Sistemul public si privat de pensii si alte
drepturi de asigurari sociale
Reforma sistemului romanesc de pensii
Un
sistem de pensii cu mai multe componente, bazat pe diversificarea surselor de
obtinere a pensiilor, poate determina siguranta financiara a
persoanelor varstnice si dezvoltarea economica, respectiv intrunirea celor
trei functii ale sistemelor de securitate sociala:
redistribuirea;
economisirea;
asigurarea.
Reforma
sistemului romanesc de pensii se bazeaza pe crearea unui sistem complex de
pensii structurat pe mai multe componente:
componenta obligatorie
redistributiva, administrata public (pilonul I) - cadrul juridic
fiind constituit de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si
alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si
completarile ulterioare;
o componenta obligatorie,
bazata pe capitalizare, administrata privat (pilonul II) cadrul
general de organizare si functionare fiind reglementat prin
Legea privind pensiile obligatorii
administrate privat;
o componenta facultativa
(pilonul III) bazata pe capitalizare, administrata privat - cadrul
juridic fiind asigurat de Legea privind pensiile ocupationale.
1. Pilonul I- sistemul public de pensii
organizarea unui sistem public de pensii
unic, garantat de stat, pe principiul redistribuirii si
solidaritatii inter-generatii;
infiintarea si
organizarea Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de
Asigurari Sociale (CNPAS), institutie publica autonoma de
interes national, care administreaza sistemul public si
gestioneaza bugetul asigurarilor sociale;
cresterea treptata a varstelor
standard de pensionare in perioada 2001 - 2014 pentru barbati
pana la 65 de ani si pentru femei pana la 60 de ani si cresterea stagiilor de cotizare
minime - de la 10 la 15 ani - si complete - de la 30 la 35 de ani pentru
barbati, respectiv de la 25 la 30 de ani pentru femei;
largirea ariei contribuabililor;
stabilirea unui interval determinat
pentru venitul lunar asigurat;
implicarea asiguratilor la plata
unei parti din contributie.
2. Pilonul II - fondurile de pensii obligatorii
administrate privat
Crearea unui sistem coerent si
focalizat pe beneficiar, care are ca scop diversificarea veniturilor obtinute
la batranete si posibilitatea obtinerii unor pensii mai
mari decat cele asigurate prin sistemul unic de tip redistributiv;
Participarea la sistem este obligatorie
pentru persoanele care dobandesc calitatea de angajat de la momentul intrarii in vigoare a legii (31.12.2007)
si in regim facultativ pentru persoanele in varsta de pana la 35
de ani;
aderarea la un fond de pensie este
individuala;
sistem bazat pe contributii
definite si obligatorii;
Contributia pentru acest sistem
este distincta (2% din baza de calcul la momentul inceperii
activitatii de colectare crescand pana la 6% in termen de 8 ani,
cate 0,5 puncte procentuale pe an), fiind dedusa din contributia
individuala de asigurari sociale, platita de angajat.
Colectarea
contributiilor este realizata prin Agentia Nationala
pentru Administrare Fiscala;
Administratorii
contributiilor sunt societati comerciale cu capital social de 20
milioane EURO.
Supravegherea
si controlul colectarii contributiilor sunt exercitate de catre Comisia de
Supraveghere a Asigurarilor;
Garantarea
se realizeaza:
prin constituirea de catre
administrator, din surse proprii, a unui fond de rezerva care va garanta
atat contributiile platite, cat si rata minima de rentabilitate;
infiintarea, la data intrarii
in vigoare a actului normativ, a unui fond de garantare, constituit din
cotizatiile participantilor la sistemul de pensii universale,
administrat de institutia de supraveghere si control.
3. Pilonul III - Introducerea pensiilor ocupationale
Schemele
de pensii ocupationale sunt scheme de pensii legate de procesul de
munca sau de exercitarea unei profesii.
Participarea
la aceste scheme este facultativa, este rezultatul negocierii dintre
angajatori si sindicate sau reprezentantii salariatilor.
Decizia
de participare la schema de pensii este individuala si se
concretizeaza prin semnarea actului de aderare.
Un
fond de pensii trebuie sa aiba cel putin 100 de participanti.
Sistemul
se bazeaza pe capitalizare, sub forma schemelor cu contributii
definite, cu respectarea unei rate minime de rentabilitate.
Contributiile
la fond sunt suportate de catre angajat si angajator, nivelul
contributiei si modul in care ea este suportata de catre
angajat si angajator urmand a se decide la stabilirea schemei.
Atat
angajatorul, cat si angajatul vor beneficia de deducerea fiscala a
contributiilor la aceste fonduri de pensii in limita a 200 Euro anual.
Fondul
de pensii este autorizat sa functioneze de catre Comisia de
Supraveghere a Asigurarilor.
4. Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii
si alte drepturi de asigurari sociale
Dreptul
la asigurari sociale este garantat de stat si se exercita prin
sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
4.1. Principii de baza ale sistemului public de
pensii
principiul unicitatii,
potrivit caruia statul organizeaza si garanteaza sistemul
public bazat pe aceleasi norme de drept;
principiul egalitatii, care
asigura tuturor participantilor la sistemul public, contribuabili
si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste
drepturile si obligatiile prevazute de lege;
principiul solidaritatii
sociale, conform caruia participantii la sistemul public isi
asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru
prevenirea, limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale prevazute de
lege;
principiul obligativitatii,
potrivit caruia persoanele fizice si juridice au, conform legii,
obligatia de a participa la sistemul public, drepturile de asigurari
sociale exercitandu-se corelativ cu indeplinirea obligatiilor;
principiul contributivitatii,
conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza
contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice,
participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se
pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite;
principiul repartitiei, pe baza
caruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligatiilor
ce revin sistemului public, conform legii;
principiul autonomiei, bazat pe
administrarea de sine statatoare a sistemului public, conform legii.
4.2. Categorii de asigurati
Asiguratii
sunt persoane care au obligatia sa plateasca
contributii de asigurari sociale si au dreptul sa
beneficieze de prestatii de asigurari sociale.
In
sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, persoanele
care:
desfasoara
activitati pe baza de contract individual de munca si
functionarii publici;
isi desfasoara
activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul
autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata
mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a
cooperatiei mestesugaresti;
beneficiaza de drepturi
banesti lunare, ce se suporta din bugetul asigurarilor
pentru somaj, in conditiile legii, denumite someri;
persoanele care se afla in una
dintre situatiile urmatoare:
asociat
unic, asociati, comanditari sau actionari;
administratori
sau manageri care au incheiat contract de administrare sau de management;
membri
ai asociatiei familiale;
persoane
autorizate sa desfasoare activitati independente;
persoane
angajate in institutii internationale, daca nu sunt
asiguratii acestora;
alte
persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale;
Se
pot asigura in sistemul public, pe baza de contract de asigurare
sociala persoanele care doresc sa isi completeze venitul
asigurat, precum si persoanele care nu se regasesc in situatiile
prezentate.
Prin
legea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2008 s-au
stabilit cotele de contributie de asigurari sociale:
Locurile
de munca in conditii deosebite reprezinta acele locuri care, in
mod permanent sau in anumite perioade, pot afecta esential capacitatea de
munca a asiguratilor datorita gradului mare de expunere la risc.
Criteriile
si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii
deosebite se stabilesc prin hotarare a Guvernului, pe baza propunerii
comune a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si a
Ministerului Sanatatii si Familiei.
Locurile
de munca in conditii speciale sunt cele din:
unitatile miniere, pentru
personalul care isi desfasoara activitatea in subteran cel
putin 50% din timpul normal de munca in luna respectiva;
activitatile de cercetare,
explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I
si II de expunere la radiatii;
aviatia civila, pentru
personalul navigant prevazut in anexa nr. 1 din Lg.nr.19/2000;
activitatea artistica
desfasurata in profesiile prevazute in anexa nr. 2 din
Lg.nr.19/2000;
Alte locuri de munca in
conditii speciale care pot fi stabilite numai prin lege.
Metodologia
si criteriile de incadrare a persoanelor in locuri de munca in
conditii speciale se stabilesc prin hotarare a Guvernului, pe baza
propunerii comune a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale
si a Ministerului Sanatatii si Familiei, in urma
consultarii CNPAS.
4.3. Categorii de pensii
In
sistemul public se acorda urmatoarele categorii de pensii:
pensia
pentru limita de varsta;
pensia
anticipata;
pensia
anticipata partiala;
pensia
de invaliditate;
pensia
de urmas.
4.3.1. Pensia pentru limita de varsta
Pensia
pentru limita de varsta se acorda asiguratilor care
indeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind
varsta standard de pensionare (60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru
barbati) si stagiul minim de cotizare (15 ani atat pentru femei,
cat si pentru barbati) realizat in sistemul public.
Stagiul
complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru
barbati.
Asiguratii
care indeplinesc conditiile pensionarii pentru limita de varsta, cu
exceptia pensiei anticipate si a pensiei anticipate partiale,
isi pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului.
In
situatia asiguratilor care au depus cerere de pensionare, angajatorii
acestora nu pot dispune incetarea raporturilor de munca, de serviciu sau a
calitatii de membru cooperator, dupa caz, in vederea
pensionarii, decat dupa primirea deciziei de admitere a cererii de
pensionare.
Asiguratii
care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au
desfasurat activitatea total sau partial in conditii
deosebite de munca au dreptul la
pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstelor standard de
pensionare (varstele de pensionare nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei
si de 55 de ani pentru barbati), astfel:
Stagiul de cotizare in conditii deosebite de munca (ani impliniti)
Reducerea varstelor standard de pensionare
(ani impliniti)
Asiguratii
care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au
desfasurat activitatea total sau partial in conditii
speciale de munca au dreptul la pensie pentru limita de varsta
cu reducerea varstelor standard de pensionare, astfel:
Stagiul de cotizare in conditii speciale de munca (ani impliniti)
Reducerea varstelor standard de pensionare
(ani impliniti)
1 an si
2 luni
2 ani si
5 luni
3 ani si
7 luni
4 ani si
10 luni
6 ani
7 ani si
12 luni
8 ani si
5 luni
9 ani si
7 luni
10 ani
si 10 luni
12 ani
13 ani
14 ani
26 si
peste
15 ani
Asiguratii
care si-au desfasurat activitatea in unitati miniere,
in activitatea din subteran (cel putin 50% din timpul normal de munca
din fiecare luna) si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin
20 de ani in aceste conditii beneficiaza de pensie pentru limita
de varsta incepand cu varsta de 45 de ani.
Asiguratii
care si-au desfasurat activitatea in aviatia civila,
pentru personalul navigant si cei care au desfasurat activitate
artistica in profesiile prevazute de Lg.19/2000 si care au realizat
un stagiu de cotizare de cel putin 25 de ani beneficiaza de pensie pentru
limita de varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare cu 15
ani.
Asiguratii
care si-au desfasurat activitatea in cercetare, exploatare sau
prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la
radiatii si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin
15 ani in zona I de expunere la radiatii sau de 17 ani in zona II de
expunere la radiatii beneficiaza de pensie pentru limita de
varsta, indiferent de varsta.
Asiguratii
care au realizat stagii de cotizare atat in conditii deosebite, cat
si in conditii speciale de munca beneficiaza, cumulativ, de
reducerea varstelor standard de pensionare, corespunzatoare fiecarei
situatii, fara ca aceasta reducere sa
depaseasca 12 ani.
Persoanele
asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap
preexistent calitatii de asigurat, in functie de gradul
handicapului, beneficiaza de reducerea stagiilor de cotizare si a varstelor
standard de pensionare, astfel:
cu 15 ani, reducerea varstei standard de
pensionare, daca au realizat cel putin o treime din stagiul complet
de cotizare, pentru cei cu handicap grav;
cu 10 ani, reducerea varstei standard de
pensionare, daca au realizat cel putin doua treimi din stagiul
complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;
cu 10 ani, reducerea varstei standard de
pensionare, daca au realizat stagiul complet de cotizare, pentru cei cu
handicap mediu.
Asiguratii
nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de
varsta, indiferent de varsta, daca au realizat ca
nevazator cel putin o treime din stagiul complet de cotizare
prevazut de lege.
Beneficiaza
de reducerea varstei standard de pensionare cu 6 luni pentru fiecare an de
privare de libertate, de deportare in strainatate dupa data de 23 august
1944 si/sau de prizonierat asiguratii cu stagiul complet de cotizare,
carora li s-au stabilit drepturi privind vechimea in munca in conditiile
Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor
persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la
6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori
constituite in prizonieri.
Asiguratii
care au realizat stagii de cotizare in conditii normale de munca,
precum si in conditiile prevazute de legi speciale sau,
dupa caz, in conditiile prevazute pentru perioadele cu handicap
beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare pana la 50 de
ani pentru femei, respectiv pana la 55 de ani pentru barbati.
Femeile
care au realizat stagiul complet de cotizare si care au nascut cel
putin 3 copii si i-au crescut pana la varsta de 10 ani
beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare dupa cum
urmeaza:
cu
un an - pentru 3 copii;
cu
doi ani - pentru 4 sau mai multi copii.
Reducerea
varstei in aceste cazuri nu poate fi cumulata cu o alta reducere
prevazuta de Lg.19/2000 sau de legile speciale.
Varsta
de pensionare redusa nu poate fi mai mica de 55 de ani.
4.3.2. Pensia anticipata
Asiguratii
care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani
pot solicita pensia anticipata cu cel mult 5 ani inaintea varstelor
standard de pensionare.
La
stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au
in vedere perioadele asimilate, precum si perioadele in care asiguratul a
beneficiat de pensie de invaliditate.
Cuantumul
pensiei anticipate se stabileste in aceleasi conditii cu cel al
pensiei pentru limita de varsta.
La
data indeplinirii conditiilor pentru a beneficia de pensie pentru
limita de varsta, pensia anticipata devine pensie pentru
limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea
perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in
perioada de anticipare, trecerea la pensia pentru limita de varsta
facandu-se la cerere.
4.3.3. Pensia anticipata partiala
Asiguratii
care au realizat stagiile complete de cotizare, precum si cei care au
depasit stagiul complet de cotizare cu pana la 10 ani pot
solicita pensie anticipata partiala cu reducerea varstelor
standard de pensionare cu cel mult 5 ani.
La
stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate
partiale nu se au in vedere perioadele asimilate, precum si
perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.
Cuantumul
pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei
pentru limita de varsta, prin diminuarea acestuia in raport cu
stagiul de cotizare realizat si cu numarul de luni cu care s-a redus
varsta standard de pensionare, astfel:
Stagiul de cotizare realizat peste stagiul standard complet de cotizare
Procentul de diminuare pentru fiecare luna de anticipare (%)
Pana la 1 an
Peste 1 an
Peste 2 ani
Peste 3 ani
Peste 4 ani
Peste 5 ani
Peste 6 ani
Peste 7 ani
Peste 8 ani
Intre 9 si 10 ani
Asiguratii
care au desfasurat activitati in conditii deosebite
sau in conditii speciale de munca, dar care nu se pot pensiona cu
reducerea varstei de pensionare pe aceasta baza, pot beneficia de
pensie anticipata partiala; reducerea varstei standard de
pensionare in acest caz nu poate fi mai mare de 5 ani.
Diminuarea
prevazuta pentru pensie anticipata partiala nu se
aplica pentru numarul de luni cu care se reduce varsta standard de
pensionare datorita activitatii desfasurate in conditii
deosebite si/sau speciale de munca.
La
data indeplinirii conditiilor pentru a beneficia de pensie pentru
limita de varsta pensia anticipata partiala devine
pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin
eliminarea diminuarii si prin adaugarea perioadelor asimilate
si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare,
trecerea la pensia pentru limita de varsta facandu-se la cerere.
4.3.4. Pensia de invaliditate
Au
dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total
sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, din cauza:
accidentelor de munca, conform
legii;
bolilor profesionale si
tuberculozei;
bolilor obisnuite si
accidentelor care nu au legatura cu munca.
Beneficiaza
de pensie de invaliditate si:
asiguratii
care satisfac obligatii militare;
elevii, ucenicii si studentii
care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea
de munca datorita accidentelor sau bolilor profesionale survenite in
timpul si din cauza practicii profesionale;
persoanele care si-au pierdut total
sau partial capacitatea de munca si marii mutilati, ca urmare a
participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 ori in
legatura cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989, care
erau cuprinsi intr-un sistem de asigurari sociale anterior datei
ivirii invaliditatii din aceasta cauza;
4.3.4.1. Grade de invaliditate
In
raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a
capacitatii de munca, invaliditatea este:
de gradul I, caracterizata prin
pierderea totala a capacitatii de munca, a
capacitatii de autoservire, de autoconductie sau de orientare
spatiala, invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta
din partea altei persoane;
de gradul II, caracterizata prin
pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea
invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta
spatial, fara ajutorul altei persoane;
de gradul III, caracterizata prin
pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca,
invalidul putand sa presteze o activitate profesionala.
4.3.4.2. Incadrarea intr-un grad de invaliditate
Incadrarea
sau neincadrarea intr-un grad de invaliditate se face prin decizie emisa
de medicul specializat in expertiza medicala si recuperarea
capacitatii de munca, denumit medic expert al asigurarilor
sociale, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii cererii,
insotita de documentatia necesara.
Impotriva
deciziei emise se poate face contestatie la Casa Teritoriala de
Pensii, in termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia
Termenul
de rezolvare a contestatiei este de 45 de zile de la data
inregistrarii acesteia.
Decizia
casei teritoriale de pensii, data in solutionarea contestatiei
poate fi contestata la instanta judecatoreasca
competenta, in termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.
Decizia
de incadrare sau de neincadrare intr-un grad de invaliditate, necontestata
in termen, este definitiva.
Asiguratii
care si-au pierdut capacitatea de munca datorita unei boli
obisnuite sau unor accidente care nu au legatura cu munca beneficiaza
de pensie de invaliditate, daca indeplinesc stagiul de cotizare necesar in
raport cu varsta, astfel:
Varsta
asiguratului in momentul
ivirii invaliditatii
(ani)
Stagiul de
cotizare necesar (ani)
Sub 25 de ani
25 - 31 ani
31 - 37 ani
37-43 ani
43-49 ani
49-55 ani
Peste 55 ani
Beneficiaza
de pensie de invaliditate si asiguratii care, pana la data
ivirii invaliditatii, au realizat cel putin jumatate din
stagiul de cotizare necesar.
In
cazul in care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident de munca, a
unei boli profesionale, a tuberculozei, neoplaziilor, SIDA, precum si in
situatia in care invaliditatea s-a ivit in timpul si din cauza
indeplinirii obligatiilor militare, asiguratul poate beneficia de pensie
de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare.
4.3.4.3. Stagiul potential de cotizare
La
stabilirea pensiei de invaliditate asiguratilor li se acorda un
stagiu potential, determinat ca diferenta intre stagiul complet de
cotizare si stagiul de cotizare realizat efectiv pana la data
incadrarii intr-un grad de invaliditate.
In
cazul asiguratilor care au realizat cel putin jumatate din
stagiul de cotizare necesar, prevazut in tabel, stagiul potential se
determina ca diferenta intre stagiul complet de cotizare si
stagiul de cotizare necesar.
Stagiul
potential rezultat nu poate fi mai mare decat stagiul de cotizare pe care
asiguratul l-ar fi putut realiza de la data ivirii invaliditatii
pana la implinirea varstei standard de pensionare, varsta la care, in
conditiile legii, poate solicita o pensie pentru limita de
varsta.
4.3.4.4. Indemnizatia pentru insotitor
Pensionarii
de invaliditate incadrati in gradul I de invaliditate au dreptul, in afara
pensiei, la o indemnizatie pentru insotitor, in cuantum fix care se
stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat si
nu poate fi mai mica decat salariul de baza minim brut pe
tara.
4.3.4.5. Revizuirea medicala
Pensionarii
de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale, in functie de
afectiune, la intervale de 6-12 luni, pana la implinirea varstelor
standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii.
Dupa
fiecare revizuire medicul expert al asigurarilor sociale din cadrul casei
teritoriale de pensii emite o noua decizie prin care se stabileste,
dupa caz:
mentinerea
in acelasi grad de invaliditate;
incadrarea
in alt grad de invaliditate;
incetarea calitatii de
pensionar de invaliditate, ca urmare a redobandirii capacitatii de
munca.
Dreptul
la pensie de invaliditate se modifica sau inceteaza incepand cu luna
urmatoare celei in care s-a emis decizia de revizuire medicala.
Neprezentarea,
din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicala atrage
suspendarea platii pensiei incepand cu luna urmatoare celei in
care era prevazuta revizuirea medicala.
Revizuirea
medicala se poate efectua si la cererea pensionarilor, daca
starea sanatatii lor s-a imbunatatit sau,
dupa caz, s-a agravat.
Decizia
emisa dupa revizuirea medicala poate fi supusa procedurii
de contestare si solutionare.
Nu
sunt supusi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate
care:
prezinta
invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de
munca;
au
implinit varstele pentru obtinerea pensiei pentru limita de
varsta;
au varsta mai mica cu pana la
5 ani fata de varsta standard de pensionare si au realizat
stagiile complete de cotizare, in conditiile legii.
La
implinirea varstei standard sau a varstei standard reduse conform legii pentru
obtinerea pensiei pentru limita de varsta, beneficiarul pensiei
de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasa dintre pensii.
Indemnizatia
pentru insotitor se mentine indiferent de pensia pentru care se
opteaza.
4.3.5. Pensia de urmas
Au
dreptul la pensie de urmas copiii si sotul supravietuitor,
daca persoana decedata era pensionar sau indeplinea conditiile
pentru obtinerea unei pensii.
Copiii
au dreptul la pensie de urmas:
pana
la varsta de 16 ani;
daca isi continua
studiile intr-o forma de invatamant organizata
potrivit legii, pana la terminarea acestora, fara a
depasi varsta de 26 de ani;
pe toata durata
invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit in perioada in
care se aflau in una dintre situatiile prezentate mai sus.
Sotul
supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul
vietii, la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata
casatoriei a fost de cel putin 15 ani.
In
cazul in care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de
cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului
supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna,
respectiv 6,0% pentru fiecare an de casatorie in minus.
Sotul
supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de
varsta, pe perioada in care este invalid de gradul
I sau II, daca durata casatoriei a fost de cel putin 1 an.
Sotul
supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varsta
si de durata casatoriei, daca decesul sotului
sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca, a unei
boli profesionale sau tuberculozei si daca nu realizeaza
venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea
este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu
brut pe economie.
Sotul
supravietuitor care are in ingrijire la data decesului
sustinatorului unul sau mai multi copii in varsta de
pana la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pana ladata
implinirii de catre ultimul copil a varstei de 7 ani, in perioadele in
care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala
pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime
din salariul mediu brut pe economie.
Pensia
de urmas se calculeaza, dupa caz, din:
pensia pentru limita de varsta
aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul sustinatorul
decedat;
pensia de invaliditate gradul I, in
cazul in care decesul sustinatorului a survenit inaintea indeplinirii
conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de
varsta si era in plata cu pensie de invaliditate de orice grad,
pensie anticipata, pensie anticipata partiala sau ar fi
avut dreptul, in conditiile legii, la una dintre aceste categorii de
pensie;
pensia de serviciu aflata in plata
sau la care ar fi avut dreptul in conditiile legii sustinatorul
decedat, daca aceasta este mai avantajoasa decat pensia pentru
limita de varsta.
4.4. Stabilirea stagiului de cotizare
Toata
vechimea in munca recunoscuta
pentru stabilirea pensiilor pana la intrarea in vigoare a Legii nr.19/2000
constituie stagiu de cotizare.
Carnetul
de munca, prin continutul sau, exprima vechimea totala
in munca a fiecarui angajat.
Constituie
stagiu de cotizare si perioadele in care, anterior intrarii in
vigoare a Lg.19/2000, o persoana s-a aflat in una din urmatoarele
situatii:
a beneficiat sau beneficiaza de
drepturi de asigurari sociale, fiind in pensie de invaliditate;
a urmat cursurile de zi ale
invatamantului universitar, pe durata normala a studiilor
respective, cu conditia absolvirii acestora;
a satisfacut serviciul militar, a fost
concentrat, mobilizat sau in prizonierat;
timpul util la stabilirea pensiei
realizat de agricultori, dovedit cu carnetul de munca al agricultorului
sau carnetul de asigurari sociale.
4.5. Etapele determinarii valorii pensiilor
4.5.1. Calculul pensiei
In
momentul in care carnetul de munca operat la zi are ca mutatie
incetarea raporturilor de munca in vederea pensionarii cuantumul
pensiei se determina prin inmultirea punctajului mediu anual realizat
de asigurat in perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie, astfel:
Vp=PA
x Vpp
unde:
Vp
= valoarea pensiei
PA
= punctajul mediu annual
Vpp
= valoarea unui punct de pensie stabilita de bugetul asigurarilor
sociale de stat
4.5.2. Punctajul mediu anual
In
continuare se determina punctajul mediu anual (PA) realizat de asigurat in
perioada de cotizare prin impartirea numarului de puncte
rezultat din insumarea punctajelor anuale realizate de asigurat in perioada de
cotizare la numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare:
PA=∑
PAI / n
unde:
PA
= punctajul mediu anual
n =
numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare
PAI
= punctajul anual, realizat incepand cu anul 1, pana in ultimul an (n)
Punctajul
anual PAI al asiguratului se determina prin impartirea la 12 a
punctajului rezultat in anul respectiv prin insumarea numarului de puncte
realizat in fiecare luna
de munca (ani impliniti)
Reducerea varstelor standard de pensionare
(ani impliniti)
Asiguratii
care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au
desfasurat activitatea total sau partial in conditii
speciale de munca au dreptul la pensie pentru limita de varsta
cu reducerea varstelor standard de pensionare, astfel:
Stagiul de cotizare in conditii speciale de munca (ani impliniti)
Reducerea varstelor standard de pensionare
(ani impliniti)
1 an si
2 luni
2 ani si
5 luni
3 ani si
7 luni
4 ani si
10 luni
6 ani
7 ani si
12 luni
8 ani si
5 luni
9 ani si
7 luni
10 ani
si 10 luni
12 ani
13 ani
14 ani
26 si
peste
15 ani
Asiguratii
care si-au desfasurat activitatea in unitati miniere,
in activitatea din subteran (cel putin 50% din timpul normal de munca
din fiecare luna) si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin
20 de ani in aceste conditii beneficiaza de pensie pentru limita
de varsta incepand cu varsta de 45 de ani.
Asiguratii
care si-au desfasurat activitatea in aviatia civila,
pentru personalul navigant si cei care au desfasurat activitate
artistica in profesiile prevazute de Lg.19/2000 si care au realizat
un stagiu de cotizare de cel putin 25 de ani beneficiaza de pensie pentru
limita de varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare cu 15
ani.
Asiguratii
care si-au desfasurat activitatea in cercetare, exploatare sau
prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la
radiatii si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin
15 ani in zona I de expunere la radiatii sau de 17 ani in zona II de
expunere la radiatii beneficiaza de pensie pentru limita de
varsta, indiferent de varsta.
Asiguratii
care au realizat stagii de cotizare atat in conditii deosebite, cat
si in conditii speciale de munca beneficiaza, cumulativ, de
reducerea varstelor standard de pensionare, corespunzatoare fiecarei
situatii, fara ca aceasta reducere sa
depaseasca 12 ani.
Persoanele
asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap
preexistent calitatii de asigurat, in functie de gradul
handicapului, beneficiaza de reducerea stagiilor de cotizare si a varstelor
standard de pensionare, astfel:
cu 15 ani, reducerea varstei standard de
pensionare, daca au realizat cel putin o treime din stagiul complet
de cotizare, pentru cei cu handicap grav;
cu 10 ani, reducerea varstei standard de
pensionare, daca au realizat cel putin doua treimi din stagiul
complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;
cu 10 ani, reducerea varstei standard de
pensionare, daca au realizat stagiul complet de cotizare, pentru cei cu
handicap mediu.
Asiguratii
nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de
varsta, indiferent de varsta, daca au realizat ca
nevazator cel putin o treime din stagiul complet de cotizare
prevazut de lege.
Beneficiaza
de reducerea varstei standard de pensionare cu 6 luni pentru fiecare an de
privare de libertate, de deportare in strainatate dupa data de 23 august
1944 si/sau de prizonierat asiguratii cu stagiul complet de cotizare,
carora li s-au stabilit drepturi privind vechimea in munca in conditiile
Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor
persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la
6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori
constituite in prizonieri.
Asiguratii
care au realizat stagii de cotizare in conditii normale de munca,
precum si in conditiile prevazute de legi speciale sau,
dupa caz, in conditiile prevazute pentru perioadele cu handicap
beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare pana la 50 de
ani pentru femei, respectiv pana la 55 de ani pentru barbati.
Femeile
care au realizat stagiul complet de cotizare si care au nascut cel
putin 3 copii si i-au crescut pana la varsta de 10 ani
beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare dupa cum
urmeaza:
cu
un an - pentru 3 copii;
cu
doi ani - pentru 4 sau mai multi copii.
Reducerea
varstei in aceste cazuri nu poate fi cumulata cu o alta reducere
prevazuta de Lg.19/2000 sau de legile speciale.
Varsta
de pensionare redusa nu poate fi mai mica de 55 de ani.
4.3.2. Pensia anticipata
Asiguratii
care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani
pot solicita pensia anticipata cu cel mult 5 ani inaintea varstelor
standard de pensionare.
La
stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au
in vedere perioadele asimilate, precum si perioadele in care asiguratul a
beneficiat de pensie de invaliditate.
Cuantumul
pensiei anticipate se stabileste in aceleasi conditii cu cel al
pensiei pentru limita de varsta.
La
data indeplinirii conditiilor pentru a beneficia de pensie pentru
limita de varsta, pensia anticipata devine pensie pentru
limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea
perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in
perioada de anticipare, trecerea la pensia pentru limita de varsta
facandu-se la cerere.
4.3.3. Pensia anticipata partiala
Asiguratii
care au realizat stagiile complete de cotizare, precum si cei care au
depasit stagiul complet de cotizare cu pana la 10 ani pot
solicita pensie anticipata partiala cu reducerea varstelor
standard de pensionare cu cel mult 5 ani.
La
stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate
partiale nu se au in vedere perioadele asimilate, precum si
perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.
Cuantumul
pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei
pentru limita de varsta, prin diminuarea acestuia in raport cu
stagiul de cotizare realizat si cu numarul de luni cu care s-a redus
varsta standard de pensionare, astfel:
Stagiul de cotizare realizat peste stagiul standard complet de cotizare
Procentul de diminuare pentru fiecare luna de anticipare (%)
Pana la 1 an
Peste 1 an
Peste 2 ani
Peste 3 ani
Peste 4 ani
Peste 5 ani
Peste 6 ani
Peste 7 ani
Peste 8 ani
Intre 9 si 10 ani
Asiguratii
care au desfasurat activitati in conditii deosebite
sau in conditii speciale de munca, dar care nu se pot pensiona cu
reducerea varstei de pensionare pe aceasta baza, pot beneficia de
pensie anticipata partiala; reducerea varstei standard de
pensionare in acest caz nu poate fi mai mare de 5 ani.
Diminuarea
prevazuta pentru pensie anticipata partiala nu se
aplica pentru numarul de luni cu care se reduce varsta standard de
pensionare datorita activitatii desfasurate in conditii
deosebite si/sau speciale de munca.
La
data indeplinirii conditiilor pentru a beneficia de pensie pentru
limita de varsta pensia anticipata partiala devine
pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin
eliminarea diminuarii si prin adaugarea perioadelor asimilate
si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare,
trecerea la pensia pentru limita de varsta facandu-se la cerere.
4.3.4. Pensia de invaliditate
Au
dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total
sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, din cauza:
accidentelor de munca, conform
legii;
bolilor profesionale si
tuberculozei;
bolilor obisnuite si
accidentelor care nu au legatura cu munca.
Beneficiaza
de pensie de invaliditate si:
asiguratii
care satisfac obligatii militare;
elevii, ucenicii si studentii
care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea
de munca datorita accidentelor sau bolilor profesionale survenite in
timpul si din cauza practicii profesionale;
persoanele care si-au pierdut total
sau partial capacitatea de munca si marii mutilati, ca urmare a
participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 ori in
legatura cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989, care
erau cuprinsi intr-un sistem de asigurari sociale anterior datei
ivirii invaliditatii din aceasta cauza;
4.3.4.1. Grade de invaliditate
In
raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a
capacitatii de munca, invaliditatea este:
de gradul I, caracterizata prin
pierderea totala a capacitatii de munca, a
capacitatii de autoservire, de autoconductie sau de orientare
spatiala, invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta
din partea altei persoane;
de gradul II, caracterizata prin
pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea
invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta
spatial, fara ajutorul altei persoane;
de gradul III, caracterizata prin
pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca,
invalidul putand sa presteze o activitate profesionala.
4.3.4.2. Incadrarea intr-un grad de invaliditate
Incadrarea
sau neincadrarea intr-un grad de invaliditate se face prin decizie emisa
de medicul specializat in expertiza medicala si recuperarea
capacitatii de munca, denumit medic expert al asigurarilor
sociale, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii cererii,
insotita de documentatia necesara.
Impotriva
deciziei emise se poate face contestatie la Casa Teritoriala de
Pensii, in termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia
Termenul
de rezolvare a contestatiei este de 45 de zile de la data
inregistrarii acesteia.
Decizia
casei teritoriale de pensii, data in solutionarea contestatiei
poate fi contestata la instanta judecatoreasca
competenta, in termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.
Decizia
de incadrare sau de neincadrare intr-un grad de invaliditate, necontestata
in termen, este definitiva.
Asiguratii
care si-au pierdut capacitatea de munca datorita unei boli
obisnuite sau unor accidente care nu au legatura cu munca beneficiaza
de pensie de invaliditate, daca indeplinesc stagiul de cotizare necesar in
raport cu varsta, astfel:
Varsta
asiguratului in momentul
ivirii invaliditatii
(ani)
Stagiul de
cotizare necesar (ani)
Sub 25 de ani
25 - 31 ani
31 - 37 ani
37-43 ani
43-49 ani
49-55 ani
Peste 55 ani
Beneficiaza
de pensie de invaliditate si asiguratii care, pana la data
ivirii invaliditatii, au realizat cel putin jumatate din
stagiul de cotizare necesar.
In
cazul in care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident de munca, a
unei boli profesionale, a tuberculozei, neoplaziilor, SIDA, precum si in
situatia in care invaliditatea s-a ivit in timpul si din cauza
indeplinirii obligatiilor militare, asiguratul poate beneficia de pensie
de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare.
4.3.4.3. Stagiul potential de cotizare
La
stabilirea pensiei de invaliditate asiguratilor li se acorda un
stagiu potential, determinat ca diferenta intre stagiul complet de
cotizare si stagiul de cotizare realizat efectiv pana la data
incadrarii intr-un grad de invaliditate.
In
cazul asiguratilor care au realizat cel putin jumatate din
stagiul de cotizare necesar, prevazut in tabel, stagiul potential se
determina ca diferenta intre stagiul complet de cotizare si
stagiul de cotizare necesar.
Stagiul
potential rezultat nu poate fi mai mare decat stagiul de cotizare pe care
asiguratul l-ar fi putut realiza de la data ivirii invaliditatii
pana la implinirea varstei standard de pensionare, varsta la care, in
conditiile legii, poate solicita o pensie pentru limita de
varsta.
4.3.4.4. Indemnizatia pentru insotitor
Pensionarii
de invaliditate incadrati in gradul I de invaliditate au dreptul, in afara
pensiei, la o indemnizatie pentru insotitor, in cuantum fix care se
stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat si
nu poate fi mai mica decat salariul de baza minim brut pe
tara.
4.3.4.5. Revizuirea medicala
Pensionarii
de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale, in functie de
afectiune, la intervale de 6-12 luni, pana la implinirea varstelor
standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii.
Dupa
fiecare revizuire medicul expert al asigurarilor sociale din cadrul casei
teritoriale de pensii emite o noua decizie prin care se stabileste,
dupa caz:
mentinerea
in acelasi grad de invaliditate;
incadrarea
in alt grad de invaliditate;
incetarea calitatii de
pensionar de invaliditate, ca urmare a redobandirii capacitatii de
munca.
Dreptul
la pensie de invaliditate se modifica sau inceteaza incepand cu luna
urmatoare celei in care s-a emis decizia de revizuire medicala.
Neprezentarea,
din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicala atrage
suspendarea platii pensiei incepand cu luna urmatoare celei in
care era prevazuta revizuirea medicala.
Revizuirea
medicala se poate efectua si la cererea pensionarilor, daca
starea sanatatii lor s-a imbunatatit sau,
dupa caz, s-a agravat.
Decizia
emisa dupa revizuirea medicala poate fi supusa procedurii
de contestare si solutionare.
Nu
sunt supusi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate
care:
prezinta
invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de
munca;
au
implinit varstele pentru obtinerea pensiei pentru limita de
varsta;
au varsta mai mica cu pana la
5 ani fata de varsta standard de pensionare si au realizat
stagiile complete de cotizare, in conditiile legii.
La
implinirea varstei standard sau a varstei standard reduse conform legii pentru
obtinerea pensiei pentru limita de varsta, beneficiarul pensiei
de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasa dintre pensii.
Indemnizatia
pentru insotitor se mentine indiferent de pensia pentru care se
opteaza.
4.3.5. Pensia de urmas
Au
dreptul la pensie de urmas copiii si sotul supravietuitor,
daca persoana decedata era pensionar sau indeplinea conditiile
pentru obtinerea unei pensii.
Copiii
au dreptul la pensie de urmas:
pana
la varsta de 16 ani;
daca isi continua
studiile intr-o forma de invatamant organizata
potrivit legii, pana la terminarea acestora, fara a
depasi varsta de 26 de ani;
pe toata durata
invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit in perioada in
care se aflau in una dintre situatiile prezentate mai sus.
Sotul
supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul
vietii, la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata
casatoriei a fost de cel putin 15 ani.
In
cazul in care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de
cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului
supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna,
respectiv 6,0% pentru fiecare an de casatorie in minus.
Sotul
supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de
varsta, pe perioada in care este invalid de gradul
I sau II, daca durata casatoriei a fost de cel putin 1 an.
Sotul
supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varsta
si de durata casatoriei, daca decesul sotului
sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca, a unei
boli profesionale sau tuberculozei si daca nu realizeaza
venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea
este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu
brut pe economie.
Sotul
supravietuitor care are in ingrijire la data decesului
sustinatorului unul sau mai multi copii in varsta de
pana la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pana ladata
implinirii de catre ultimul copil a varstei de 7 ani, in perioadele in
care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala
pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime
din salariul mediu brut pe economie.
Pensia
de urmas se calculeaza, dupa caz, din:
pensia pentru limita de varsta
aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul sustinatorul
decedat;
pensia de invaliditate gradul I, in
cazul in care decesul sustinatorului a survenit inaintea indeplinirii
conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de
varsta si era in plata cu pensie de invaliditate de orice grad,
pensie anticipata, pensie anticipata partiala sau ar fi
avut dreptul, in conditiile legii, la una dintre aceste categorii de
pensie;
pensia de serviciu aflata in plata
sau la care ar fi avut dreptul in conditiile legii sustinatorul
decedat, daca aceasta este mai avantajoasa decat pensia pentru
limita de varsta.
4.4. Stabilirea stagiului de cotizare
Toata
vechimea in munca recunoscuta
pentru stabilirea pensiilor pana la intrarea in vigoare a Legii nr.19/2000
constituie stagiu de cotizare.
Carnetul
de munca, prin continutul sau, exprima vechimea totala
in munca a fiecarui angajat.
Constituie
stagiu de cotizare si perioadele in care, anterior intrarii in
vigoare a Lg.19/2000, o persoana s-a aflat in una din urmatoarele
situatii:
a beneficiat sau beneficiaza de
drepturi de asigurari sociale, fiind in pensie de invaliditate;
a urmat cursurile de zi ale
invatamantului universitar, pe durata normala a studiilor
respective, cu conditia absolvirii acestora;
a satisfacut serviciul militar, a fost
concentrat, mobilizat sau in prizonierat;
timpul util la stabilirea pensiei
realizat de agricultori, dovedit cu carnetul de munca al agricultorului
sau carnetul de asigurari sociale.
4.5. Etapele determinarii valorii pensiilor
4.5.1. Calculul pensiei
In
momentul in care carnetul de munca operat la zi are ca mutatie
incetarea raporturilor de munca in vederea pensionarii cuantumul
pensiei se determina prin inmultirea punctajului mediu anual realizat
de asigurat in perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie, astfel:
Vp=PA
x Vpp
unde:
Vp
= valoarea pensiei
PA
= punctajul mediu annual
Vpp
= valoarea unui punct de pensie stabilita de bugetul asigurarilor
sociale de stat
4.5.2. Punctajul mediu anual
In
continuare se determina punctajul mediu anual (PA) realizat de asigurat in
perioada de cotizare prin impartirea numarului de puncte
rezultat din insumarea punctajelor anuale realizate de asigurat in perioada de
cotizare la numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare:
PA=∑
PAI / n
unde:
PA
= punctajul mediu anual
n =
numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare
PAI
= punctajul anual, realizat incepand cu anul 1, pana in ultimul an (n)
Punctajul
anual PAI al asiguratului se determina prin impartirea la 12 a
punctajului rezultat in anul respectiv prin insumarea numarului de puncte
realizat in fiecare luna
PAi=Pl1, +
Pl2+.Pl12/12
Numarul
de puncte realizat in fiecare luna se calculeaza prin raportarea
salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile si adaosurile, sau,
dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a
contributiei individuale de asigurari sociale, la salariul mediu brut
lunar din luna respectiva, comunicat de Comisia Nationala pentru
Statistica, adica:
Pl = Sbrut lunar sau
venit lunar/Sbrut mediu lunar/tara
unde:
Pl = numarul de puncte ce se realizeaza in fiecare luna de
contributie
Pentru
perioadele in care Comisia Nationala pentru Statistica a
comunicat numai salariul brut lunar la nivel anual, punctajul annual al
asiguratului se determina ca raport intre media lunara din anul
respectiv al salariilor brute individuale, inclusiv sporurile si
adaosurile, sau, dupa caz, a venitului asigurat care a constituit baza de
calcul a contributiei individuale de asigurari sociale si
salariul mediu brut lunar din anul respectiv, comunicat de Comisia
Nationala pentru Statistica.
PAI
= Sbrut anual individual/Sbrut lunar/tara
Pentru
lunile pentru care Comisia Nationala pentru Statistica nu a
comunicat inca salariul brut lunar, se utilizeaza (pentru intreaga
luna) ultimul salariu brut lunar comunicat.
Punctajul
asiguratului se calculeaza la nivelul veniturilor brute realizate pentru
care s-au platit contributii de asigurari sociale.
4.5.3. Punctajul pentru perioadele asimilate
Pentru
perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se
utilizeaza:
cuantumul pensiei de invaliditate sau a
altor drepturi de asigurari sociale obtinute in perioadele
respective;
25% din salariul mediu brut lunar din
perioadele respective, pentru cazurile in care asiguratul a urmat
invatamant universitar, a efectuat stagiul militar sau s-a aflat
intr-un grad de invaliditate. Pentru perioadele asimilate care, conform
prevederilor legale anterioare, au constituit vechime in munca utila
la pensie, la determinarea punctajului anual al asiguratului se
utilizeaza, dupa caz, salariul minim pe tara brut sau net,
respectiv salariul de baza minim brut din perioadele respective.
Sunt
exceptate perioadele recunoscute in conditiile Decretului-lege nr.
118/1990, republicat, cu modificarile ulterioare, pentru care, la
determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizeaza echivalentul
a 1,5 salarii minime pe tara brute sau nete, dupa caz, din
perioadele respective.
4.5.4. Punctajul pentru stagiul potential
Pentru
stagiul potential, acordat asiguratilor in drept sa
obtina o pensie de invaliditate, punctajul anual al asiguratului este
de:
0,75
puncte pentru gradul I de invaliditate, cu handicap grav;
0,60
puncte pentru gradul ll de invaliditate, cu handicap accentuat;
0,40
puncte pentru gradul III de invaliditate,
cu
handicap mediu.
Stagiul
de cotizare realizat si stagiul potential acordat pentru perioadele
in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate de gradul III se iau
in considerare, prin cumulare, la stabilirea altor categorii de pensie.
4.5.5. Punctajul pentru continuarea activitatii
Asiguratii
care, dupa indeplinirea conditiilor de pensionare pentru limita
de varsta, reglementate de legislatia actuala, contribuie o
anumita perioada la sistemul public de asigurari
beneficiaza de majorarea punctajului realizat in aceasta
perioada cu 0,3 % pentru fiecare luna, respectiv 3,6 % pentru fiecare
an suplimentar rezultat din cumularea a 12 luni calendaristice de
contributie la constituirea bugetului asigurarilor sociale de stat.
4.5.6. Neplata contributiei de catre angajator
In
perioada in care asiguratului i s-a retinut contributia de
asigurari sociale, iar angajatorul nu si-a achitat contibutia
datorata in calitatea sa de contribuabil, pe o perioada mai mica
de 6 luni, asiguratii beneficiaza de toate drepturile prevazute
de lege.
In
cazul in care asiguratului i s-a retinut contributia de
asigurari sociale, iar perioada de neplata a contributiei
datorate de catre angajator este mai mare de 6 luni, asiguratii nu
pot beneficia de pensie anticipata si pensie anticipata
partiala pana la achitarea integrala de catre
angajator a contributiilor datorate si a majorarilor de
intarziere, insa pot beneficia de celelalte categorii de pensii:
limita de varsta, de invaliditate sau de urmas.
4.5.7. Punctajul pentru someri
Numarul
de puncte realizat de someri inplata se calculeaza prin
raportarea cuantumului drepturilor lunare acordate la salariul mediu brut lunar
din luna respectiva, comunicat de Institutul National de
Statistica si Studii Economice.
4.6. Stabilirea si plata pensiilor
4.6.1. Stabilirea pensiei - valoarea unui punct de pensie
In
raport cu evolutia indicatorilor macroeconomici si cu resursele
financiare, valoarea punctului de pensie poate fi majorata prin legile de
rectificare a bugetului asigurarilor sociale de stat.
Valoarea
punctului de pensie nu poate fi mai mica de 37,5% din salariul mediu brut
utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, incepand
cu 1 ianuarie 2008, respectiv de 45% din salariul mediu brut utilizat la
fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, incepand cu 1
ianuarie 2009.
Pensia
se acorda la cererea persoanei indreptatite, a mandatarului
desemnat de acesta cu procura speciala, a tutorelui sau curatorului
acestuia.
Cererea
de pensionare, impreuna cu actele care dovedesc implinirea
conditiilor prevazute de lege se depune la casa teritoriala de
pensii in raza careia se afla domiciliul asiguratului
4.6.2. Plata pensiei
drepturile de pensie pentru limita
de varsta se acorda si se platesc de la data indeplinirii
conditiilor de pensionare, daca cererea a fost depusa in termen
de 30 de zile de la aceasta data;
drepturile de pensie anticipata sau
pensie anticipata partiala se acorda si se
platesc:
de
la data indeplinirii conditiilor, daca cererea a fost depusa in
termenul prevazut anterior;
in
cazul persoanelor care indeplinesc conditiile de pensionare si a
caror cerere a fost depusa peste termenul de 30 de zile, drepturile
de pensie se acorda si se platesc de la data depunerii cererii
impreuna cu actele doveditoare;
drepturile
pensiei de invaliditate se acorda:
de
la data incetarii platii indemnizatiei pentru incapacitate
temporara de munca, daca cererea a fost depusa in termen de
60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de incadrare in grad de
invaliditate;
de
la data emiterii deciziei medicale de incadrare in grad de invaliditate, in
cazul persoanelor care nu sunt asigurate la data expertizarii, daca
cererea a fost depusa in termenul de 60 de zile de la data emiterii
deciziei medicale de incadrare in grad de invaliditate.
Persoanele
care au implinit varsta standard de pensionare nu mai pot solicita inscrierea
la pensia de invaliditate.
Drepturile
de pensie de urmas in cazul persoanelor care indeplinesc conditiile
prevazute de lege la data decesului sustinatorului asigurat, se
acorda la cerere:
incepand
cu luna urmatoare decesului, in cazul in care sustinatorul
decedat era pensionar, daca cererea a fost depusa in termen de 90 de
zile de la data decesului;
de
la data decesului sustinatorului, in cazul in care
sustinatorul decedat nu era pensionar la data decesului, daca
cererea a fost depusa in termen de 90 de zile de la aceasta
data;
de
la data depunerii cererii, in situatiile in care s-au depasit
termenele de 90 de zile;
in
cazul in care urmasul indeplineste conditiile prevazute de
lege ulterior datei decesului sustinatorului asigurat, drepturile de
pensie de urmas se acorda de la data implinirii conditiilor
daca cererea a fost depusa in termen de 90 de zile de la data indeplinirii
respectivelor conditii;
in
situatia in care s-a depasit termenul mentionat anterior,
drepturile de pensie de urmas se acorda de la data depunerii cererii
Admiterea
sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisa de casa
teritoriala de pensii in termen de 45 de zile de la data depunerii
cererii.
Decizia Casei Teritoriale de Pensii va cuprinde
temeiurile de fapt si de drept pe baza carora se admite sau se
respinge cererea de pensionare.
Decizia
Casei Teritoriale de Pensii se comunica in scris persoanei care a
solicitat pensionarea in termen de 5 zile de la data emiterii.
Decizia
Casei Teritoriale de Pensii, necontestata in termen este definitiva.
In
situatia in care se constata erori in stabilirea si plata
drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile si modificarile
legale, atragand dupa caz, raspunderea celor vinovati.
Plata
pensiei se face lunar.
Pensia
se plateste personal titularului, mandatarului desemnat prin
procura speciala sau reprezentantului legal al acestuia.
4.6.3. Incetarea platii pensiei
Plata
pensiei inceteaza incepand cu luna urmatoare celei in care:
beneficiarul a decedat - Ministerul
Administratiei si Internelor, prin Centrul National de
Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor, are
obligatia sa furnizeze modificarile intervenite;
beneficiarul nu mai indeplineste
conditiile legale in temeiul carora i-a fost acordata pensia;
urmasul a fost condamnat prin
hotarare ramasa definitiva pentru infractiune de omor
sau tentativa de omor asupra sustinatorului - instantele
judecatoresti au obligatia ca, in termen de 10 zile de la data
ramanerii definitive a hotararii pronuntate sa comunice
aceasta situatie, in scris, C.N.P.A.S.
4.6.4. Suspendarea platii pensiei
Plata
pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care:
pensionarul isi stabileste
domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania a incheiat conventie de
asigurari sociale, daca in cadrul acesteia se prevede ca pensia
se plateste de catre celalalt stat;
beneficiarul unei pensii de invaliditate
sau a unei pensii anticipate partiale se regaseste in una din
urmatoarele situatii:
desfasoara
activitati pe baza de contract individual de munca si
functionarii publici;
desfasoara
activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul
autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe
durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie
a cooperatiei mestesugaresti;
beneficiarul unei pensii de invaliditate
nu se prezinta la revizuirea medicala periodica;
beneficiarul unei pensii de urmas
realizeaza dintr-o activitate profesionala venituri brute lunare mai
mari de 1/4 din salariul mediu brut;
copilul urmas nu mai
indeplineste conditiile de varsta si studii;
sotul supravietuitor
beneficiar al unei pensii de urmas se recasatoreste;
plata indemnizatiei de
insotitor se suspenda pe perioada in care pensionarul de invaliditate
de gradul I ( cu exceptia nevazatorilor) este internat in
institutii de asistenta sociala sau in unitati
medicale specializate in care se asigura ingrijire si supraveghere
permanenta.
4.6.5. Reluarea platilor pensiilor suspendatate
Se
face la cerere, incepand cu luna urmatoare celei in care a incetat cauza
suspendarii, daca cererea a fost depusa in termen de 30 de zile
de la data incetarii cauzei suspendarii.
In
situatia in care cererea a fost depusa dupa expirarea termenului
de 30 de zile, plata se face incepand cu luna urmatoare celei in care a
fost depusa cererea.
4.6.6. Cumularea pensiei cu alte venituri
Pot
cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala,
indiferent de nivelul veniturilor respective urmatorii:
copiii orfani de ambii
parinti, pe perioada scolarizarii, pana la varstele de
16 ani sau 26 ani daca urmeaza cursuri universitare;
nevazatorii;
pensionarii pentru limita de
varsta;
pensionarii de invaliditate de grad III.
4.7. Documentele dosarului de pensionare
Agentii
economici prin compartimentul de resurse umane, au obligatia de a intocmi
dosarul de personal pentru angajatii asigurati care indeplinesc
conditiile unuia dintre cazurile de pensionare.
Raspunderea
pentru legalitatea documentelor ce compun dosarul de pensie apartine in
totalitate angajatorului.
Documentele
ce alcatuiesc dosarul de pensionare se prezinta in original si
copie:
carnetul de munca operat la zi
si inchis cu propunerea cazului de pensionare de la data la care
inceteaza raporturile de munca;
cererea de pensionare;
livretul militar care atesta durata
stagiului militar;
cartea de identitate in care apare
domiciliul stabil sau flotant;
adeverinte privind sporurile de
salariu cu caracter permanent, chiar daca au fost trecute in carnetul de
munca;
diploma de absolvire a
invatamantului superior, curs de zi;
adeverinte de la Comosariatele
militare Teritoriale cu privire la perioadele de concentrare sau mobilizare;
dovada de certificare a stagiului de
cotizare ce rezulta din declaratiile lunare depuse de angajator la Casala de Pensii pe toata
perioada cuprinsa de la 01.04.2004;