Designul metodologic - asistenta sociala

Designul metodologic - asistenta sociala

Comportamentul deviant al adolescentilor constituie o problema sociala complexa, rezultata din interactiunea unor cauze sociale, individuale si a unor conditii favorizante, a caror cunoastere trebuie sa stea la baza masurilor de politica sociala, menita sa conduca la prevenirea si diminuarea delictelor comise de minori.

Indiferent de modul in care este definit comportamentul deviant statisticile arata clar, ca aceasta a cunoscut in ultimii ani o intensificare a formelor sale de manifestare de exemplu infractiuni in dauna avutului privat si contra autoritatii, fals in regimul circulatiei.

In acelasi timp se constata si o schimbare "calitativa" a fenomenului amintit, schimbare produsa mai ales dupa 1989 si care se prezinta astfel:

scaderea sensibila a varstei la care minorii incep sa comita fapte sanctionate social si penal;

cresterea delictelor comise in grup;

proportia furturilor, jafurilor si talhariilor comise de minori este in continua crestere (Rev. Protectia sociala a copilului, nr 5/1999).

Capitolul de fata prezinta un studiu asupra modului in care mediul familial influenteaza comportamentul deviant la adolescenti. Astfel scopul acestui studiu este evidentierea influentei mediului familial, cu referire speciala la lipsa suportului afectiv, in aparitia comportamentului deviant la adolescenti.

Populatia cercetata a fost constituita dintr-un lot de 17 de adolescenti cu varsta cuprinsa intre 12-16 ani internati la "Centrul de Primire a Minorului in Regim de Urgenta" Slatina, judetul Olt in perioada ianuarie-iunie 2006.

Investigarea acestui lot de subiecti a fost fundamentata atat de o baza teoretica cat si metodologica.

Asistenta sociala se concretizeaza prin cunoasterea si rezolvarea situatiilor dificile prin care trec persoanele dezavantajate social, dar si prin cercetari stiintifice cu finalitate teoretica, menite sa dezvolte teoria si practica in spatiul social.

Revenind la studiul propriu, fundamentul sau metodologic este preponderent calitativ, utilizand in scopul culegerii de date: analiza documentelor si interviul semistructurat..

Analiza documentelor

Urmarind sa puna in evidenta teme, tendinte, atitudini, valori, patern-uri, in cercetarea si interventia sociala analiza documentelor este utilizata in mai multe scopuri:

- culegerea de informatii despre un domeniu la care nu avem acces in mod direct;

- cunoasterea achizitiilor teoretice si metodologice dintr-un domeniu determinat al socio-umanului;

- reconstructia atmosferei socio-culturale, economice si politice care a marcat cunoasterea si actiunea sociala intr-o perioada de timp sau intr-o comunitate umana (Boncea&Neamtu 1999, pag. 119)

Alegerea acestei metode a fost justificata de avantajele pe care le are, avantaje concretizate in:

- nota de rigoare pe care metoda aceasta o aduce in interpretarea datelor, depasind planul impresiei;

permite realizarea de comparatii in timp si spatiu,

- costul relativ redus al cercetarii.

Utila pentru cercetare intreprinsa a fost analiza documentelor cuprinse in dosarul copilului: certificat de expertiza, dispozitie de plasament in regim de urgenta, fisa de identificare si evaluare a nevoilor, adeverinta de elev, daca este cazul, ancheta sociala, carte de identitate, certificat de nastere.

Toate acestea au oferit informatii despre motivul internarii copilului in centru, a oferit lamuriri cu privire la etiologia comportamentului deviant, nivelul de scolarizare, de asemenea furnizeaza date referitoare la statutul socio-economic al familiei minorului, la forma de organizare familiala, climatul conjugal, relatiile intrafamiliale, modalitatile de petrecere a timpului liber, etc. Nu toate dosarele au fost complete iar unele date inregistrate in dosare, au fost eronate si de aceea s-a impus in mod necesar combinarea acestei metode cu cea a interviului pentru a confrunta corobora si completa informatiile.

.Interviul semistructurat

Aceasta forma a interviului consta in incercarea de a obtine informatii de la alte persoane prin intrebari si raspunsuri, in cadrul unei convorbiri, fiind pregatiti in prealabil unitatile etice in jurul carora se va purta discutia.

Temele sunt cuprinse in cadrul unui ghid de interviu, ghid ce-i permite intervievatorului (asistentului social) sa pregateasca mau usor si mai bine intrebarile pentru ca el sa acopere intreaga tema, facand totodata posibila orientarea corecta a acestora.

Interviul semistructurat a fost folosit pentru a culege informatii necesare analizei relatiei minorului cu familia sa si pentru a identifica circumstantele care au declansat actul deviant, evidentiind contextul familial in care acesta a fost educat, influenta pe care a exercitat-o familia asupra comportamentului sau.

Am ales interviul semistructurat in realizarea studiului pentru ca l-am considerat adecvat scopului si specificului studiului intreprins.

Ghidul de interviu (prezentat la anexe) a fost axat pe aspectele centrale ale lucrarii de diploma: mediul familial, efectele sale asupra adolescentului si conduitei sale.

Astfel avantajele pe care le are aceasta metoda au justificat alegerea ei:

posibilitatea de a verifica in permanenta, daca si in ce fel am fost intelesi sau daca am inteles exact raspunsul dat de intervievat;

permite explorarea unui univers subiectiv intr-un mod suficient de nuantat si daca este nevoie detaliat;

faciliteaza construirea unei relatii de incredere intre cercetator si intervievat;

daposibilitatea subiectului sa dezvolte conexiuni cognitive de mare

amploare decat cele pe care le-ar fi permis un instrument standardizat

de culegere a datelor (Poledna 2000, pag. 25).

Prin urmare cel intervievat are sentimentul ca este luat in serios in tot ceea ce spune sau ca parerea sa, perspectiva de intelegere a temei pusa in discutie ar fi interesanta si importanta, evitandu-se astfel senzatia ca ar fi supus unui interogatoriu.

3. Date generale cu privire la mediul de provenienta a copiilor investigati:

Varsta

Tabel Repartitia dupa varsta

Se constata ca varsta predilecta pentru comiterea actelor deviante este intre 14 si 16 ani.

structura pe sexe: 11 baieti si 6 fete

nationalitatea

Tabel Repartitie dupa nationalitate

mediul de provenienta: 5 copii provin din mediul rural si 12 din mediul urban.

Iar in cea ce priveste tipul de act deviant comis de catre copiii internati tabelul nr. 3 ne prezinta aceasta situatie:

Tabel Repartitia dupa tipul de act deviant

Rezultatele cercetarii referitoare la influenta pe care o au disfunctiile familiei asupra comportamentului la adolescenti sunt prezentate in tabelele urmatoare:

3.1. Caracteristici ale familiei

Tabel 1 Nivelul educational al parintilor

Nivelul scazut de instructie si calificare al parintilor antreneaza dupa sine si un nivel scazut, de venituri medii calculate pe fiecare membru al familiei.

Tabel 2 Nivelul profesional al parintilor

Insuficienta bugetului, nesiguranta acestuia, stiind ca principala sursa de venit a acestor familii, studiate, o reprezinta veniturile ocazionale ca urmare a exercitarii diferitelor munci, ca zilieri, precum si dificultatile materiale obiective reprezinta desigur, conditii care afecteaza buna functionalitate a grupului familial, conducand la tensiuni, conflicte, dezechilibre financiare, mai ales atunci cand o parte din bani sunt destinati procurarii bauturilor alcoolice. Aceasta situatie fiind intalnita la 88% din cazuri.

Tabel 3 Varsta parintilor

Se observa ca peste 82% dintre adolescentii devianti provin din familii in care parintii au o medie de varsta de 30-40 ani, ceea ce indica o varsta de 16-24 ani la nasterea copilului. Este evident ca aceasta masa de parinti reprezinta un produs al societatii totalitare, care i-a obligat prin lege sa procreeze, dar nu i-a pregati pentru a realiza functia educativa in familie.

Tabel 4 Marimea familiei

Dificultatile amintite se amplifica mai ales in cadrul familiilor cu multi copii, parintii nereusind sa le asigure cele necesare traiului zilnic, motiv pentru care unii dintre acestia au furat pentru a avea ceea ce parintii nu le putea da.

Alunecarea spre devianta a multor minori a fost sensibil influentata de necunoastere si necontrolarea de catre parinti a activitatii zilnice a copiilor, nerecunoasterea cercului de prieteni, la acestea s-a adaugat si comportamentul necorespunzator al parintilor in familie sau in locuri publice, comportament sanctionat prin pedepse privative de libertate (9 cazuri). In timp ce conditiile de locuit a acestor familii nu fac decat sa adanceasca situatia precara in care acestea se gasesc (7 din numarul locuintelor nu sunt racordate la sursa de curent electric).

In ceea ce priveste stilul de viata si climatul intrafamilial familiile copiilor investigati se caracterizeaza printr-un mediul conflictual pe fondul consumului de alcool, parintii avand si antecedente penale (in timpul efectuarii studiului 9 subiecti (52,94%) aveau parinti care executau pedepse privative de libertate).

In realizarea "clarificarii legaturii dintre lipsa suportului afectiv al familiei si comportamentul deviant la adolescenti" am insistat asupra surprinderii rolului pe care l-a exercitat copilul in familie si a atitudinii familiei fata de el. Asa cum am aratat atitudinea familiei fata de copil este in cele mai multe cazuri o atitudine de indiferenta.

Un camin dezechilibrat, lipsit de armonie si conflicte puternice marcheaza profund viata copilului, determinandu-l sa traiasca sentimente intense de insecuritate si sa-si construiasca o imagine eronata asupra vietii, ca totul se obtine mai usor pe cai ilicite.

Probabilitatea de aparitie a comportamentelor deviante in randul minorilor este cu atat mai mare cu cat in cadrul familiei se manifesta disfunctii de ordin familial.

Nivelul socio-economic modest este o caracteristica generala a majoritatii familiilor din care provin copiii cu comportament deviant.

Conduitele antisociale, atitudinile si mentalitatile prodeviante ale parintilor sau fratilor se coreleaza semnificativ cu evolutia spre devianta a copiilor.

Lipsa de preocupare pentru supravegherea comportamentului copiilor in societate, din partea parintilor, necunoasterea cercului lor de prieteni, absenta conlucrarii cu scoala faciliteaza savarsirea de fapte antisociale.

Autoritatea excesiva a parintilor fundamentata de constrangerea fizica si alte pedepse drastice motiveaza aspiratia si preocuparea catre "independenta" cu orice pret a adolescentilor si corelativ predispozitia de a comite acte deviante.

Toti adolescentii ce au facut parte din lotul de studiu au abandonat scoala, cel mai tarziu la nivelul clasei a VIII-a, ceea ce constituie un argument in a concluziona ca "neimplicarea copilului intr-o activitate organizata de munca sau de invatare conduce la dezvoltarea comportamentului antisocial".

Regimul educativ familial deficitar s-a dovedit principala cauza a rebuturilor din procesul de integrare scolara si sociala si implicit cauza esentiala a deviantei comportamentale a copiilor.

In urma aplicarii interviului semistructurat s-au evidentiat urmatoarele carente educative ale familiei:

lipsa totala de interes pentru educatia copilului;

lipsa autoritatii morale a parintilor, datorata unor deficiente caracteriale sau a unor vicii;

neputinta de a oferi copilului modele umane pozitive prin propriul lor exemplu de comportare;

folosirea actelor de violenta ca mijloace educative;

intretinerea mentalitatii conform careia "totul se poate obtine mai mult si mai usor pe cai ilicite, ca este bine sa te descurci in viata cu eforturi cat mai putine".