa-i faca fata mai bine. Faptul ca, pana recent, femeile fumau cu mult mai putin decat barbatii, ar putea fi un factor contributor la longevitatea femeilor. Si totusi, femeile tinere fumeaza astazi mult mai mult si aceasta ar putea fi cauza unei schimbari radicale in speranta lor de viata. S-a sugerat faptul ca hormonii feminini pot juca un rol semnificativ in speranta de viata mai lunga a femeii, protejandu-le intr-un fel anume. Dar cercetarile in acest domeniu sunt inca neconcludente. Lipsa hormonilor estrogeni poate accelera ridarea, echilibrul calciului in corp poate fi afectat si aceasta o face pe femeie mai susceptibila la osteoporoza. Terapia hormonala substitutiva poate fi preventiva- desi acest tratament are anumite efecte secundare si riscuri care trebuie considerate cu grija (87).

Stereotipuri ale imbatranirii/ale varstei inaintate

Ce inseamna varsta inaintata si ce inseamna sa fii o persoana varstnica? Exista multe stereotipuri cu privire la natura si caracteristicile persoanelor varstnice.

Stereotipurile reprezinta o reprezentare distorsionata a unui grup social specific ca de ex, "toti oamenii care poarta ochelari sunt foarte inteligenti".

Stereotipurile pot fi pozitive, dar adesea sunt negative. Exista multe stereotipuri cu privire la persoanele varstnice, ca de ex: persoanele varstnice sunt singure, persoanele varstnice nu mai pot invata, toti varstnicii au o sanatate precara, varstnicii reprezinta un grup "dependent" incapabil sa-si exercite auto-determinarea si este facuta o analogie comuna cu copiii prin notiunea "a doua copilarie"prin care trec varstnicii. Acest ultim stereotip este important pentru dezvoltarea si furnizarea de servicii in care se sugereaza ca exista un singur set de nevoi care pot fi satisfacute printr-un singur raspuns universal. Aceasta implica tratarea tuturor varstnicilor de aceeasi varsta intr-o maniera identica.

Varstnicii, asemenea restului populatiei, sunt diferentiati in termeni de clasa, gen si probabil, etnie. Cercetari consistente au demonstrat o varietate semnificativa in accesul la sanatate, resurse materiale si sociale, in functie de clasa si gen, iar aceste dimensiuni se intersecteaza.

Experienta varstei inaintate este profund influentata de contextul social si este mediata de factori ca genul si clasa. In termeni de resurse, cel mai mult privilegiati, sunt barbatii din clasa profesionala si manageriala. Cel mai putin privilegiate, in termeni de acces la acest tip de resurse, sunt femeile cu ocupatii manuale. Deci inechitatile sociale in sanatate sunt mentinute si la populatia varstnica.

De ex, un barbat trecut de 85 de ani, dintr-o clasa sociala profesionala, are o stare de sanatate mai buna decat partenerul sau in varsta de 65-69 de ani cu o ocupatie manuala. Importanta contextului si resurselor sociale nu ar trebui sa fie subestimate. Este foarte modern sa se avanseze importanta factorilor genetici si biologici in intelegerea varstei inaintate si a longevitatii. Totusi, Rowe si Kahn argumenteaza ca exista un mediu social care este cheia imbatranirii "de succes". Ei argumenteaza ca angajamentul social si resursele sociale ( ca de ex, modelul de prietenie si retelele sociale) contribuie la o mai buna calitate a vietii la varsta inaintata. Intr-adevar, studii consistente demonstreaza importanta familiei si prietenilor in ceea ce priveste calitatea vietii, cu privire la varsta indivizilor considerati. Manipularea mediului social poate oferi potentialul pentru promovarea calitatii vietii persoanelor varstnice.

Ageism,discriminarea dupa varsta

Notiunea ca societatea, ca un tot, are in general prejudecati cu privire la populatia varstnica,este incapsulata in conceptul de "ageism". Aceasta este ideea ca populatia varstnica este sistematic discriminata implicit sau explicit.

Ageismul este raspandit in ingrijirile de sanatate si exista numeroase exemple de atitudini negative ale personalului de ingrijire fata de persoanele varstnice si aceasta poate influenta calitatea ingrijirilor primite de persoana varstnica. Ageismul se poate plasa la diferite nivele de la decizia clinicianului ca individ, pana la programe care opereaza la nivel macro si strategie sociala. Discriminarea dupa varsta este utilizarea varstei cronologice ca baza pentru intrarea in servicii. Asemenea discriminare poate fi pozitiva (prescriptie gratuita pentru cei trecuti de 65 de ani) sau negativa (screeningul pentru cancerul de san excluzand femeile peste 65 ani) si poate fi implicit.

Exista multe exemple explicite de discriminare "pozitiva". Varsta poate fi utilizata ca si criteriu pentru a retrage ingrijirea (de ex, refuzul dializei pentru cei trecuti de 70 ani) sau ca o justificare de a furniza ingrijire sub-standard/de proasta calitate. Aceasta este notiunea de "rationalizare bazata pe varsta". Pornind de la prezumtia ca resursele pentru sanatate sunt sarace si ca exista mereu "rationalizare" apoi aceasta idee este ca se utilizeaza varsta cronologica ca o modalitate de a distribui ingrijirile de sanatate.

Cum interfera abordarile privind genul, clasa si etnia cu conceptul de discriminare dupa varsta (77)?

EFECTELE IMBATRANIRII POPULATIEI

Epidemiologia polpulatiei varstnice

Epidemiologia este studiul distributiei bolilor la nivelul populatiilor si controlul problemelor privind sanatatea (Last, 1988).

Cresterea proportiei persoanelor varstnice in populatia generala a pus in evidenta boala mentala la varsta inaintata. Societatea face eforturi sa ia decizii cu privire la cate si ce fel de servicii trebuiesc furnizate comunitatilor de varstnici. Bolile mentale constituie una dintre cele mai vaste arii de activitate in serviciile de sanatate, parte importanta a ei constituind-o tulburarile mentale ale persoanelor varstnice.

Implicatiile tendintelor demografice

Financiar

Asa cum proportia pensionarilor creste si proportia celor care lucreaza scade, urmeaza ca fiecare membru angajat va trebui sa contribuie cu mai multi bani la stat. Aceasta poate apare fara un effort prea mare din partea economiei, prin adaptarile conditiilor de munca actuale. Acestea ar putea include cresterea varstei de pensionare, sau incurajand mai multe persoane sa opteze pentru pensii private. Ca alternativa, o usoara crestere a standardelor de viata poate fi acceptabila pentru societate de a avea grija de persoanele varstnice, sau o crestere a standardelor de viata poate fi distribuita tuturor grupurilor societatii (128).

Starea de sanatate

Aici exista mici dubii cu privire la faptul ca schimbarile demografice vor avea implicatii majore pentru serviciile de sanatate. Cei foarte varstnici au mai multe dezabilitati si mai multe boli psihice decat cei varstnici. Se pare ca va fi nevoie de mai multe servicii pentru bolile mentale ale varstnicilor (128).

Serviciile sociale

In ultimii ani s-a constatat o crestere a numarului de varstnici ingrijiti in institutii. In prezent, marea majoritate a varstnicilor traiesc independent sau sunt ingrijiti in familie. Se pare insa ca numarul persoanelor care necesita suport de la serviciile sociale va continua sa creasca (128).

Persoanele varstnice sunt evaluate individual si li se face un plan de ingrijire astfel incat serviciile furnizate sa satisfaca nevoile, iar acestea sa poata fi monitorizate in mod regulat.

In afara examinarii schimbarii distributiei dupa varsta si sex a persoanelor varstnice in viitor, analizele demografice fac posibile proiectii cum ar trebui sa fie distribuite gruparile de varsta dupa studii, nivelul educational, fondul de pregatire rezidentiala si ocupationala, ca si numarul copiilor. Aceste proiectii vor clarifica faptul ca varstnicii din urmatoarele decade vor fi destul de diferiti de cei de acum. De exemplu, varstnicii in viitorul apropiat vor fi cu mai multe studii, mai educati, mai urbanizati si avand mai putini copii in viata decat varstnicii generatiei actuale. Aceste schimbari in compozitie au implicatii importante in ceea ce priveste cererea din partea persoanelor varstnice pentru suport pentru ingrijiri de sanatate ca si pentru suport formal sau informal ca urmare a schimbarilor in numar.

Totusi, cresterea rapida in numar a populatiei varstnice si schimbul inevitabil in structura varstei populatiei in imbatranire trezeste doua importante arii de interes pentru cei ce fac politicile la nivel guvernamental: cum se asigura ingrijiri de sanatate adecvate si suport adecvat economic si social pentru varstnicii membri ai societatii. Din perspectiva academica si a politicilor, cea mai importanta problema a demografiei imbatranirii este de a se ocupa de bunastarea varstnicilor in cadrul schimbarilor sociale si economice asociate cu dezvoltarea. In realitate, dezvoltarea nu va avea impact, fara doar si poate, asupra tuturor varstnicilor in acelasi mod. Totusi, o alta problema a demografiei imbatranirii va fi sa ajute sa se defineasca in mod potrivit, sa se identifice si sa se evalueze numarul acelor persoane varstnice care sunt in mod particular in nevoie.(139)

Cresterea populatiei globului. Populatia globului s-a dublat in ultima jumatate de secol. In 1950 erau doua bilioane si jumatate persoane in lume. Incepand cu 1960, populatia a crescut la trei bilioane, patru bilioane in 1975, cinci bilioane in 1980 si acum ne apropiem rapid de sase bilioane. In secolul urmator, populatia globului ar trebui sa ajunga la zece bilioane. In prezent, cresterea este coplesitoare in continentele Asia si Africa. Aceasta crestere a inceput cand din ce in ce mai putini nou nascuti mor si cand adultii traiesc mai mult. Speranta de viata a crescut semnificativ. Dar cat de mult poate trai cineva depinde in cea mai mare parte unde traieste. In Japonia, speranta de viata este de 81 ani pentru femei si 76 ani pentru barbati, pe cand in Sierra Leone este mai putin de jumatate decat in Japonia (142).

Imbatranirea populatiei

In 1995 a fost estimat ca 371 milioane de persoane (6% din populatia globului) era de peste 65 ani ca varsta. Aceasta proportie este mult mai mare in Europa (14%) si in America de Nord (13%) decat in America Latina si Asia (5%) si Africa (3%). Partea imbatranita a populatiei este predominent feminina: 57% din total peste varsta de 65ani. In tarile dezvoltate procentajul este mai mare. Intrucat numarul femeilor varstnice si al barbatilor este aproximativ egal in Africa, in Europa si America proportia este de trei femei la doi barbati varstnici, probabil datorita unei mai mari puteri politice si financiare a femeilor din Europa si America. Datorita unei mai mari capacitati de autoingrijire a femeilor, sarcina de a ingriji persoanele varstnice este redusa de aceasta proprtie de supravietuire diferentiata (142).

Urbanizarea

Cresterea semnificativa in numar populatiei care traieste in orase a inceput in ultimul secol in ceea ce este acum lumea dezvoltata. Astazi sunt afectate toate tarile. Aceasta crestere este datorata cel mai mult populatiei tinere care se muta departe de sat. populatia varstnica a ramas la sate si multi dintre ei devin singuri si izolati (142).

Fragmentarea familiilor

Numarul persoanelor varstnice care traiesc in acceasi casa cu copiii a scazut in fiecare tara, dar recordul este detinut de Danemarca, Suedia si Olanda si cifra este acum sub unu la zece. Declinul are loc chiar si in acele tari ca Japonia care are o puternica traditie a credintei filiale (142).

Varstnicii care traiesc singuri. Cu timpul, varstnicii raman singuri. Aceasta este o alta tendinta in lume, dar cel mai pronuntat se simte in nordul Europei. Mai mult de jumatate din populatia varstnica a Danemarcei traieste singura, peste 40% in Germania si Suedia si intre 30% si 40% in cele mai multe tari vest Europene. Aceasta tendinta este mai comuna printre femei si, cel mai mult in tarile dezvoltate, la varstnici. Aceasta reprezinta o uriasa schimbare sociala care are loc cu o viteza mare. De exemplu, in Anglia, la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, numai unul din opt varstnici traiau singuri. Acum, numarul este de unul din trei. Ca regula generala, varstnicii din societatile din Vest isi valorifica independenta si dau atentie mai mult situatiei in care traiesc cu copiii sau in institutii de ingrijire cu venituri joase decat sa traiasca singuri. Daca aceste tendinte apar apar peste tot in tarile in curs de dezvoltare, aceasta inseamna probabil, ca implicatiile in ceea ce privesc serviciile de sanatate si bunastare vor fi colosale (142).

Variatia in proportia dependentei

Proportia dependentei demografice este utilizata ca indicator aproximativ al masurii relative dintre populatia neincadrata in munca si cea incadrata in munca. Rata dependentei la tineri ( numarul copiilor la 100 persoane apte de munca, adica cu varste de 15-64 ani) si rata dependentei la varstnici (numarul varstnicilor de 65 ani sau peste la 100 persoane apte de munca) indica limita dependentei de cei incadrati precum si schimbarile in tipul de dependenta de la copii la persoane varstnice pe durata tranzitiei demografice. Implicatiile economice potentiale ale caderii sau aparitiei limitelor ale dependentei demografice constituie un domeniu al cercetarii active. Din 1970, rata dependentei de tineri a scazut in toate regiunile, in timp ce rata dependentei la cei de peste 65 ani creste.(143)

Urbanizarea

Odata cu tendinta de urbanizare, populatia varstnica se concentreaza mai mult in regiunile urbane. In 2000, majoritatea populatiei varstnice a globului (51%) traieste in regiuni urbane; din 2025, se asteapta o crestere pana la 62% a persoanelor varstnice (UN,1993). Aceste cifre insa mascheaza divergenta dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate. In tarile mai dezvoltate, 74% din persoanele varstnice sunt locuitori urbani, in timp ce in tarile mai putin dezvoltate, care raman predominant rurale, ceva mai mult decat o treime (37%) dintre varstnici locuiesc in orase (143).

Imbatranirea populatiei varstnice

Un element puternic al cresterii populatiei varstnice, cu implicatii considerabile in ceea ce priveste dementa, cresterea supravietuirii peste 65 ani inseamna ca procentajul varstnicilor de 80 ani creste tot timpul (142).

Un aspect crucial in demografia populatiei varstnice este cresterea insemnata care a aparut in numarul varstnicilor cei mai batrani. Referirea la acest lucru se face ca la un proces de imbatranire dublu. Nu exista numai totalul populatiei care imbatraneste, ci se cunoaste deasemenea o imbatranire a populatiei deja imbatranite. Aceasta crestere are deasemenea implicatii importante in balansul genului in care o proportie insemnata a celor mai batrani varstnici o reprezinta femeile. Problemele specifice legate de vaduvie, ca si alte nevoi ale femeilor varstnice, in domeniul social si al sanatatii, deriva din longevitatea lor mare comparativ cu a barbatilor. Exista deasemenea o alta generatie tanara care a inceput sa se numeasca generatia X. aceasta este cohorta care reflecta fertilitate joasa care se va alatura populatiei varstnice in 2030 si dupa aceea pentru mai multe decade.(145)

Rata dependentei demografice

Un indicator sumar util al acestor schimbari demografice este rata de dependenta, care poate fi definita in mod conventional ca si raportul dintre grupul de varsta "dependent" (0-14 si 65+) si grupul de populatie incadrata in munca (15-64). Se asteapta ca aceasta rata in viitor sa se schimbe dramatic in urmatorii 50 ani in comparatie cu trecutul (150).

Rata dependentei economice

O problema mare in ceea ce priveste definitia demografica a dependentei este aceea ca nu exista o reflectare exacta a limiteloe economice despre proportia activa a populatiei de varsta activa. Este clar ca ultima limita a dependentei "economice" in ceea ce priveste salariul actual este mult mai mic pentru regiunile sau tarile cu rata scazuta de incadrare in munca (150).

Imbatranirea populatiei in majoritatea tarilor industrializate are implicatii potentiale semnificative pentru indivizi, afaceri si guverne peste tot in lume. Varsta de pensionare ar fi necesar sa creasca dramatic pentru a compensa presiunile fiscale. A mentine rata de dependenta penru varstnici - si astfel rata beneficiilor si taxelor- constanta, din 2030, pensionarea ar trebui sa inceapa la 78 ani in Japonia, 74 ani in Franta, 73 ani in Italia si 72 ani in US. Din 2050, varsta de pensionare in aceste tari ar fi necesar sa creasca la 81, 78, 79 si respectiv 75. variabilele cruciale pentru determinarea evolutiei structurii pe varste a unei societati sunt speranta de viata, rata fertilitatii si emigrarea (151).

Schimbarea ratei fertilitatii

Tendintele nationale in rata fertilitatii vor avea anomalii ale variatiilor si pot ajunge actualmente la la platouri sub care tendinta istorica nu persista prea mult. Tendinte recente nu arata nici o evidenta in care in cele mai multe tari a caror rata de nastere este sub nivelul de inlocuire se va vedea o rata a fertilitatii care se va restabili atat de rapid precum sugereaza previziunile oficiale (151).

Rata de emigrare

Rata fertilitatii in exces nu reprezinta o singura cale de a construi o natiune. Imigrarea si emigrarea vor afecta deasemenea marimea si structura populatiei unei tari. Privind spre viitor, proiectiile NU spun ca in general, vor fi mai putine miscari ale populatiilor dintr-o tara in alta decat au fost pana in 1950. tari cu cu rata fertilitatii extrem de scazuta ar fi putut sa-si mentina o rata a imigrarii ridicata pentru a-si asigura o crestere economica in viitor si pentru a-si reduce nivelul dependentei de varsta, care ar fi putut apare altfel. Totusi, multe tari Europene au avut dificultati asimiland populatii largi de imigranti, in timp ce Japonia a avut foarte putine imigratii, istoric vorbind. Pe de alta parte, tari ca US, Canada, care au avut rata imigrarii relativ mare de-a lungul istoriei, probabil vor continua sa fie locuri atractive pentru muncitorii din alte parti ale lumii. Dintr-o perspectiva alternativa, cresterea sperantei de viata si scaderea fertilitatii ar fi putut oferi o cheie prin care imigrarea catre tari tari dezvoltate ar fi putut scadea in viitor. Tarile mai putin dezvoltate cu o crestere accentuata a populatiei in decadele recente au generat un exces de forta de munca care poate fi efectiv folosit de tarile dezvoltate. Lucratorii insisi au migrat in mod natural catre oportunitati mai atractive. In sfarsit, tarile cu economii avansate pot fi locuri mai putin atractive pentru a trai sau a munci in viitor (151).

Proiectii populationale

Riscuri legate de longevitate

Virtual, toate tarile par sa fie la risc de a trebui sa suporte pensionarii pe perioada pensionarii, perioada care este mult mai lunga decat au prevazut-o in prezent (151).

Schimbari demografice cheie asteptate

In decadele care vin, EU si tarile candidate vor suferi schimbari fara precedent in numarul si structura populatiilor lor. Rata fertilitatii este de asteptat sa ramana sub rata naturala de inlocuire, iar speranta de viata este prevazuta sa continue sa creasca cu aproape un an in fiecare decada. Este dificil de a prevedea migratia, dar in absenta unor schimbari majore de politica, ea nu pare sa rastoarne sablonul demografic general. In acord cu scenariul Eurostatului, cel mai important impact nu este asupra marimii populatiei totale, ci asupra numarului persoanelor cu varsta de munca. In timp ce populatia cu varsta de munca (15 -64) in EU va scadea pe la 40 milioane persoane in urmatorii 50 ani, numarul persoanelor in varsta de 65 ani si peste va creste la aproape acelasi numar. Ca si rezultat, rata de dependenta de varsta se va dubla de la 24% in 2000 la 49% in 2050. ce inseamna aceasta este faptul ca astazi sunt 4 persoane cu varsta de munca pentru fiecare persoana varstnica, dar in 2040 acestea vor scadea la numai 2 persoane. Aceste proiectii furnizeaza un agregat instantaneu pentru toata EU. Mai multe schimbari ingrijoratoare sunt prevazute in cateva tari unde rata fertilitatii a scazut cel mai mult. Deasemenea, politicienii trebuie sa aiba in vedere ca problemele de risc sunt considerabile (152).

In contextul demografic global, este sugerata o miscare spre un viitor in care varstnicii, curand, vor depasi ca numar tinerii. In 2050 numarul persoanelor varstnice in lume va creste la aproape doua bilioane, depasind populatia de copii (0-14ani) pentru prima oara in istoria omenirii. Aceasta rasturnare istorica in proportii relativea tinerilor si a varstnicilor a avut loc in 1998 in cele mai multe tari dezvoltate. In 2050, proportia persoanelor varstnice este prevazuta sa ajunga la 21% (172).

Perspectivele traditionale, in ceea ce priveste varsta inaintata ca o faza a dependentei, bolii si lipsei productivitatii au fost rasturnate in ziua de azi. Avand standarde mai bune ale sanatatii si nutritiei, varstnicii isi aduc o contributie vitala in societate. Natiunile Unite au pus inainte conceptul de "imbatranire activa" si au facut apel la guverne sa puna in practica politici care sa mentina populatia varstnica activa cat mai mult timp posibil, cu mai multe oportunitati, cu un mediu suportiv si o viata mai buna (172).

Explicand cateva dintre caracteristicile care ar putea sa apara in cadrul noii structuri de familie, Dr Harper spunea:" In urmatorii 25 ani jumatate din Europa va avea varsta de peste 50 ani - fertilitatea scade rapid si noi traim mai mult. Aceasta longevitate le va da oamenilor oportunitatea sa amane evenimente legate de varsta adulta- sa amane casatoria sau coabitarea, sa amane nasterea de copii, chiar sa intarzie locuitul impreuna cu parintii - din cauza ca ei stiu acum ca au mai mult timp"(175).

Demografia populatiilor imigrante in Europa

Migratia are efecte demografice directe datorita influxului primar si/sau efluxului de persoane. Si mai are efecte secundare puternice datorita structurii specifice pe varste si sex a celor mai multe grupuri de imigranti, aceasta ducand la un numar mult mai mare de nasteri si la un numar mai scazut de morti comparativ cu populatia gazda. Deasemenea imigrantii imbatranesc si reinntinerirea depinde efectiv de sosirea sustinuta a imigrantilor tineri. Privind spre viitor, cu cresterea asteptata in rapiditatea imbatranirii, imigrarea ar trebui sustinuta dincolo de nivelul la care cele mai multe tari gazda au cunoscut in trecut, pentru a compensa imbatranirea, cel putin partial. Gradul in care migrarea poate si ar trebui sa fie un instrument pentru balansarea deficitului viitor si compensarea declinului populational este unul dintre cele mai problematice cerinte pentru viitorul demografic al Europei si aceasta ar fi explicit adresata. Imigrarea este tot mai mult perceputa ca atragand o competitie economica si sociala nedreapta, crescand insecuritatea si adesea scazand standardele de viata. Imigrarea nu trebuie perceputa in mod negativ, ci poate fi de asteptat ca ea sa contribuie pozitiv la bunastarea si la baza de calificare ale tarii. Este de subliniat faptul ca populatiile imigrante tind sa se adune in regiuni cu mai mult succes economic si mai dinamice al tarilor de adoptie. Capitala si alte centre mari cu sectoare mari de servicii sunt ariile cele mai preferate ca si rezidente.(179)

Mentinerea prosperitatii intr-o societate in imbatranire

Conceptul de imbatranire activa este strans legat de conceptul anilor '60 al imbatranirii de succes. Dar, in timp ce imbatranirea reusita sau de succes este asociata mai mult cu satisfactia fata de viata, in schimb conceptul imbatranirii active subliniaza contributia economica a varstnicilor. Mai formal, imbatranirea activa este definita ca "dorinta si capacitatea celor mai multi seniori de a ramane angajati in activitati productive economic si social" (Summitul celor Opt, Denver,1997). Mai recent acest concept a primit mai multa atentie in special din partea guvernelor nationale si a OECD (Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare). Un argument proeminent in discutia despre conceptul de imbatranire activa este ca, in pofida dorintei seniorilor si a capacitatii lor de a ramane angajati economic si social, politicile publice si piata muncii nu ofera seniorilor oportunitatea sa o faca. Analiza "dorintei si capacitatii" varstnicilor, pe de o parte, si oportunitatile, pe de alta parte, nu este totusi cinstita.

Modelul de utilizare a timpului este influentat nu numai de caracteristici personale ca educatia si sanatatea, ci si de politicile publice, dar si de perceptia rasplatirii, obiceiuri capatate la varste tinere, etc. Lasand la o parte aceasta perspectiva teoretica, pentru moment, ce se stie despre cum isi utilizeaza varstnicii timpul?

Studii bazate pe date din America sugereaza ca varstnicii tind sa aloce putin timp muncii platite si activitatilor fizice din timpul liber decat tinerii (Cutler si Henricks 1990), si sa aloce mai mult timp activitatilor de casa si legate de familie (Kelly 1997). Este deasemenea evident ca in procesul de imbatranire, varstnicii tind sa-si restranga gradul de activitate (Herzo 1989), si sa petreaca mai mult timp singuri (Larson, Zuzanek, Mannell 1985).

Studii bazate pe date canadiene sugereaza ca varstnicii petrec mai mult timp privind la televizor decat tinerii, si ca este mai probabil sa sa-si petreaca timpul privind, participand la sporturi, hobbyuri, jocuri, mesterind, decat tinerii sau e mai probabil sa se angajeze in activitati religioase (Jones 1990). Mai departe, datele canadiene sugereaza ca varstnicii aloca mai mult timp ingrijirii personale decat tinerii (incluzand aici somnul), si mult mai mult timp pentru munca in casa, cumparaturi si ingrijirea copiilor (Frederick 1995). O parte din timpul alocat in mod diferit de varstnici pare sa fie legat de starea de sanatate care le limiteaza activitatile zilnice.

Constatari din Germania sugereaza faptul ca asa numitii "varstnici-varstnici" (85 ani si peste) au nivele mai scazute ale ale activitatilor productive si consumptive decat varstnicii tineri si ca parte a acestei tendinte este explicata de reducerea mobilitatii de mers (Klumb si Baltes 1999).

Aceste rezultate sunt bazate pe studii intr-o singura tara. Exista in fapt comparatii foarte limitate a modelelor de utilizare a timpului printre varstnici.

In timp ce timpul petrecut cu munca platita scade cu varsta, timpul petrecut cu activitati pasive de recreere, activitati personale si cu activitati active mai putin extinse, creste cu varsta. O mare fractiune de timp care este utilizata ca sa fie alocata muncii platite pare totusi sa fie realocata din tipul pasiv al activitatii ( recreere pasiva si activitati personale) mai degraba decat din activitatile recreative active. In particular, nu s-au gasit constatari despre o crestere a muncii neplatite la varste inaintate. Grupurile mai tinere sunt in mod obisnuit mai educate, mai prospere si cu o stare de sanatate mai buna decat grupurile mai varstnice si este astfel posibil ca ele sa-si utilizeze timpul in mod diferit cand vor ajunge la varste inaintate decat grupurile actuale de varstnici. Totodata, operationalizarea activitatilor active si pasive de recreere nu este perfecta. Pentru moment, cititul este clasificat ca si recreere activa in timp ce privitul la televizor sau ascultatul radioului sunt clasificate ca recreere pasiva. Evident, aceasta clasificare nu tine cont de calitatea activitatii, de exemplu, de calitatea programului de televiziune privit. Tot asa, nu este surprinsa complet contributia posibila a fiecareia dintre activitati la bunastarea persoanei varstnice. Indiferent daca aceasta realocare de timp este datorata sau nu constrangerilor individuale ca incapacitatea, sau constrangerilor la nivel macro ca lipsa oportunitatilor pentru activitati productive pentru varstnici, ea nu este clara. Ramane ca diferentele la nivel national in ceea ce priveste timpul alocat recreerii pasive la persoane varstnice sa sugereze ca niste factori la nivel macro pot intr-adevar sa prefigureze oportunitati si constrangeri pentru persoanele varstnice (193).

Din punct de vedere economic, impactul schimbarilor demografice pot fi examinate luand in consideratie variatiile a doua rapoarte: raportul dependentei de varsta, adica raportul dintre populatia varstnica si populatia avand varsta de munca si raportul dependentei demografice, adica raportul dintre populatia neavand varsta de munca si populatia cu varsta de munca.

Raportul dependentei de varsta este cel ami comun raport utilizat in studiile despre finantarea viitoare a pensiilor. El da o estimare aproximativa a impactului imbatranirii populatiei asupra finantarii securitatii sociale. Raportul dependentei demografice da o vedere mai exacta a consecintelor economice, pentru cei ce sunt incadrati, a schimbarilor demografice viitoare. Variatiile celor doua rapoarte pot fi comparate cu acelea ale raportului dependentei economice, adica raportul dintre populatia neincadrata (fie inactiva sau someri) si populatia incadrata. Acest raport exprima cel mai bine ideea poverii economice data de populatia care nu munceste si de someri pentru cei care muncesc. Simularile demografice sunt bazate pe ipotezele cu privire la mortalitate, fertilitate si migratie. Previziunile cu privire la speranta de viata la nastere a populatiei sunt cele mai de incredere. Simularile cu privire la tineri sunt mult mai ipotetice, pentru cel putin doua motive: scaderea ratei fertilitatii in multe tari este din cauza ca femeile au copii mai tarziu in cursul vietii si previziunile despre rata fertilitatii pentru generatiile care inca nu s-au nascut raman incerte. Ipotezele cu privire la migratii pot fi deasemenea incerte, in mod particukar pentru tarile mici, unde fluxul si refluxul populatiei poate fi relativ ridicat. Schimbarile darmatice in ceea ce priveste piata de munca ar putea foarte bine sa sugereze o crestere a nevoii pentru adaptari ale protectiei sociale mai "flexibile", pentru moment prin stabilirea unei alternatii intre munca, pregatire si recreere in organizarea ciclurilor vietii. Dezvoltarea de facilitati de ingrijire pentru copii si varstnici sincronizate cu adaptari ale timpului de munca flexibile pentru parinti sau rude este o alta problema importanta care provoaca la configurarea sistemelor viitoare de protectie sociala (199).

Din punct de vedere demografic, conceptul de imbatranire este foarte diferit de imbatranirea biologica sau sociologica. Figura 1 arata cresterea rate de dependenta de varsta in urmatorii 25 ani in toate tarile Europene.

Ar trebui notat deasemenea ca ajutoarele familiale si cheltuielile publice pentru copii sunt finantate prin taxe, in timp ce pensiile sunt finantate in cele mai multe tari Europene prin contributii sociale.(199)

Demografia si sanatatea publica. Dintre cei trei determinanti demografici ai populatiei, marime, structura si crestere, fertilitatea este aproape intotdeauna mult mai importanta decat chiar mortalitatea si migrarea. Fiecare nastere reprezinta nu chiar un adaos la generatia actuala de copii, ci potential o crestere exponentiala in marime a generatiilor viitoare. Decesul nu are influente in viitor. Al treilea determinant demografic- migrarea- nu este in general de o magnitudine semnificativa ca sa aiba un impact major asupra populatiei la nivel national, desi exista si exceptii.(208)

Cresterea longevitatii sporeste nevoile de ingrijiri de sanatate?

Situatia actuala este aceea in care media persoanelor varstnice ramane independenta de morbiditatea sau incapacitatea prelungita pana la varste de saptezeci de ani, dupa care au o crestere si o accelerare a inca[pacitatilor pana ce mor la aproape 75 ani.

Exista trei posibilitati de dezvoltare pentru viitor cand persoanele varstnice traiesc mai mult de 75 ani.

Scenariul de "cosmar" unde varsta la care loviturile primite ca si boala sau incapacitatae ramane ca in prezent, dar decesul este amanat. Aceasta este baza pentru pretentiile unei cresteri "exponentiale" a nevoilor de sanatate;

Modelul de orizont, in care atacul si progresia bolii si incapacitatii sunt amanate cu precizie la aceeasi extindere ca si decesul insusi, astfel incat numarul de ani de existenta cu boli si incapacitati ramane neschimbat.

Scenariul "morbiditatii comprimate" in care si incapacitatea si decesul sunt amanate, dar prima mai mult decat al doilea, astfel incat intervalul dintre aparitia bolii cronice sau a incapacitatii si moarte este scurtat (209).

EVALUAREA GERIATRICA COMPLEXA

Problemele de sanatate ale indivizilor trecuti de 75 ani sunt caracterizate la modul general printr-o multiplicitate de boli cronice, progresive, in general incurabile, care sunt asociate cu probleme semnificative de sanatate mentala, cu probleme functionale si sociale. Ca si rezultat, ingrijirile de sanatate pentru acesti indivizi se focalizeaza nu pe aspectul curativ, ci mai degraba pe mentinerea statusului functional.

Seniorii cu risc crescut sunt caracterizati ca si varstnici "fragili". Varstnicii fragili reprezinta populatia tinta pentru evaluarea geriatrica ca si pentru programele de management al ingrijirilor. Varstnicii fragili sunt indivizii, in general trecuti de 75 de ani, care au probleme complexe de sanatate, multidisciplinare. Varstnicii fragili au tulburari functionale si problemele lor de sanatate sunt in general complicate de tulburari semnificative psihosociale ca dementa sau depresia, la fel ca si izolarea sociala si saracia. Ca si rezultat al naturii multidisciplinare a problemelor lor de sanatate, varstnicii fragili necesita identificarea riscului ridicat si o echipa multidisciplinara geriatrica pentru a le furniza ingrijiri de sanatate eficiente si de calitate. Varstnicii fragili se recunosc usor de varstnicii obisnuiti care sufera de una sau doua boli cronice "usoare" care sunt managerizabile, care nu au tulburari functionale si care traiesc independent. Varstnicii fragili pot fi usor identificati prin sceening.

Promovarea si mentinerea independentei functionale la cel mai inalt grad, care este posibil, este obiectivul primar al ingrijirilor de sanatate, mentinand indivizii la un maximum de independenta functionala (de ex, traind independent la domicilu), prevenind spitalizarea si institutionalizarea. Aceste obiective pot fi atinse printr-o evaluare geriatrica eficienta si de calitate si in consecinta, triajul indivizilor cu risc din grupurile tinta pentru sistemele de management al ingrijirilor bolilor cronice este necesar pentru a manageriza in mod potrivit starea de sanatate in ansamblu a varstnicilor fragili. Managementul de caz al problemelor cronice din ambulatoriu este o strategie primara si fundamentala pentru promovarea calitatii ingrijirilor si reducerea costurilor de ingrijire pentru varstnicii fragili.

In cazul populatiei de varstnici fragili, calitatea ingrijirilor si costurile de ingrijire sunt legate foarte strans. Ca urmare a aparitiei unui eveniment comun in starea de sanatate a varstnicilor fragili, aceasta populatie de pacienti geriatrici insumeaza majoritatea costurilor pentru ingrijirile de sanatate din toata populatia varstnica.

Sunt bine stabiliti pasii secventiali in procesul de evaluare geriatrica. In esenta, acestia includ: screeningul riscului crescut pentru identificarea varstnicilor fragili cu risc, evaluarea geriatrica a acestor pacienti si triajul eficient si efectiv pentru un management al ingrijirilor geriatrice multidisciplinare, complexe. Dupa evaluarea si identificarea riscului crescut, a pacientilor fragili, implementarea planurilor de ingrijire recomandate este coordonata de medicii din asistenta primara.

Protocoalele managementului ingrijirilor geriatrice includ evaluarea si strategiile de management pentru problemele comune si specifice geriatrice, ca de exemplu, caderile, polipragmazia, incontinenta urinara, dementa. Dupa evaluarea geriatrica initiala care a fost facuta de membrii echipei, au loc intalnirile echipei pentru a dezvolta un plan multidisciplinar pentru ingrijire geriatrica. La aceasta intalnirea a echipei este dezvoltat un plan coordonat de ingrijire multidisciplinara.

Operand in acest sistem, o echipa multidisciplinara cu expertiza geriatrica in mai multe discipline necesare trebuie sa fie apta sa comunice efectiv si sa execute abordarea echipei. Este necesara o echipa multidisciplinara din cauza naturii multidisciplinare a problemelor de sanatate suferite de pacientul geriatric. Este esentiala echipa geriatrica multidisciplinara in furnizarea unei ingrijiri geriatrice eficiente, de inalta calitate si care in ultima instanta reduce costurile.

Exista multe metode pentru dirijarea evaluarii geriatrice. Acestea depind de cadrul si structura planului de ingrijire. In general, dirijarea evaluarii geriatrice este facuta ca o forma specializata de management de caz. In programele cu risc, managementul de caz se poate baza pe planul de sanatate. Fara legatura cu aranjamentele clinice si financiare, in cadrul ingrijirilor managerizate, adesea managerii de cazuri geriatrice sunt cei care dirijeaza evaluarea initiala. In cele mai multe sisteme, exista deasemenea o necesitate de furnizori, incluzand aici medici, asistente medicale, lucratori sociali si altii, cu experiza geriatrica. Exista deasemenea diferente marcate in practica intre furnizorii de ingrijire geriatrica si furnizorii traditionali. In general, ingrijirea geriatrica necesita o focalizare pe managementul imbolnavirilor multiple, cronice, incurabile si progresive; urmarind cauzele multifactoriale ale problemelor de sanatate cu scopul de a cauta reversibilitatea; un accent pus pe promovarea statusului functional; grija pentru o ingrijire umana, potrivita, care contrazice "ageismul"; capacitatea de a lucra efectiv cu o echipa multidisciplinara; si cunoasterea sistemelor de management de ingrijire pe termen lung a bolilor cronice necesara implementarii ingrijirilor geriatrice. Dezvoltarea acestei expertize in sistemele de sanatate este o problema importanta care adesea este dificil de rezolvat din cauza lipsei angajamentelor luate de organizatii, lipsei personalului cu expertiza geriatrica, si perceptiei conform careia varstnicii fragili par sa fie ca oricare altii. Aceasta atitudine face dovada unei greseli fatale in multe programe de ingrijire.

Intr-o era a interesului pentru continutul costurilor si a managementului ingrijirilor, cheltuielile aditionale pentru echipele de ingrijire geriatrica sunt bine justificate.

Evaluarea Geriatrica facuta de Echipa Geriatrica se justifica prin: intelegerea principiilor generale ale geriatriei si gerontologiei, incluzand aici: heterogenitatea varstnicilor (continuitatea care exista de la un varstnic cu o stare buna la un varstnic fragil); imbatranirea normala si semnificatiile ei clinice, ca schimbarile legate de varsta in functia organelor si testele de laborator; aspectele unice ale anamnezei, examenului fizic si diagnosticului la varstnic, incluzand prezentarea intr-o stare alterata de boala si natura multifactoriala a bolilor; practicile de prescriere a unei medicatii potrivite pentru varstnici, obiective ale ingrijirii geriatrice (ingrijire si nu cura, focalizarea pe mentinerea independentei functionale si calitatea vietii). O alta justificare consta in cunostintele echipei geriatrice in arii specifice ale medicinii geriatrice necesare pentru ingrijiri de calitate pentru varstnici, incluzand: aspecte unice ale medicinii preventive atat pentru varstnicii- tineri cat si pentru varstnicii- batrani (de ex, utilizarea potrivita a exercitiului, imunizarilor, sceeningului pentru cancer, prevenirea caderilor); diagnosticul, managementul si tratamentul bolilor si sindroamelor geriatrice comune ale varstnicilor fragili, incluzand dar nu limitat la: dementa, depresie, delir, caderi, declin functional, imobilitate si reabilitare, malnutritie, escare de decubit, polipragmazie, tulburari senzoriale (scaderea auzului si vazului), tulburari de somn, incontinenta urinara si fecala; semnificatia clinica a factorilor sociali, ca stresul ingrijitorului si izolarea sociala care afecteaza sanatatea varstnicului; cunostinte de etica care permit luarea deciziilor pentru ingrijirea clinica la varstnic; cunostinte despre principii de baza si practici de ingrijiri pe termen lung, hospice si ingrijiri paleative, incluzand managementul durerii. Prezenta geriatrului este necesara din urmatoarele motive: diagnosticul, managementul si tratamentul pacientilor varstnici fragili cu probleme de sanatate complexe, multidisciplinare (medicale, functionale si psihosociale) care necesita o evaluare geriatrica complexa de catre geriatru si o echipa geriatrica multidisciplinara pentru a incerca sa descopere cauzele reversibile ale imbolnavirii si declinului, pentru a promova independenta functionala si calitatea vietii si pentru a dezvolta un plan de ingrijire complex si pe termen lung; pacientii cu diagnostice sau sindroame geriatrice pentru care consultarea cu un expert geriatru poate fi benefica pentru diagnostic, management sau tratament; pentru pacientii care necesita ingrijiri pe termen lung, geriatrul faciliteaza accesul eficient si promoveaza calitatea ingrijirilor in locuri putin sau deloc familiare pentru medicul din asistenta primara (40).

Din studiile si experienta internationala rezulta urmatoarele aspecte:

EGC este utila in imbunatatirea starii de sanatate a varstnicilor si in special a celor fragili deoarece in urma evaluarii sunt recomandate servicii specializate, individualizate;

EGC, prin implicatiile sale asupra optimizarii costurilor serviciilor furnizate, ar trebui sa fie un instrument recunoscut si folosit de organismele finantatoare de servicii geriatrice;

EGC ar trebui sa fie parte integranta a curriculei in toate programele de pregatire in specialitatea de Geriatrie

EGC utilizeaza o serie de teste care au drept scop stabilirea unui Diagnostic tridimensional: medical, functional (al gradului de dependenta) si social, avand drept scop precizarea nevoilor persoanei evaluate si recomandarea de servicii specializate.

EGC se face la domiciliul persoanei varstnice din doua motive:

Starea de imobilizare a varstnicului;

Surprinderea si valorificarea retelei informale (familie, vecini, voluntari, etc.)

EGC se face de catre o echipa multidisciplinara formata din: medic geriatru, asistenta medicala si asistentul social.

Avantajele EGC, ca metoda utilizata:

Valorificarea profesionalismului fiecarui membru al echipei de evaluare;

Stabilirea nevoilor fiecarei persoane varstnice si in functie de acestea, recomandarea de servicii specializate, metoda dovedindu-se a fi un proces dinamic;

Dimensionarea serviciilor si impactul asupra dimensionarii costurilor.

Metoda contribuie, prin efectul aplicarii ei, la cresterea calitatii vietii varstnicului cu costuri "eficiente", prin stabilirea nevoilor si implicit a serviciilor;

Articularea celor doua domenii: medical si social, atat in stabilirea nevoilor cat si in stabilirea serviciilor;

Rolul de catalizator in relatia:persoana varstnica/beneficiar al serviciilor -furnizor de servicii -finantator al serviciilor, operand obiectiv si benefic in raport cu toti cei trei actori implicati in mecanism;

Obiectivitate , metoda operand independent de furnizorul de servicii;

Prin stabilirea riscurilor, metoda poate contribui la actiunea de preventie.

Evaluare Geriatrica Complexa :

stabileste NEVOI;

recomanda SERVICII;

dimensioneaza COSTURI.

Determinantii:

NEVOILOR -gradul de dependenta, varsta

SERVICIILOR -starea de singuratate, riscuri:-medicale, sociale;

COSTURILOR -calificarea personalului, complexitatea cazului (timpul      afectat rezolvarii problemelor);

Necesitatea crearii Unitatii de Evaluare Geriatrica Complexa rezulta din:

Utilitatea acordarii de servicii specializate, individualizate;

EGC poate contribui la monitorizarea starii de sanatate a populatiei varstnice si prin aceasta la aprecierea calitatii vietii varstnicului;

Planificarea judicioasa a resurselor financiare si umane (formarea si educarea personalului);

Cuplarea fondurilor de finantare din mai multe surse (Casa de Asigurari, Administratie Locala, Ministerul Muncii, etc.);

Repartizarea corecta a profesionistilor in sfara specialitatii pentru care au fost pregatiti;

Evitarea consumului de timp si energie fara razultat din partea persoanei varstnice care in momentul de fata incearca sa isi rezolve singura problema de ingrijire.

Utilizarea resurselor umane potrivite:

la nivelul furnizorilor de servicii;

in echipa de evaluare - locul geriatrului, asistentului medical si social

Cresterea calitatii vietii varstnicului prin:

Cuplarea nevoilor specifice cu servicii specializate, individualizate;

Promovarea preventiei in geriatrie;

Valorificarea retelei informale din perspectiva educatiei pentru sanatate in comunitate.

Documente Programatice Internationale

Declaratia Politica si Planul International de Actiune in Imbatranire -Madrid 8-10 aprilie 2002

Planul International de Actiune in Imbatranire de la Madrid si Declaratia Politica adoptate la Cea de-a Doua Reuniune Generala in Imbatranire in Aprilie 2002 marcheaza un punct de cotitura in modul in care lumea pune problema cheie a "construirii unei societati pentru toate varstele".

Planul de Actiune de la Madrid ofera o agenda noua curajoasa pentru tratarea problemei imbatranirii in secolul 21. acesta se focalizeaza pe trei domenii prioritare: persoanele varstnice si dezvoltarea; promovarea sanatatii si a bunastarii la varsta inaintata; si asigurarea unui mediu permisiv si suportiv. El reprezinta o resursa pentru politicieni, sugerand caile prin care Guvernele, organizatiile nonguvernamentale si alti actori reorienteaza directiile in care societatile percep, interactioneaza si grija pentru cetatenii varstnici. El reprezinta deasemenea pentru prima data intelegera Guvernelor de a lega problematica imbatranirii de alte cadre de dezvoltare sociala si economica si de drepturile omului, cel mai mult agreate de conferintele Natiunilor Unite din decada trecuta. Documentele de cotitura au fost produsul unor ani de munca grea si unui spirit de colaborare. Reuniunea a demonstrat ca Natiunile Unite joaca un rol esential in punerea problemelor de maine pe agenda de lucru de azi. Dar testul real il reprezinta implementarea. Fiecare dintre noi, tanar sau varstnic, are un rol in promovarea solidaritatii intre generatii, in combaterea discriminarii impotriva persoanelor varstnice si in construirea unui viitor al securitatii, oportunitatii si demnitatii pentru toate persoanele, indiferent de varsta (Kofi A. Annan).

Declaratia Politica cuprinde 19 articole.

Planul International de Actiune in Imbatranire de la Madrid,2002 - Recomandari de actiune:

Directii prioritare-

persoanele varstnice si dezvoltarea - probleme:

participarea activa in societate si dezvoltare - obiective:

a.       recunoasterea contributiei sociale, culturale, economice si politice a persoanelor varstnice;

b.      participarea persoanelor varstnice in procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile;

munca si imbatranirea fortei de munca - obiective:

a.       oportunitati de ocupare a unui loc de munca pentru toate persoanele varstnice care vor sa lucreze;

dezvoltare rurala, migrare si urbanizare - obiective:

a.       imbunatatire conditiilor de viata si a infrastructurii in regiunile rurale;

b.      diminuarea marginalizarii persoanelor varstnice in zonele rurale;

c.       integrarea varstnicilor migranti in cadrul noilor lor comunitati;

acces la informare, educatie si training - obiective:

a.       oportunitati pe toata durata vietii la educatie continua, training, ca si orientare vocationala si servicii de plasament;

b.      utilizarea intregului potential si a expertizei persoanelor de toate varstele, recunoasterea beneficiilor experientei capatate odata cu inaintarea in varsta;

solidaritatea intergenerationala - obiective:

a.       intarirea solidaritatii datorita echitatii si reciprocitatii intre generatii;

eradicarea saraciei - obiective:

a.       reducerea saraciei in randul persoanelor varstnice;

asigurarea veniturilor, protectia sociala/securitatea sociala si prevenirea saraciei - obiective:

a.       promovarea programelor de care sa permita tuturor celor care muncesc o protectie sociala de baza/ securitate sociala, iar acolo unde este cazul, pensii, asigurare de incapacitate si ajutoare de sanatate;

b.      venitul minim suficient pentru toate persoanele varstnice, dand o atentie speciala grupurilor dezavanajate social si economic;

situatii de urgenta - obiective:

a.       acces egal pentru persoanele varstnice la alimente, adapost si ingrijiri medicale si alte servicii pe durata si dupa dezastre naturale si alte urgente umanitare;

b.      contributii sporite ale persoanelor varstnice la restabilirea si reconstructia comunitatilor si retelei sociale ca urmare a situatiilor de urgenta.

2. Promovarea sanatatii si a bunastarii la varsta inaintata - probleme:

promovarea sanatatii si a starii de bine pe tot parcursul vietii - obiective:

a.       reducerea efectelor cumulative ale factorilor care cresc riscul de imbolnavire si consecutiv acestora, dependenta potentiala la varsta inaintata;

b.      dezvoltarea politicilor de prevenire a imbolnavirii in randul populatiei varstnice;

c.       accesul la alimente si o nutritie adecvata pentru toate persoanele varstnice;

acces egal si universal la servicii de ingrijiri de sanatate - obiective:

a.       eliminarea inegalitatilor sociale si economice bazate pe varsta, gen sau orice alta baza, incluzand barierele lingvistice, asigurarea ca persoanele varstnice au acces universal si egal la ingrijiri de sanatate;

b.      dezvoltarea si intarirea serviciilor primare de ingrijiri de sanatate in vederea satisfacerii nevoilor persoanelor varstnice si promovarea incluziunii lor in acest [proces;

c.       dezvoltarea in mod continuu a ingrijirilor de sanatate pentru satisfacerea nevoilor persoanelor varstnice;

d.      implicarea persoanelor varstnice in dezvoltarea si intarirea serviciilor primare de ingrijire si a celor pe termen lung;

persoanele varstnice cu HIV/SIDA - obiective:

a.       imbunatatirea evaluarii impactului HIV/SIDA asupra starii de sanatate a persoanelor varstnice, inclusiv a celor care sunt infectate si pentru acelea care sunt ingrijitori ai membrilor de familie infectati sau care supravietuiesc;

b.      furnizarea de informatii adecvate, training pentru ingrijitori, tratament, ingrijire medicala si suport social pentru persoanele varstnice infectate cu HIV/SIDA si ingrijitorii lor;

c.       imbunatatirea si recunoasterea contributiei persoanelor varstnice in cresterea rolului lor ca ingrijitori pentru copiii cu boli cronice, inclusiv HIV/SIDA;

pregatirea celor care furnizeaza ingrijiri si profesionistilor in sanatate - obiective:

a. furnizarea de informatii complete si pregatire pentru profesionistii in sanatate si paraprofesionisti despre nevoile persoanelor varstnice;

sanatatea mentala a persoanelor varstnice - obiective:

a. dezvoltarea de servicii complexe de ingrijire pentru bolile mentale variind de la prevenire pana la interventii precoce, furnizarea de tratamente si managementul problemelor mentale la persoanele varstnice;

persoanele varstnice si incapacitatea - obiective:

a.       mentinerea unei capacitati functionale maxime de-a lungul intregii vieti si promovarea participarii depline a persoanelor varstnice cu incapacitati.

3. asigurarea unui mediu permisiv si suportiv - probleme:

locuinta si mediul de viata - obiective:

a.       promovarea unui "loc de imbatranire" in comunitate care sa tina cont de preferintele indivizilor si de optiunile posibile in ceea ce priveste locuinta pentru persoanele varstnice;

b.      imbunatatirea conditiei locuintei si a mediului pentru a promova viata independenta luand in consideratie nevoile persoanelor varstnice, in special a celor cu incapacitati;

c.       disponibilitate imbunatatita a accesului la transport pentru persoane varstnice;

grija si suport pentru ingrijitori - obiective:

a.       furnizarea de servicii si ingrijiri continue pentru persoane varstnice din surse variate si suport pentru ingrijitori;

b.      suport pentru rolul de ingrijitor dat de persoanele varstnice, in special de femeile varstnice;

neglijarea, abuzul si violenta - obiective:

a.       eliminarea tuturor formelor de neglijare, abuz si violenta pentru persoanele varstnice;

b.      crearea serviciilor de suport adresate varstnicilor abuzati;

imaginea imbatranirii - obiective:

a.       imbunatatirea recunoasterii publice de catre autoritati, a intelepciunii, productivitatii si a altor contributii ale persoanelor varstnice.

Implementarea si urmarirea Planului presupun: actiune la nivel national si international, cercetare, monitorizare globala, revizuire si actualizarea datelor.

Bibliografie: United Nation- Political Declaration and Madrid International Plan of Action on Ageing, 8-12 April 2002, DP/2271-February2003-20M

Bibliografie:

(60) Wirz, A.M., "Chronobiology of Ageing", EAMA-European Academy for Medicine of Ageing, Biology of Aging and Neurosciences: From Gene to Society, January 2001

(62) World Health Net-Glossary of Anti-Ageing Terminology

(71) Activity Theory - www.ln.edu.hk

(72) Far, H.F., "Perspective on Ageing" Newcastle Institute of Public Health-Hunter Ageing Research, 2001

(77)-Index to Student Notes - www.sghms.ac.uk

(87)-1^st Gym Health Ageing - www.1stgymhealth.com

(128)- Epidemiology, Rob Butler & Carol Brayne

(139)- Population Programme-United Nations-The Demography of Asian Ageing, www.unescap.org

(142)- Alzheimer`s Disease International-The Demography of Ageing around the world-www.al.co.uk

(143)-United Nations -Population Division-The Demography of Population Ageing, Barry Mirkin& Mary Beth Weinberger

(145)-1977 World Congress of Gerontology - www.cas.flinders.edu.au

(150)-The Economic Consequences of Ageing Populations, K.Mc Morrow&W. Roeger-Raport of the Directorate-General for Economic and Financial Affairs (ECFIN) of the European Commussion

(151)-Demographic Risk in Industrial Societies, World Economics, Vol 1, No.4, October-December 2000

(152)-European Commission for Economic and Financial Affairs, Pedro Solbes, 4 March 2003-The Economic and Budgetary Implications of Global Ageing

(172)-Frontline-World Affairs-For Active Ageing -The Second World Conference on Ageing, www.frontlineonnet.com

(175)-Demography points to the shape of things to come, The newsletter of the University of Oxford, Vol.3, Issue 6, 6 February 2003, www.ox.ac.uk

(179)-The Demography of Immigrant Population in Europe, Werner Haug, Council of Europe, April 2002, ISSN 1683-2663

(193)Maintaining prodperity in an ageing society, OECD 1999, Observer June 1998

(199)-Ministry of Social Affairs and Health, Pierre Concialdi-Demography Employment and the Future of Social Protection Financing, www.vn.fi

(208)-Demography and Public Health, Emily Grundy

(209)-Is the ageing population the problem it`s made out to be?, Frank Shaw, Center for Future Studies, At a meeting of The-Net-Work, 19 April 2002

(114)- Women, Ageing and Health-Achieving health across the life span; Ruth Bonita, WHO, Geneva, 1998