DESCRIEREA TEHNICA A PROCEDEULUI DE INOT CRAUL

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

CENTRUL TERITORIAL: ZALAU

REFERAT LA INOT

DESCRIEREA TEHNICA A PROCEDEULUI DE INOT CRAUL

Procedeul CRAUL este cel mai rapid si spectaculos .

In cadrul acestui procedeu, corpul este intins pe suprafata apei, bratele se gasesc in prelungirea trunchiului, privirea este inainte, capul este scufundat pana la nivelul sprancenelor, picioarele sunt mentinute usor sub apa, pentru a asigura o buna plutire, umerii se mentin cat mai aproape de suprafata apei, pentru a micsora rezistenta la inaintare, iar bazinul este usor ridicat. La inotul de viteza, in acest procedeu, pozitia pe apa este mai ridicata.

Miscarea bratelor este alternativa si prezinta doua parti distincte:

Prima parte este vaslirea (faza activa) propulsiva care are mai multe momente:

. Intrarea bratului in apa: trebuie executata intre mijlocul capului si extremitatea umarului cu palma indreptata spre in afara. Bratul aluneca, se intinde din umar si din cot, cautand sa apuce apa cat mai departe, pentru a efectua o tractiune eficace.

. Prinderea apei: avand palma in forma de caus, se preseaza palma in jos, intorcand-o spre noua directie prin rotirea antebratului spre inauntru, inspre linia mediana a corpului.

. Tractiunea: dureaza pana cand palma si cotul, aflate pe aceeasi linie, au ajuns in dreptul umarului si se incheie in dreptul centrului general de greutate, bratul aflandu-se la un unghi de 900 fata de corp si un unghi intre brat si antebrat de cca 100-1100 . Marii inotatorii efectueaza tractiunea in forma serpuita de "S" pe o traiectorie eliptica.

. Impingerea: este ultima faza propulsiva a miscarii. Apa este impinsa spre inapoi, in afara, pana in dreptul coapsei piciorului din aceeasi parte. La iesirea din apa bratul va fi complet intins, cu palma orientata in sus fata de directia de miscare, mana iesind din apa pe muchie cu degetul mic in sus.

A doua parte este drumul aerian al bratelor (faza nepropulsiva): Cand palma si cotul ajung in dreptul umarului, este atins punctul maxim de flexie al bratului, iar miscarea este usurata de rasucirea treptata a axei umerilor. Atunci cand palma si cotul trec de linia umarului, urmeaza rasucirea in sens contrar axei umerilor si intinderea bratului inainte. Viteza de aruncare a bratului inainte trebuie sa fie continua si uniforma. Un brat trebuie sa intre in apa, inainte ca celalalt sa-si termine vaslitul sub apa.

Greseli frecvente: drumul aerian cu bratele intinse - exclude alunecarea; drumul bratului incrucisat la umarul opus - creeaza oscilatii mari; vaslirea departe de linia mediana a corpului - tractiune ineficace; rasucirea accentuata a corpului - franeaza alunecarea; pozitia corpului pe apa mult prea ridicata, sau mult prea scufundata - provoaca ineficienta tractiunii si impingerii.

Miscarea de picioare cuprinde doua faze: activa; pasiva.

Faza activa este miscarea executata de un picior in jos (propulsiva), el fiind usor indoit din genunchi, cu laba piciorului orientata spre interior. In ultima parte, se executa o lovire a apei, printr-o miscare de biciuire a ei cu laba piciorului. Presiunea exercitata de apa obliga glezna sa efectueze o miscare de hiperextensie.

Faza pasiva (pregatitoare), prin ridicarea celuilalt picior de jos in sus, celalalt se duce intins spre inapoi, sparge suprafata apei, calcaiul iesind putin deasupra. Amplitudinea este relativ mica.

Greseli frecvente: bataia executata numai din genunchi - inotatorul sta pe loc sau merge inapoi; pedalatul exagerat - franeaza inaintarea; bataia unui picior pe verticala, celalalt lateral - deregleaza coordonarea; ruperile de ritm - intrerup coordonarea; amplitudinea prea mare sau prea mica in executie - franeaza, pierzandu-se secunde importante.

La un ciclu de brate se pot executa 2,4,6 batai de picioare si o respiratie.

Startul se executa in conformitate cu regulamentul concursului de inot. Se executa un singur start, de pe blocul de start.

Startul are urmatoarele elemente tehnice:

. pozitia de plecare;

. impingerea (elanul, saritura);

. drumul aerian (zborul);

. inaintarea in apa si alunecarea pana la primele miscari.

Ele se deosebesc de la un procedeu la altul prin modul de inaintare in apa si dupa miscarile specifice efectuate sub apa. Scopul startului este acela de a castiga teren cat mai mult, de a obtine un timp mai bun, executandu-se rapid.

Comenzile de start sunt

. La primul fluier al starterului, inotatorul se va urca pe partea din spate a blocstartului, in pozitia stand, efectuand inspiratii si expiratii profunde.

. La comanda "luati locurile", inotatorul ia pozitia de plecare, la marginea dinspre apa a blocstartului, avand trunchiul aplecat spre inainte, mainile vor prinde sau atinge blocstartul, genunchii sunt usor departati si flexati, labele picioarelor paralele si departate la latimea umerilor, calcaiele picioarelor orientate spre exterior.

In tehnica moderna a inotului de performanta, in ultimii ani, se efectueaza si startul cu elan de pe un picior. Cand inotatorii vor sta linistiti pe blocstarturi, se va da "al treilea semnal", cel de plecare, prin fluier sau pistol, dupa care sportivul va parasi blocstartul.

. Elanul: printr-o impingere puternica in marginea blocstartului, inotatorul efectueaza o saritura, avantandu-si bratele inainte si in sus, deasupra capului, plonjand in apa.

. Drumul aerian sau zborul: este dirijat de miscarea capului, corpul inotatorului urmand o traiectorie in arc de cerc.

. Intrarea in apa: bratul este intins, palmele sunt asezate una peste cealalta, pastrand o forma aerodinamica, intreg corpul trebuie sa intre prin aceeasi spartura, fara turbulenta a apei.

. Alunecarea prin apa se executa cu corpul intins, permitandu-se batai de picioare specifice procedeului, sau miscari de picioare fluture, nedepasind pe sub apa distanta de 15 m.

Greseli frecvente la start: intrarea in apa in pozitie franta - echer; atingerea apei in pozitie orizontala; plonjarea prea adanc sau prea la suprafata; lipsa alunecarii pe sub apa.

La procedeul de inot craul, regulamentul permite atingerea peretelui bazinului, cu o singura mana, sau numai cu picioarele.

Scopul lor este urmatorul:

. Sa fie executata intr-un timp cat mai scurt

. Sa nu modifice ritmul de inot al inotatorului

. Sa nu impiedice o buna respiratie

. Sa permita o buna impingere de la peretele bazinului

. Sa nu fie executata prea adanc in apa

La acest procedeu se utilizeaza: intoarcerea simpla sau laterala, la incepatori; intoarcerea prin rostogolire inainte sau "flip" (avansati).

Momentele intoarcerilor sunt: atacul peretelui; intoarcerea propriu-zisa; impingerea de la perete si alunecarea; lucrul sub apa si iesirea la suprafata.

Intoarcerea laterala simpla - utilizata de incepatori mai ales pe distante lungi

. Atacul peretelui se executa cu bratul flexat, celalalt brat fiind mentinut in faza de impingere.

. Intoarcerea propriu-zisa, ce presupune o ghemuire usoara spre lateral, rasucind bazinul spre bratul de atac, fixand talpile picioarelor pe perete, respirand profund.

. Impingerea de la perete si alunecarea: se impinge energic in perete, aducand bratul de atac, peste apa, langa cel de sprijin, alunecand paralel cu fundul bazinului.

. Lucrul sub apa si iesirea la suprafata: in timpul alunecarii bratele sunt intinse sub apa, iar picioarele executa miscarea alternativa sub apa. Dupa prima vaslire capul iese la suprafata.

Greseli frecvente la intoarcerea laterala simpla: atacul peretelui prea aproape cu bratul indoit; gruparea picioarelor fara rasucire laterala; revenirea pe sub apa in pozitia pe spate; asezarea pe perete a unui singur picior (talpa); efectuarea intoarcerii cu capul mult sub apa; lipsa alunecarii dupa impingere.

Intoarcerea prin rostogolire inainte - "flip"

. Atacul peretelui - asemanator ca la intoarcerea simpla, fara a atinge peretele cu mana.

. Intoarcerea propriu-zisa - bratul de atac executa o vaslire puternica, bagand barbia in piept (dupa ce, cu privirea, a apreciat distanta care il separa de zid) executa rostogolirea inainte peste cap, continuata cu o jumatate de insurubare (900) dupa ce picioarele au trecut de pozitia lor perpendiculara pe apa. Picioarele se vor indoi, avand talpile cu varfurile apropiate in pozitie laterala.

. Impingerea de la perete: picioarele dupa impingere se intind, insurubarea continua, revenind in pozitia pe piept, de alunecare.

. Lucrul sub apa va fi la fel ca si la intoarcerea simpla.

Greseli frecvente: lipsa de apreciere corecta a distantei fata de perete; efectuarea rostogolirii prea adanc in apa; insurubarea de 900 ineficienta; revenirea in pozitie pe spate; lipsa impingerii cu ambele picioare, si alunecarea nerealizata.

BIBLIOGRAFIE:

Conf. univ. ELENA MURESAN - Curs de inot. Editia a II-a, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002

www.swim.ro