CRIME COMISE CU VIOLENTA SI AGRESIVITATE IN ROMANIA, IN PERIOADA DE TRANZITIE

UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA

TEZA DE DOCTORAT:

ETIOLOGIA DELICTELOR SI CRIMELOR COMISE CU VIOLENTA SI AGRESIVITATE IN ROMANIA, IN PERIOADA DE TRANZITIE

REZUMAT

Violenta este tot mai des semnalata in societatile contemporane, reprezentantii organizatiilor internationale, specialistii, factorii de decizie ai unor institutii guvernamentale si neguvernamentale, dar si simpli cetateni exprimandu-si opiniile legate de cresterea numarului de acte violente si de multiplicarea formelor de manifestare ale acestui fenomen. Teama si sentimentul de insecuritate resimtite de cetatenii din diverse spatii social-culturale sunt invocate din ce in ce mai mult in discursurile specialistilor preocupati de evolutia fenomenului violentei in spatiu si timp. Violenta criminala reprezinta, insa, forma de violenta care a reusit, in ultimii ani, prin consecintele deosebit de grave pe care le are la nivelul indivizilor sa canalizeze eforturile specialistilor spre dezvoltarea unor investigatii menite sa ofere informatii privind cauzalitatea, formele de manifestare si, mai ales, modalitatile de interventie necesare prevenirii.

Lucrarea de fata se concentreaza asupra fenomenului criminalitatii violente din spatiul romanesc, incercand sa prezinte o serie de aspecte referitoare la cauzalitatea, particularitatile si dinamica unor tipuri de violenta criminala, in functie de contextul social, cultural si politic al perioadei de tranzitie. Intrucat am considerat ca unele infractiuni incluse de noi in sfera criminalitatii violente au un statut aparte, conferit indeosebi de consecintele deosebit de grave pe care le au datorita prejudiciilor provocate victimelor, de cele mai multe ori irecuperabile daca ne gandim numai la omor, ne-am directionat analiza asupra acestora. Prin urmare, accentul a fost pus pe prezentarea particularitatilor evolutiei si a modificarilor de natura calitativa si cantitativa produse la nivelul infractiunilor de omor, viol, vatamare corporala grava, talharie, in perioada 1990 - 2006.

La elaborarea lucrarii noastre am utilizat o serie de date statistice, privind infractiunile violente si evolutia lor, in functie de unii indicatori statistici in perioada 1990 - 2006, pe care le-am obtinut de la Inspectoratul General al Politiei si Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor. Investigatiile realizate, in Penitenciarul de Maxima Siguranta Craiova si Penitenciarul de Maxima Siguranta Rahova, cu ocazia cercetarii de teren ne-au permis sa redactam partea a doua a lucrarii. De asemenea, am valorificat o parte din referatele sustinute in cadrul programului de doctorat si publicate, sub forma unor articole, in reviste de specialitate precum, "Revista de Criminologie, Penologie si Criminalistica" si "Revista Romana de Sociologie".

In primul capitol al lucrarii am abordat doua concepte centrale ale tezei noastre, violenta si agresivitatea. Am prezentat astfel, principalele definitii si forme de manifestare ale celor doua concepte, selectand in fiecare caz acele perspective care corespund interesului cercetarii noastre si care au reusit sa se impuna in literatura de specialitate prin acuratetea, consistenta, claritatea si actualitatea ideilor exprimate. Definitiile si sensurile notiunii de violenta date de-a lungul timpului de specialisti din diverse domenii au constituit prilejull de a aduce in discutie o serie de particularitati ale evolutiei acestui concept si de a surprinde modificarile pe care le-a suportat de-a lungul timpului violnta la nivelul societatii umane.

Indiferent de definitiile date, toti specialistii interesati de problematica violentei sunt de acord asupra faptului ca violenta reprezinta un fenomen prezent in toate societatile umane indiferent de gradul lor de dezvoltare, iar termenul de violenta a fost utilizat de-a lungul timpului pentru a desemna o serie de manifestari individuale sau colective orientate catre obtinerea unor beneficii/avantaje/bunuri prin utilizarea fortei. O alta directie de interes au constituit-o modificarile pe care continutul conceptului de violenta le-a cunoscut pe parcurs, modificari generate atat de modul in care unii autori au inteles sa delimiteze sfera acestui concept, dar si de transformarile pe care violenta le-a suportat ca urmare a disparitiei unor forme de violenta si aparitiei altor forme mai subtile si mai dificil de identificat.

Analiza modului in care violenta este abordata de catre specialisti in literatura stiintifica internationala a constituit o parte a investigatiilor noastre, investigatii care au evidentiat existenta unor autori care-si construiesc discursul pe marginea unor tipuri de violenta (Maurice Cusson, Raymond Boudon), dupa cum si autori care abordeaza violenta dintr-o perspectiva globala, intelegand sa supuna atentiei toate tipurile de violenta pe care le identifica la nivelul societatii (Daniel Welzer-Lang si Jean Marie - Domenach, Etienne Krug).

Dintre formele de violenta identificate de noi in literatura de specialitate, am ales sa ne concentram asupra unor forme de violenta care au atras atentia prin noutatea, dar si prin actualitatea lor. Este vorba despre violenta anomica si violenta strategica, violenta conflictuala si violenta predatoare, violenta fizica, psihologica si verbala, violenta sexuala si violenta financiara. Violenta criminala a constituit forma de violenta asupra careia ne-am oprit mai mult intrucat ea constituie obiectul tezei noastre de doctorat.

Definitiile agresivitatii din perspectiva neurobiologiei, etologiei sociobiologiei, psihologiei si criminologiei au constituit o alta tema de interes pe care am dezvoltat-o in cadrul acestui prim capitol. Pornind de la ideile lansate in cadrul dezbaterilor din literatura de specialitate pe marginea acestor concepte, dar si pe baza observatiilor noastre am incercat sa conturam relatia dintre agresivitate si violenta insistand asupra importantei violentei si agresivitatii in explicarea comportamentului delincvent.

Relatia dintre agresivitate si violenta se construieste prin raportare la consecintele pe care fiecare dintre ele le are. Daca violenta presupune utilizarea fortei si drept urmare se produce o vatamare a integritatii fizice, psihice sau economice a unui individ, agresivitatea devine generatoare de prejudicii doar in conditiile in care sunt depasite anumite limite. Prin urmare daca cea mai mare parte a manifestarilor violentei imbraca forma unor comportamente care intra sub incidenta unor norme juridice, doar o parte a comportamentele agresive ajung sa fie incadrate ca fiind delincvente ca urmare a atingerilor aduse unor valori sociale protejate de norme.

Pe de alta parte, in literatura de specialitate majoritatea autorilor au recunoscut faptul ca agresivitatea este in mare parte un dat, ea are o componenta genetica, instinctuala, dar poate fi influentata prin intermediul unor procese (invatare) sau factori externi din mediul in care se afla individul la un moment dat. Violenta a fost definita diferit in functie de modificarile pe care le-a suportat in timp toleranta societatii fata de anumite forme de violenta. Mai mult chiar putem spune ca violenta este definita diferit in functie de modelul cultural al societatii respective, forme de violenta care nu sunt acceptate in anumite zone ale lumii sunt normale si tolerate in altele (mutilarea genitala a tinerilor in anumite culturi).

Criminalitatea violenta si formele ei de manifestare au constituit obiectul celui de-al doilea capitol al lucrarii noastre. Delimitarea sferei acestui concept, asa cum reiese ea din analiza literaturii de specialitate, ne-a furnizat unele repere necesare conturarii ideilor noastre privind continutul criminalitatii violente, mai ales in conditiile in care majoritatea autorilor au cazut de acord ca acest concept se contureaza pe baza definitiilor juridice date unor infractiuni precum: omorurile, agresiunile sexuale, talhariile, lovirile si violentele. Pornind de la modul in care unii autori au inteles sa prezinte continutul notiunii de criminalitate violenta, ne referim aici indeosebi la Maurice Cusson si colaboratorii sai, am considerat ca, tinand cont si de particularitatile definitiilor juridice date de actualul Cod penal roman, in sfera criminalitatii violente intra unele infractiuni contra persoanei (omor, viol, vatamare corporala, loviri cauzatoare de moarte, loviri si violente), dar si infractiuni contra patrimoniului (talharie).

Omorul si agresiunile sexuale sunt cele doua tipuri de acte violente pe care am ales sa le abordam tot in cadrul acestui capitol intelegand, astfel, sa pregatim cadrul teoretic necesar prezentarii rezultatelor investigatiilor noastre asupra criminalitatii violente din Romania. Cercetarile contemporane privind evolutia, cauzalitatea si prevenirea omorurilor si a agresiunilor sexuale au cunoscut o dezvoltare deosebita in ultimii ani indeosebi ca urmare a contributiilor pe care le-au adus cercetarile realizate de catre criminologii din spatiul canadian si al SUA.

Contributiile specialistilor europeni, desi destul de timide, acopera si ele din ce in ce mai mult aspecte ale criminalitatii violente, lucrarile lui Laurent Mucchielli sau Horst Entorf si Hannes Spengler reusind sa se impuna in scurt timp de la lansarea lor in literatura stiintifica europeana contemporana.

Dintre tipurile de omor abordate in literatura ne-am oprit asupra omorului comis in spatiul familial (omorul conjugal, filicidul maternal si paternal) si asupra omorului cu motivatie sexuala, prezentand de fiecare data cele mai recente studii desfasurate la nivel mondial si la care am avut acces datorita surselor bibliografice consultate (biblioteca Institutului National de Criminologie si internetul ne-au permis accesul la unele lucrari care altfel nu ar fi fost accesibile pentru noi). Particularitatile socio-demografice si profilul psihologic al unor tipuri de agresori si victime ale infractiunilor de omor si de viol sunt numai cateva aspecte pe care le-am prezentat in cadrul acestui capitol.

Capitolul III al lucrarii a fost elaborat pe baza studierii literaturii de specialitate din Romania, insistand cu precadere asupra acelor cercetari care au abordat teme precum evolutia, cauzalitatea, particularitatile si formele de manifestare ale infractiunilor de omor, viol, talharie, vatamare corporala si lovituri cauzatoare de moarte. Analiza cercetarilor desfasurate in ultimii ani in Romania a evidentiat o serie de directii in care cercetarea criminologica din Romania s-a dezvoltat indeosebi ca urmare a cercetarilor desfasurate de catre cercetatorii Institutului National de Criminologie, Institutului de Sociologie al Academiei Romane, dar si de catre unii cercetatori independenti interesati de aspecte ale criminalitatii violente.

Realizarea unei analize coerente a literaturii stiintifice in scopul identificarii principalelor modele teoretice explicative ale criminalitatii violente a stat la baza demersului nostru de elaborare a capitolului IV. Teoriile psihologice si psihopatologice, sociologice si criminologice aduse in discutie, in cadrul acestui capitol, au fost selectate in functie de masura in care acestea au putut furniza elemente coerente pentru explicarea cauzalitatii criminalitatii violente din Romania. Am adus in discutie teoria anomiei asa cum este prezentata in lucrarile lui Durkheim, dar nu am neglijat nici contributia lui R. K. Merton si opinia lui privind anomia. Teoria asocierilor diferentiale si teoria ecologica au fost alte doua teorii sociologice pe care le-am abordat, deoarece am considerat ca pot fi utilizate in explicarea unor acte de violenta din spatiul romanesc.

Intrucat am apreciat ca dintre teoriile psihologice elaborate, pana in prezent, unele pot fi utilizate in explicarea violentei criminale, am inclus in acest capitol teoriile care se construiesc in jurul relatiei dintre frustrare si agresivitate (Sigmund Freud, J. Dollard) sau agresivitate si invatare (Albert Bandura). La acestea am adaugat si teoriile psihopatologice recente privind relatia dintre psihopatie, violenta si criminalitatea violenta sau cele referitoare la relatia dintre bolile mentale majore (schizofrenia, tulburari afective grave, tulburari paranoide si alte psihoze) si violenta.

Dintre teoriile criminologice avansate in ultimii ani in literatura de specialitate de catre cercetatori interesati de problematica comportamentului delincvent am considerat ca este necesar sa prezentam, in cele ce urmeaza, doua tipuri de teorii care sunt mai adecvate problematicii studiate de noi, si anume teoria alegerii rationale a modului de viata delincvent (Maurice Cusson) si teoria dezvoltarii (David Farrington).

Tendintele evolutiei criminalitatii violente in spatiul european si in cel romanesc, in perioada 1990 - 2006, au constituit tema capitolui V al lucrarii. Criminalitatea violenta din Europa, in special cea din statele membre ale comunitatii europene, a fost prezentata pe baza datelor statistice furnizate de catre European Sourcebook of Crime and Criminal Justice Statistics. Particularitatile evolutiei criminalitatii violente din Romania au fost descrise pe baza analizei statistice realizate cu ajutorul unor indicatori statistici relativi (ritm de dinamica cu baza fixa si ritm de dinamica cu baza in lant) si indicatori statistici medii (modificare abssoluta medie, ritmul mediu de dinamica, indicele mediu de dinamica). Intrucat unul dintre obiectivele analizei noastre l-a constituit determinarea tendintei evolutiei seriei cronologice corespunzatoare criminalitatii violente in perioada 1990 - 2006 am utilizat si metode analitice de determinare a trendului pe baza unei functii matematice (liniare, polinomiale, parabolice etc).

Partea a doua a lucrarii prezinta rezultatele cercetarilor noastre desfasurate incepand din 2004 in Penitenciarul de Maxima Siguranta Craiova si Penitenciarul de Maxima Siguranta Rahova. Decizia de a ne realiza investigatiile in aceste doua institutii a fost motivata indeosebi de resursele de care am dispus la momentul respectiv (materiale si de timp), dar si de posibilitatea de a avea acces la un numar mai mare de persoane condamnate pentru infractiunile violente incluse in cercetarea noastra. Deplasarile noastre in aceste doua penitenciare s-au finalizat cu realizarea unor interviuri si completarea unor chestionare pe baza intrevederilor avute cu persoane condamnate definitiv pentru infractiuni de omor si talharie.

Rezultatele investigatiilor realizate in cele doua institutii au fost prezentate in cadrul capitolului VI. Astfel, in acest capitol am prezentat consideratiile noastre referitoare la factorii care influenteaza producerea infractiunilor violente incercand sa oferim in final repere pentru dezvoltarea unor modele de prevenire a criminalitatii violente adaptate la specificul fiecarui tip de infractiune inclus in sfera criminalitatii violente. Intrucat am considerat ca elaborarea unui model de prevenire eficient necesita luarea in consideratie a mai multor elemente, in analiza noastra ne-am concentrat atentia asupra unor aspecte legate de formele de manifestare ale infractiunilor violente, particularitatile infractiunilor violente, cauzalitatea si factorii de risc identificati la nivelul individual, familial, scolar, relatia dintre infractor si victima, rolul victimei in realizarea actului violent.

Deoarece am considerat ca actele de violenta sunt rezultatul actiunii unor factori individuali, relationali, comunitari, societali, dar si situationali, analiza noastra va incerca sa identifice toti factorii care actioneaza asupra individului pe parcursul vietii si pana in momentul comiterii actului violent. Prin aceasta am inteles sa ne concentram indeosebi asupra factorilor individuali de factura socio - demografica, factorilor relationali (grupul de prieteni, relatiile din cadrul familiei de origine si din cadrul familiei proprii, relatiile de la locul de munca) si asupra factorilor situationali. Iata de ce, ne - am propus sa surprindem unele caracteristici ale agresorului pornind de la analiza informatiilor privind familia de origine a agresorului, familia pe care unii dintre acestia si-au constituit-o, comportamentul sau la locul de munca si grupul de prieteni. Deoarece am considerat ca exista o serie de factori situationali care influenteaza producerea actului violent am considerat ca este necesar sa ne referim si la relatia dintre victima si agresor sau la aspecte legate de infractiune si modalitatile de producere a crimelor violente.

Concluziile formulate contin o serie de propuneri ce pot fi incorporate in modele de prevenire adecvate conditiilor socio - economice din tara noastra, modele care pot fi orientate spre prevenirea infractionalitatii violente din spatiul familial, al violentei la locul de munca si din comunitate. Unele din propunerile avansate au un caracter mai general si pot fi incluse in programe de prevenire a criminalitatii violente. Cele mai multe dintre propunerile noastre sunt insa specifice fiecarui tip de infractiune analizate: omor si talharie. Am considerat astfel ca, desi toate aceste infractiuni prezinta elemente comune, legate indeosebi de utilizarea violentei pentru comiterea lor, fiecare dintre ele au elemente specifice legate de modalitatile de comitere, de particularitatile socio - demografice ale agresorilor, de relatia dintre agresori si victime, de rolul victimei in producerea actului violent si de factorii de risc identificati in cazul fiecarui tip de infractiune.

Investigatiile noastre au evidentiat o serie de factori de risc care se manifesta la nivel individual, familial, scolar si al grupului de prieteni, dar si factori situationali care determina producerea unor acte violente, precum omorul si talharia. Cercetarile desfasurate au validat existenta unei continuitati a violentei pe parcursul vietii, cel putin pentru o categorie de subiecti, violenta care se manifesta cu intensitate variabila in anumite perioade ale evolutiei individului.

Asa cum putut observa pe parcursul ultimului capitol al lucrarii de fata, desi ambele tipuri de infractiuni fac parte din categoria criminalitatii violente nu putem spune ca aceeasi factori influenteaza, in aceeasi masura, producerea ambelor tipuri de violenta. Cele doua tipuri de infractiuni sunt determinate de factori multipli, factori individuali, relationali si societali.

Astfel, printre cauzele identificate de cercetarile noastre in cazul infractiunilor de omor se numara o serie de factori care se manifesta la nivelul familiei de origine. Modelul relational parental marcat de conflicte si agresiuni fizice, dar si relatiile dintre parinti si copii marcate de violente (pedepse fizice) sunt reproduse, conform investigatiilor noastre, la nivelul familiei agresorului, constituind factori care determina producere conflictelor si violentelor intrafamiliale care sfarsesc prin comiterea unui omor. Marimea si tipul familiei corelate cu nivelul de instructie si statutul ocupational scazut fac ca aceste familii sa aiba un nivel economic scazut, saracia fiind un alt factor care are o contributie importanta in producerea evenimentelor violente.

De asemenea, investigatiile realizate au evidentiat prezenta unor factori de risc la nivelul familiei infractorului, factori care au existat si in familia de origine. Relatiile dintre parteneri marcate de conflicte frecvente, marimea familiei si persistenta nivelului economic redus si agravarea situatiei acestor familii ca urmare a acumularii handicapurilor socio-economice din familiile de origine cu cele din familia pe care si-au constituit-o sunt frecvent intalnite in cazul persoanelor condamnate pentru omor.

La nivelul mediului scolar printre factorii identificati a avea o semnificatie pentru viitoarea infractiune se numara: frecventa scolara redusa si prezenta unor manifestari violente (conduite deviante si delincvente). Incapacitatea reprezentantilor scolii (cadre didactice) de a gestiona problemele copiilor violenti si a copiilor cu probleme sociale, lipsa de comunicare dintre profesori si elevi sau aplicarea unor pedepse dure fac ca elevii care nu reusesc sa se integreze si sa se adapteze cerintelor scolii sa renunte la cursuri si sa se orienteze spre petrecerea timpului an cadrul unor grupuri care mai devreme sau mai tarziu vor comite acte violente.

Asocierea cu indivizi care valorizeaza rezolvarea conflictelor prin utilizarea fortei, dar si prezenta antecedentelor penale in grupul de prieteni sunt alti factori care pot duce la implicarea indivizilor in acte de violenta. Pe de alta parte, petrecerea timpului liber in cadrul grupului de prieteni indeosebi in baruri si discoteci favorizeaza consumul de alcool. Investigatiile noastre au evidentiat prezenta consumului de alcool in multe din cazurile de omor incluse in cercetare. Relatia dintre infractor si victima - situarea victimelor in proximitatea infractorilor - contactul frecvent dintre acestia constituie alti factori care pot favoriza producerea omorurilor.

Contextul social favorizeaza la randul sau producerea actelor violente indeosebi prin: permisivitatea si indiferenta comunitatii fata de actele de violenta din familie sau din alte spatii; persistenta unor mentalitati de tipul "bataia e rupta din rai", toleranta fata de violenta interpersonala si de aici neimplicarea in sesizarea si prevenirea actelor de violenta grave si mentinerea lipsei de incredere in institutiile specializate ale statului implicate

in sanctionarea comportamentelor delincvente, de unde tendinta de a-si face singuri dreptate cu orice pret.

In ceea ce priveste cauzalitatea infractiunilor de talharie constatam prezenta acelorasi factori care se manifesta la nivelul familiei de origine si al familiei infractorului, numai ca factorii care tin de conditiile sociale si nivelul economic sunt mult mai puternici decat cei care tin de relatiile afective dintre parteneri. Din analiza informatiilor legate de statutul ocupational si tipul activitatilor desfasurate de subiecti rezulta faptul ca cei mai multi dintre subiecti au un statut ocupational scazut asociat cu un nivel economic corespunzator, care pe langa faptul ca este redus ca valoare este si neregulat de vreme ce muncile prestate sunt temporare, iar perioadele de angajare alterneaza cu cele de somaj.

Pe langa handicapurile identificate la nivelul familiei de origine si al familiei pe care si-a constituit-o au fost identificasi unii factori care tin de influenta grupului de prieteni. Grupul de prieteni are, de asemenea, un rol deosebit de important, in multe din cazuri infractiunile de talharie fiind comise prin asocierea cu unii membri ai anturajului. Antecedentele penale, reprezentate de cele mai multe ori din furturi, cresc riscul de implicare in savarsirea infractiunilor de talharie, de aceasta data, fara ca infractorii sa se asocieze cu alte persoane.

Pornind de la factorii de risc identificati in cazul celor doua tipuri de infractiuni, am formulat unele recomandari care pot fi luate in consideratie in elaborarea programelor de prevenire a criminalitatii violente.

In opinia noastra, programele de prevenire a criminalitatii violente trebuie sa se adapteze fiecarui tip de infractiune care a fost inclus in sfera acestei notiuni (omor, viol, talharie, vatamare corporala, loviri cauzatoare de moarte) si sa vizeze diminuarea actiunii factorilor de risc identificati la nivel individual, familial, scolar, la nivelul grupului de prieteni sau la nivelul comunitatii si al societatii. In acelasi timp, programele dezvoltate in cazul fiecarui tip de infractiune trebuie sa vizeze atat actiuni de prevenire situationala, cat si adoptarea unor strategii de prevenire sociala care sa includa actiuni de prevenire prin dezvoltare (vizeaza copilul si familia) si actiuni de prevenire comunitara (la nivel de cartier sau oras).

Programele de prevenire situationale a infractiunilor de omor necesita implicarea comunitatii si a politiei in actiunile de prevenire a omorurilor prin diminuarea actiunii factorilor de risc: sesizarea politiei de catre cetateni inca din primele momente ale conflictului dintre combatanti pentru a facilita interventia prompta a politiei si stoparea evolutiei conflictelor, prevenirea reiterarii faptelor violente prin includerea acestor a in programe speciale de consiliere in scopul diminuarii posibilitatilor de reiterare a actelor violente.

Programele de prevenire prin dezvoltare trebuie sa vizeze atat individul, cat si familia de origine sau familia pe care si-a constituit-o. Intrucat am vazut ca exista o categorie de indivizi care se manifesta violent in mai multe perioade ale vietii (scoala, familie, loc de munca), credem ca ar fi indicat sa se actioneze in sensul identificarii din timp a acestor indivizi si a implicari lor in programe de prevenire care sa-i orienteze spre actiuni menite sa controleze manifestarile violente. De asemenea, familiile din care provin aceste persoane ar fi de dorit sa fie implicate in programe care sa-i pregateasca pe parinti pentru interventia eficienta in situatiile in care copii lor se manifesta violent sau au comportament delincvent.

Din rezultatele investigatiilor noastre a rezultat faptul ca de cele mai multe ori infractorul a reprodus la nivelul familiei sale modelul relational parental. Din acest motiv credem ca ar fi necesara identificarea familiilor in care se produc frecvent acte de violenta verbala si fizica intre parteneri sau acte de violenta asupra copiilor (cu ajutorul politiei de proximitate si al membrilor comunitatii) si includerea lor in programe de interventie care sa permita diminuarea numarului de acte violente din cadrul familiei.

Rolul scolii este mult diminuat in conditiile in care cei mai multi dintre agresori am vazut ca au abandonat destul de repede cursurile, totusi interventia unui consilier scolar (psiholog) in situatiile in care un elev are unele manifestari violente in scoala ar fi de recomandat.

Programele de prevenire derulate la nivelul comunitatii (la nivel de cartier sau localitate) trebuie sa determine implicarea cetatenilor in identificarea familiilor cu probleme, in sensul sesizarii politiei din primele momente ale conflictului - astfel incat sa permita interventia politiei inainte ca acesta sa evolueze si sa se finalizeze cu moartea unuia dintre cei implicati.

De asemenea, dincole de sensibilizarea cetatenilor la problemele celorlati membri ai comunitatii si implicarea lor in stoparea actelor de violenta din primele faze ale acestora, consideram ca este necesara si implicarea reprezentantilor unor institutii, guvernamentale si neguvernamentale, in sensul colaborarii lor la dezvoltarea unor programe de prevenire menite sa reduca riscul producerii actelor de violenta.

Derularea unor campanii care sa mediatizeze legislatia in vigoare privind violenta in familie, violenta asupra copilului, dar si campanii de educare a parintilor din familii defavorizate care nu au acces la informatie datorita nivelului de instructie si al nivelului economic precar.

Implementarea programelor de justitie restaurativa la nivelul comunitatilor ar putea facilita contactul dintre victimele unor acte de violenta si agresori prilejuind astfel acestora din urma sa constientizeze trauma psihica pe care a provocat-o victimei prin actiunile sale, dar si sa contribuie activ la inlaturarea prejudiciilor aduse victimelor.

Politia de proximitate poate realiza o baza de date cu familiile si spatiile publice (baruri, discoteci, restaurante) in care s-au produs acte de violenta si includerea lor intr-un program special de patrulare si contactare a partilor implicate pentru a preveni repetarea si agravarea cazurilor de violente intrafamiliale.

In cazul indivizilor condamnati pentru infractiuni violente la executarea pedepsei in penitenciar, propunem dezvoltarea unor programe focalizate pe managementul furiei si cresterea gradului de reintegrare a acestora in comunitate.

Serviciile de probatiune pot interveni in cazul indivizilor care au primit sanctiunea cu indeplinirea unor masuri/obligatii pe perioada de supraveghere stabilita de instanta, dar pot derula si programe in care sa includa si familia agresorului sau prietenii acestuia. Pot sesiza prezenta unor violente exercitate asupra minorilor de catre parinti si pot contribui la eliminarea actelor de violenta prin sesizarea acestora catre alte institutii care sa includa familiile respective in programe speciale menite sa asigure diminuarea violentei interpersonale. De asemenea, pot derula o serie de programe centrate pe asistenta victimelor actelor de violenta.

Rezultatele evidentiaza o serie de aspecte care trebuie luate in consideratie atunci cand ne propunem sa elaboram programe de prevenire a infractiunilor de talharie. Si de aceasta data consideram ca ar trebui dezvoltate programe destinate prevenirii situationale, programe de prevenire prin dezvoltare si programe de prevenire comunitara.

Reducerea ocaziilor de producere a infractiunilor de talharie ca urmare a patrularii regulate a politiei de proximitate in zonele cu risc maxim de producere a unor infractiuni de acest gen, ar putea fi completate cu campanii de prevenire derulate la nivelul cetatenilor care pot fi informati in legatura cu masurile de securitate pe care le-ar putea lua in scopul preveniri victimizarii lor.

Masurile de prevenire adaptate la cerintele persoanelor condamnate pentru infractiuni de talharie trebuie sa tina seama de handicapurile identificate de noi a avea un risc mare de implicare in actiuni delincvente.

Interventia institutiilor guvernamentale si nonguvernamentale in scopul rezolvarii unor probleme economice si sociale ale familiilor defavorizate constituie un element important al unor programe de prevenire derulate la nivel comunitar.

Intrucat am vazut ca persoanele cu antecedente penale se implica din ce in ce mai mult in actiuni individuale trebuie identificate o serie de masuri de prevenire a reiterarii acestor fapte inca din perioada executarii pedepselor privative de libertate sau a sanctiunilor cu supravegherea in cadrul serviciilor de probatiune.

Dincolo de aceste actiuni specifice, orientate spre prevenirea celor doua tipuri de infractiuni, consideram ca sunt necesare si o serie de actiuni care sa creasca toleranta comunitatii fata de persoanele care au comis unele infractiuni pentru a diminua astfel riscul acestora de a se orienta catre indivizi cu aceleasi probleme si de a se asocia cu acestia in scopul realizarii unor acte violente care se dovedesc a fi mult mai grave.

De asemenea, este necesara realizarea unor studii si cercetari care sa fundamenteze programele de prevenire, dar si a unor studii care sa permita evaluarea actualelor programe de prevenire derulate de unele institutii guvernamentale si organizatii neguvernamentale, studii care sa permita identificarea punctelor forte si a celor slabe, in scopul imbunatatirii lor.