ANALIZA FINANTǍRILOR LA NIVELUL JUDETULUI PRAHOVA. STUDII DE CAZ

ANALIZA FINANTǍRILOR LA NIVELUL JUDETULUI PRAHOVA. STUDII DE CAZ

Pregatirea procesului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana a necesitat eforturi de conceptualizare si armonizare legislativa si institutionala la nivel central, dar si in profil teritorial. Implementarea mecanismelor PAC la nivelul exploatatiilor agricole impune o ampla pregatire a personalului implicat de la nivel central, judetean si comunal. Cele mai mari dificultati au aparut in momentul aplicarii normelor comunitare la nivelul exploatatiilor agricole si in relatiile acestora cu institutiile si organismele de sprijin care gestioneaza fondurilor comunitare si de la bugetul national.

La nivelul judetului Prahova preocuparile actuale constau in organizarea institutiilor implicate in procesul de implementare a instrumentelor si mecanismelor Politicii Agricole Comune, incepand cu data integrarii noastre in UE. In acest context a avut loc transferul atributiilor de la Directia Generala Judeteana pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, la Sucursala Judeteana a Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, precum si la centrele sale locale, pentru asigurarea efecutarii platilor directe pe suprafata (SAPS), finantate din Fondul European de Garantare Agricola, a platilor nationale complementare directe (CNDP) finantate din bugetul national, precum si a unor plati privind unele obiective ale Axei 2 "imbunatatirea mediului si a peisajului", finantate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala.

Totodata, pentru implementarea tehnica si financiara a FEADR si FEP la nivelul judetului Prahova, precum si pentru preluarea atributiilor ce decurg din functiile de implementare tehnica si financiara a Agentiei SAPARD, a fost organizat centrul regional in judetul Dambovita (la care este arondat judetul Prahova), precum si oficiul judetean din structura Agentiei de Plati si Interventie pentru Dezvoltare Rurala.

Pentru implementarea platilor directe, in prezent sunt in curs de definitivare inregistrarile solicitantilor de sprijin in Registrul fermelor. Totodata, actiunea de identificare de catre fermieri a parcelelor agricole utilizate cu suprafetele rezultate din digitizarea blocurilor fizice este in curs de derulare.

Harta judetului Prahova

. Agricultura judetului Prahova inainte de aplicarea Politicii Agricole Comune

Judetul Prahova, situat in zona de nord a campiei Munteniei, a realizat in anul 2006 o productie agricola de bunuri si servicii agricole in valoare de 11.896.317 milioane ROL, in preturi curente[1], reprezentand 2,2% din productia agricola a tarii si 11% din volumul realizat in regiunea Sud-Muntenia.

Productia agricola din acest judet se realizeaza in proportie de 97% in sectorul privat.

Graficul nr. 2

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Romaniei, editia 2007

Suprafata cultivata este de circa 145 mii hectare, ponderea populatiei rurale in totalul populatiei este de 49,1% peste media pe tara, iar din numarul de 288,8 mii persoane cat reprezinta populatia ocupata, peste 70 mii persoane lucreaza in agricultura[2]. Agricultura judetului Prahova se caracterizeaza prin cultivarea cerealelor si plantelor uleioase si cresterea animalelor, suprafata agricola reprezentand 58,5% din suprafata totala a judetului. In structura productiei agricole a judetului, ponderea o detine productia vegetala, ce reprezinta 67,5% din total, productia animala si serviciile agricole fiind de 31,7% si respectiv 0,8% din total (graficul nr.2). In ceea ce priveste suprafata agricola pe categorii de folosinta, suprafata arabila reprezinta 52,6% din total, pasunile si fanetele 39,6%, viile si pepinierele viticole 3,2%, iar livezile si pepinierele pomicole 4,8%.

Graficul nr.3

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Romaniei, edttia 2007.

In structura suprafetei cultivate (graficul nr. 3) predominante sunt culturile cerealiere (73% din suprafata cultivata) urmate de plante uleioase (10,6%), productia de furaje verzi (9,3%) si legume (5,2%).

Judetul Prahova are si un sector zootehnic dezvoltat, productia de carne, fiind de 45 mii tone greutate in viu anual (2,9% din productia pe tara), iar productia de lapte de 1.300 mii hl (2,2% din productia pe tara).

Pentru anii 2006-2007, sprijinul bugetar acordat de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale pentru agricultura judetului Prahova a fost destinat pentru sustinerea sectorului vegetal si a celui zootehnic, a investitiilor in exploatatii si pentru acordarea de despagubiri producatorilor agricoli.

In anul 2006 valoarea subventiilor acordate judetului Prahova a fost de peste 35,4 milioane RON. Din aceasta suma, 56,92% a fost destinata sustinerii productiei vegetale, 31,92% pentru sustinerea zootehniei, 6,80% pentru acordarea de despagubiri producatorilor agricoli si 4,36% pentru investitii in achizitionarea de tractoare si utilaje agricole (graficul nr.4).

Graficul nr.4

Sursa: DADR judetul Prahova, contul de executie bugetara pe anul 2006.

Pe cele doua sectoare vegetal si zootehnie, situatia se prezinta astfel: sustinerea bugetara a sectorului vegetal a reprezentat 1,5% din totalul sprijinului acordat de MAPDR in anul 2006 si in anul 2007, iar cea acordata sectorului zootehnic a reprezentant 2,4% in anul 2006 si 3,1% in anul 2007.

Partea din sprijinul bugetar ce revine celor doua sectoare releva preocuparea pentru dezvoltarea sectorului zootehnic, sumele alocate in anul 2007 fiind mai mari cu 58% fata de anul 2006, in timp ce sectorul vegetal, a primit un sprijin bugetar in anul 2007 mai mic cu 5,2% fata de anul 2006.

La nivelul judetului, la un hectar arabil a revenit in anul 2006 un sprijin bugetar de 244 RON, iar in anul 2007 de 264 RON, peste nivelul mediu realizat pe tara.

In anul 2006, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale a repartizat judetului Prahova subventii de peste 35,4 milioane RON, reprezentand 1,7% din bugetul agricol total.

Pentru sectorul vegetal formele de sprijin au fost urmatoarele:

subventionarea dobanzilor la creditele acordate de bancile comerciale pentru

achizitionarea de utilaje agricole, producatorilor agricoli care au ca ocupatie permanenta si principala cultivarea pamantului sau cresterea animalelor cu respectarea unor conditii privind limita minima a suprafetei agricole cultivate si a numarului de animale in exploatare, conform OUG nr.36/1999 (reprezentand 0,01% din total);

ajutorul financiar acordat agentilor economici persoane fizice sau juridice, pentru productia interna de seminte certificata, comercializata si/sau utilizata pentru insamantarea proprie de catre producatorul acesteia reprezentand 2,99% din total (H.G.nr.1588/2002 si H.G.nr.1238/2004);

sprijinul direct al statului pentru acordarea de subventii producatorilor agricoli din sectorul vegetal in scopul imbunatatirii eficientei economice a cresterii productiei si a indicilor de calitate a produselor agricole (pentru grau, orz, sfecla de zahar, floarea soarelui, soia, legume de sera, precum si pentru unele produse ecologice), conform prevederilor H.G.nr.1594/2003 si H.G.992/2004 (1,17%);

sprijinul de 2,5 milioane lei/ha, acordat producatorilor agricoli care detin in proprietate si lucreaza teren arabil de pana la 5 ha inclusiv, conform OUG 61/2006 (51,66%);

sprijinirea producatorilor agricoli si a asociatiilor utilizatorilor de apa pentru irigatii prin acordarea unei alocatii echivalenta cu 50% din pretul instalatiilor de irigat (inclusiv TVA) pentru achizitionarea de instalatii de irigat noi, din productia interna (0,83% din total) pentru dotarea cu echipamente moderne de distribuire a apei de irigatii in cadrul exploatatiilor agricole (HG nr.801/2003);

sprijinirea producatorilor agricoli prin acordarea de la bugetul de stat prin Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale a unei alocatii echivalenta cu 45% din pretul tractoarelor si echipamentelor agricole noi (inclusiv TVA) in scopul dezvoltarii procesului investitional in agricultura si a cresterii gradului de mecanizare a lucrarilor agricole (HG nr.1399/2003) si reprezinta 4,36% din total;

acordarea de despagubiri producatorilor agricoli din bugetul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, pentru calamitatile naturale in agricultura produse de fenomene naturale si boli, conform Legii nr.381/2002 (6,8%);

subventionarea primelor de asigurare cu un procent de 20% din valoarea acestora acordata producatorilor agricoli care isi asigura culturile agricole, animalele, pasarile, familiile de albine si pestii la societati de asigurare si asigurare-reasigurare agreate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (HG nr.74/2004) si reprezinta 0,27% din total.

Pentru sectorul zootehnic formele de sprijin acordate de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale au fost:

sprijinul acordat producatorilor de lapte sub forma unor stimulente pentru fiecare litru de lapte livrat (in cantitati limitate) pentru prelucrare la agentii economici specializati in procesare, conform OUG nr.29/2000, modificata si completata (6,78% din totalul sprijinului acordat);

sprijin direct al statului prin acordarea de subventii producatorilor agricoli din sectorul animalier, pentru cresterea productiei animaliere si a efectivelor de animale, conform HG nr.1593/2004 reprezentand 25,13% din totalul sprijinului acordat judetului Prahova, astfel:

-productiilor de carne pentru animalele livrate la abatoarele autorizate, animale abatorizate in regim de prestare de servicii pentru crescatorii de animale sau animale

abatorizate in abatoare proprii;

- productiei de carne in viu (tineretul bovin, cu o greutate minima de 400kg/cap; porci in greutate de 90-110 kg/cap; carne de pasare in viu);

-productiilor de oua;

-materialului biologic pentru reproductie (vitei mentinuti minim 6 luni in exploatatie; junicile si scrofitele la prima fatare, oile minore, berbeci);

-productiei de lapte de oaie si capra;

-crescatorilor de familii de albine elita si familii de albine de productie.

despagubiri acordate proprietarilor de animale, care au suferit pagube in cazul aplicarii actiunilor de importanta deosebita ce se intreprind pentru lichidarea rapida a focarelor de boli transmisibile conform HG nr.1415/2006 in situatia in care animalele sunt detinute cu respectarea normelor referitoare la declararea si inregistrarea obligatorie in "Registrul agricol" ( 0,01% din total).

Pentru anul 2007, valoarea sprijinului bugetar a fost de 38,3 milioane RON, din care 42,24% reprezinta subventia directa acordata sectorului vegetal, 46,56% subventia directa pentru sectorul zootehnic, 7,13% pentru despagubiri acordate pentru calamitati naturale in agricultura si 4,07% pentru realizarea de investitii (graficul nr. 5).

Graficul nr.5.

Sursa: DADR judetul Prahova, contul de executie bugetara pe anul 2007

Cele mai mari subventii bugetare au fost directionate sectorului zootehnic, dupa cum urmeaza:

. sprijin acordat pentru sustinerea productiei marfa (bovine, porcine, ovine, pasari), conform H.G.nr.1593/2007 si H.G.nr.64/2007 (39,63%);

sprijin acordat producatorilor agricoli sub forma de prime pentru laptele livrat la procesare, conform OUG nr.29/2000 (6,93%).

In sectorul vegetal, formele de sprijin bugetar au constat in:

. atribuirea gratuita de bonuri valorice pentru suprafetele de teren arabil de pana la 5 ha inclusiv pentru infiintarea culturilor in primavara anului 2007 si pentru suprafetele cultivate cu vita de vie din soiuri nobile (150 RON), iar pentru infiintarea culturilor, in toamna anului 2007, 175 RON pentru achizitionarea de seminte, ingrasaminte chimice si 40 RON pentru achizitionarea de motorina necesara efectuarii lucrarilor agricole mecanizate, conform OUG nr.12/2007, OUG nr.117/2007 si OUG nr.125/2007 (28,5%);

. plata restantelor din anul 2006 pentru sprijinul de 2,5 milioane ROL/ha, acordat producatorilor agricoli ce detin si lucreaza pana la 5 ha teren arabil, conform OUG 61/2006;

. sprijin direct al statului prin acordarea de subventii producatorilor agricoli din sectorul vegetal in scopul imbunatatirii eficientei economice, a cresterii productiei si a indicilor de calitate a produselor agricole (grau, orz, sfecla de zahar, floarea soarelui, soia, legume de sera), precum si pentru unele produse ecologice, conform H.G.nr.65/2007 (4,27%);

. ajutorul financiar acordat agentilor economici pentru productia interna de seminte certificate, pentru insamantarile din toamna anului 2006 si primavara anului 2007 (2,88%);

. sprijinirea bugetara a producatorilor agricoli pentru achizitionarea de tractoare si utilaje agricole, conform H.G.nr.1399/2003, H.G.NR.276/2007 si H.G.nr.562/2007 (4%);

. despagubirile acordate producatorilor agricoli in caz de calamitati naturale in agricultura, conform H.G.nr.381/2003 (6,84%).

Analizand structura beneficiarilor eligibili de sprijin financiar acordat din bugetul MAPDR in anul 2007, rezulta o paleta larga a acestora cuprinzand atat unitati cu personalitate juridica, cat si producatori individuali. Pe tipuri de sprijin financiar, situatia este urmatoarea:

Tabel nr. 6

Structura beneficiarilor eligibili de sprijin financiar

acordat de la bugetul de stat in anul 2007

Din tabelul nr. 6 rezulta sprijinirea cu preponderenta a sectorului marfa in zootehnie, suma totala alocata de la bugetul de stat unui numar de 94 beneficiari fiind de 15,2 milioane RON.

In sustinerea productiei vegetale, ponderea a reprezentat-o sprijinirea producatorilor agricoli ce detin in proprietate si lucreaza teren arabil de pana la 5 ha, inclusiv prin acordarea de bonuri valorice.

Volumul total al sprijinului a fost de 13,6 milioane RON, pentru un numar de 161 beneficiari. Sustinerea financiara, de la bugetul de stat a agriculturii judetului Prahova, in perioada 2006-2007, prezinta urmatoarele caracteristici si evolutii:

Sprijinirea cu precadere a micilor producatori agricoli, proprietari de teren arabil cu suprafata de pana la 5 ha, inclusiv, fie prin subventionarea directa cu 2,5 milioane lei/ha in anul 2006, fie prin atribuirea gratuita in anul 2007 de bonuri valorice, pentru procurarea de samanta, ingrasaminte si pesticide;

Introducerea in anul 2007 a inca cinci forme noi de sustinere bugetara acordata producatorilor agricoli pentru:

-achizitionarea de motorina in vederea efectuarii lucrarilor agricole mecanizate (HG nr.141/2007);

-acoperirea cheltuielilor privind receptionarea, depozitarea si pastrarea cerealelor destinate consumului intern, proprietate a producatorilor, pentru o perioada de maximum 8 luni;

-atribuirea gratuita de bonuri valorice, cu conditia detinerii in proprietate si in exploatare a unui teren arabil de pana la 5 ha inclusiv (OUG nr.12/2007, OUG nr.117/2007 si OUG nr.125/2007);

-achizitionarea de tractoare si utilaje agricole, reprezentand 45% din pretul de achizitionare a acestora, in scopul dezvoltarii procesului investitional pentru sprijinirea transformarii gospodariilor individuale in ferme familiale comerciale, imbunatatirea randamentelor de exploatare a pamantului, etc.;

- achizitionarea in zona montana de dotari specifice noi, alocatiile acordate de la bugetul de stat reprezentand 60% (inclusiv TVA) din pretul masinilor, utilajelor si instalatiilor agricole in scopul sprijinirii organizarii de asociatii in zona montana, pentru colectarea si valorificarea produselor animaliere, cresterea efectivului de animale si a gradului de igiena a laptelui, precum si a capacitatii de productie a terenului agricol, inclusiv a pajistilor, cu respectarea bunelor practici agricole si de mediu.

Fundamentarea necesarului de fonduri alocate judetului Prahova nu a fost intotdeauna precedata de studii si analize a situatiilor exacte din teren, a necesitatilor concrete care trebuiau asigurate, pentru a justifica in toate cazurile prioritatile de acordare;

Sprijinul financiar de la bugetul de stat alocat agriculturii judetului Prahova a fost nu numai insuficient, ci s-a caracterizat si prin directionare necorespunzatoare, cu efect direct atat asupra structurii de productie, cat si asupra productiei obtinute;

Structura de productie este deficitara si se exprima prin ponderea scazuta a unor culturi importante pentru agricultura judetului. Astfel, sfecla de zahar in judetul Prahova detine numai 0,2% din suprafata cultivata pe tara si 0,1% din suprafata totala;

Finantarea de la buget acordata sectorului vegetal nu a asigurat o structura a culturilor care sa permita stimularea dezvoltarii zootehnice. Sectorul culturilor furaje a fost exclus de la subventionare;

Solicitarile pentru investitii in ferme finantate din bugetul agricol al MAPDR nu au fost onorate semnificativ. Accesul la programele SAPARD, ISPA si PHARE au fost limitate;

Programele pentru sprijinirea producatorilor agricoli nu au fost insotite de indicatori de performanta specifici, care sa evidentieze gradul de realizare a acestora, influentele asupra cresterii calitatii productiei realizate. Directia Agricola si de Dezvoltare Rurala a judetului Prahova nu a manifestat preocupare in a evalua impactul programelor de sprijin derulate pentru sustinerea sectorului agricol din judet;

Subventiile acordate in anii 2006-2007 pentru gospodariile mici ce detin suprafete de pana la sub 5 ha inclusiv de circa 19.985 mii RON (27,1% din volumul subventiilor) nu au avut efectul scontat, de redresare a acestora. Productia obtinuta in exploatatiile mici a fost destinata prioritar pentru autoconsum, neputandu-se asigura venituri provenite de pe piata pentru continuarea ciclului urmator de productie;

Acordarea cu precadere a sprijinului bugetar pentru gospodariile de subzistenta a constituit o forma de protectie sociala, ceea ce a intarziat constituirea unor asociatii familiale si a unor ferme familiale viabile;

Aplicarea sprijinului in sectorul vegetal prin bonuri valorice, precum si numarul mare de forme de sprijin din zootehnie, a determinat un volum mare de munca si de logistica pentru activitatile administrative si a intarziat primirea la timp a sumelor alocate;

Ajutorul acordat ca diferenta de pret pentru seminte certificate oficial din productia interna, destinate pentru insamantarile din toamna anului 2006, primavara si toamna anului 2007, nu a fost stimulativ intrucat comerciantii si-au stabilit preturile de vanzare in functie de subventia pe kilogramul de samanta acordata de la bugetul de stat, majorand preturile cu acest cuantum al subventiei. Practic, de acest sprijin au beneficiat comerciantii si nu agricultorii.

Aprofundand analiza sistemului de sprijin bugetar la nivelul unor societati agricole rezulta numeroase concluzii care confirma deficientele aplicarii mecanismelor de politica agricola, dar si neajunsurile existente in formele de sprijin.

4.2. Analiza finantarilor la fermele S.C.Agroindustriala CERES S.A. si S.C.ECOFARM S.A Boldesti Scaieni.

Au fost investigate doua ferme din judetul Prahova: S.C.Agroindustriala CERES S.A. si S.C.ECOFARM S.A Boldesti Scaieni.

S.C.Agroindustriala CERES S.A. este o societate cu profil vegetal.

Tabel nr. 7

Rezultatele economico-financiare pe anii 2006-2007,

inregistrate de S.C. Agroindustriala CERES S.A.

Sursa: Bilantul contabil si contul de profit si pierderi incheiate la data de 31.12.2006 si 31.12.2007 de S.C. Agroindustriala CERES SA.

Din tabelul nr. 7 rezulta ca societatea a solicitat si a primit in anul 2006 subventii in suma totala de 398 mii RON, reprezentand 1,1% din totalul sprijinului financiar acordat de MAPDR judetului Prahova.

In anul 2007 sprijinul acordat de la bugetul de stat a fost in suma totala de 443 mii RON, reprezentand 1,2% din totalul subventiilor alocate judetului, din care:

85 mii RON ajutor financiar pentru productia interna de samanta certificata conform HG 1238/2004 (7,8% din suma acordata la nivelul judetului);

249 mii RON subventie pentru productia marfa vegetala conform HG 65/2007 (15,3% din suma acordata pentru aceasta forma de sprijin la nivelul judetului);

109 mii RON despagubiri pentru culturi calamitate conform Legii 381/2002 (4,1% din suma acordata la nivelul judetului).

Subventiile pe ha au fost de 191,4 RON in anul 2006 si 213,5 RON in anul 2007, reprezentand 11,6% si respectiv 16,2% din cifra de afaceri pe hectar.

Desi suprafata si numarul de salariati se mentin aproximativ egale in cei doi ani, in anul 2007 ca urmare a unor decizii manageriale de schimbare a asolamentului si a ponderii culturilor s-a inregistrat o cifra de afaceri si venituri totale mai mici cu 20% si respectiv 17,4%.

Conform datelor reflectate in bilantul contabil si contul de profit si pierdere, incheiate la 31.12.2006 si 31.12.2007 (tabelul nr.7) societatea a realizat un rezultat net de 5,3 mii RON in anul 2006 si respectiv 32,4 mii RON in anul 2007.

Din analiza efectuata a rezultat ca, datorita unui management neperformant prin luarea unor decizii neadecvate, prin care nu s-a urmarit realizarea programului de productie si a obiectivelor de dezvoltare prevazute in planul de afaceri, respectarea tehnologiilor pentru cultura vegetala si nu s-au adus imbunatatiri fertilitatii solului, prin utilizarea pe scara mai larga, la nivelul intregii ferme, a irigatiilor si ingrasamintelor chimice si naturale, rata profitului realizata a fost de 0,2% in anul 2006 si 1,2% in anul 2007, cu mult sub cea propusa care a fost de 9%. Rezulta deci, ca fata de nivelul subventiilor primite, rezultatele economico - financiare ale fermei sunt cu mult sub asteptari.

O alta ferma analizata a fost SC ECOFARM Boldesti Scaieni, cu profil zootehnic.

Tabel nr. 8

Rezultatele economico-financiare pe anii 2006-2007, inregistrate la SC ECOFARM Boldesti Scaieni

Calculul UVM intocmit conform ORDINULUI nr.804 din 17 august 2007 al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale pentru aprobarea Instructiunilor privind stabilirea suprafetelor de teren cu destinatie agricola ce se atribuie direct, prin concesionare, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr.354/2007: bovine total - 0,80 UVM; porcine total - 0,30 UVM.

Sursa: Bilanturile contabile si contul de profit si pierdere incheiate la 31.12.2006 si 31.12.2007 de SC ECOFARM Boldesti Scaieni.

In anul 2006, ferma a beneficiat de ajutor financiar de la bugetul de stat in suma de 1.890 mii RON, reprezentand 5,3% din sprijinul financiar alocat judetului.

Conform datelor reflectate in bilantul contabil si contul de profit si pierdere, incheiate la 31.12.2006, rezulta ca societatea si-a incheiat activitatea cu o pierdere neta de 1.522 mii RON.

Aceasta s-a datorat, in principal, aplicarii unei politici manageriale deficitare, care nu a luat masurile necesare pentru realizarea in anul 2006 a obiectivelor prevazute in planul de afaceri. Totodata, desi au existat dotarile necesare, destul de performante, datorita lipsei de pregatire a personalului angajat pentru utilizarea corespunzatoare a acestora s-au practicat mai mult metodele traditionale pentru intretinerea productiei si a reproductiei de animale, furajarea si asigurarea sanatatii animalelor.

In anul 2007, societatea a solicitat si primit ajutor financiar de la bugetul de stat in suma totala de 2.198 mii RON, reprezentand 5,7% din totalul sprijinului financiar alocat pentru judetului Prahova, din care:

1.253 mii RON subventie pentru productia marfa pentru tineret bovine, juninci si porci conform HG 64/2007 (3,3% din suma acordata la nivelul judetului);

944 mii RON subventie pentru lapte livrat la procesare conform OG 29/2000 (2,5% din suma acordata la nivelul judetului).

Conform datelor reflectate in bilantul contabil si contul de profit si pierdere, incheiate la 31.12.2007, rezulta ca ferma si-a incheiat activitatea cu un profit net de 233,6 mii RON, iar cifra de afaceri/UVM a fost de 5741,1 RON, fata de 1.465,2 RON realizata in anul 2006.

Din analiza efectuata a rezultat ca, redresarea activitatii in anul 2007 a fost determinata de aplicarea unor politici manageriale performante, ale caror decizii au condus la cresterea numarului de animale, de la 1956 capete (din care, porcine 1878 capete si bovine 78 capete) inregistrate la sfarsitul anului 2006 la 2275 capete (din care, 2178 porcine si 97 bovine) si a suprafetei furajate de la 65 ha la 86 ha, la instruirea personalului pentru folosirea cu eficienta a dotarilor de care dispun, precum si la extinderea activitatilor de servicii agricole.

Prin aceste masuri nu numai ca a fost acoperita pierderea inregistrata in anul 2006, dar s-a reusit sa se obtina un profit net de 223,6 mii RON si o rata a profitului de 1,7%, fata de (-53,1% ca a fost in anul 2006).

Subventiile pe UVM in anul 2007 s-au mentinut la un nivel aproximativ egal cu cel realizat in anul 2006, situandu-se in jurul sumei de 966,4 RON/UVM. Datorita rezultatelor inregistrate in anul 2007 (224 mii RON profit net), ponderea subventiilor din cifra de afaceri/UVM a ajuns la un nivel rezonabil de 16,8%, fata de nivelul de 66,0% inregistrat in anul 2006.

Finantarea investitiilor pentru agricultura si zonele rurale din judetul Prahova in perioada 2003-2006

a avut ca sursa principala fondurile externe nerambursabile derulate prin Programul SAPARD.

Procedura destul de complicata de elaborare a proiectelor, criteriile de eligibilitate pe care trebuie sa le indeplineasca agentii economici solicitanti, precum si dificultatile de ordin procedural au limitat accesarea acestor fonduri.

Pentru a beneficia de fondurile externe nerambursabile alocate prin Programul SAPARD, au fost intocmite si depuse un numar de 58 proiecte de catre societati comerciale, asociatii familiale, persoane fizice, din care: la Masura 1.1 "Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole" 21 proiecte; Masura 2.1 "Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurilor rurale" 21 proiecte; Masura 3.1 "Investitii in exploatatii agricole" 11 proiecte; Masura 3.4 "Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de venituri si activitati multiple" 5 proiecte.

Fondurile solicitate pentru cele 58 de proiecte depuse au fost in suma de 56.627.273 Euro. Au fost declarate eligibile un numar de 51 proiecte, reprezentand 88% din totalul celor depuse, in valoare de 34.974.040 Euro.

Din cele 51 proiecte depuse, 38 proiecte in valoare de 32.487.803 Euro sunt finalizate, restul de 13 proiecte, in valoare de 2.486.237 Euro aflandu-se in derulare.

Pentru Masura 1.1 "Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole", din totalul de 21 proiecte depuse, au fost considerate eligibile 17 proiecte, din care 10 proiecte in valoare de 15.118.833 Euro au fost finalizate, iar restul de 7 proiecte in valoare de 16.238.528 Euro sunt in derulare. Fondurile alocate au fost destinate pentru realizarea de investitii pentru constructii si modernizarea si retehnologizarea unitatilor existente, pentru abatorizarea si procesarea carnii, inclusive cladiri, masini, instalatii si echipamente pentru abatorizare, procesare, ambalare, depozitare si marketing a carnii si produselor din carne si a oualor, ca urmare a specificului zonelor de consum din judet si aproprierii de Bucuresti.

Pentru masura 2.1 "Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurilor rurale", au fost depuse de consiliile locale un numar de 21 de proiecte pentru modernizarea infrastructurii rurale. Din cele 21 proiecte, 20 au fost finalizate, suma totala alocata fiind de 15.555.074 Euro. In prezent se afla in derulare un proiect in valoare de 843.250 Euro. Alocatiile financiare nerambursabile au avut ca destinatie construirea si reabilitarea drumurilor din localitatile rurale, construirea si modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apa potabila, construirea sistemelor de canalizare a apei, investitii referitoare la epurarea apei, reabilitarea unor constructii hidrotehnice in zonele afectate de inundatii, reabilitarea conductelor de alimentare cu apa pentru irigatii, etc.

Pentru masura 3.1 "Investitii in exploatatii agricole", din cele 11 proiecte depuse, 9 proiecte in valoare de 4.041.545 Euro au fost considerate eligibile, fondurile fiind alocate pentru modernizarea exploatatiilor in domeniul viticulturii.

Pentru masura 3.4 "Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de venituri si activitati multiple", au fost considerate eligibile un numar de 4 proiecte in valoare totala de 1.542.402 Euro, pentru crearea de pensiuni agroturistice.

Propuneri de dezvoltare rurala

Prioritatile si obiectivele de dezvoltare rurala in perioada 2007-2013, vizeaza cresterea economica, crearea de locuri de munca si imbunatatirea calitatii vietii populatiei din mediul rural.

Pentru implementarea tehnica si financiara a Fondului European Agricol de Dezvoltare Rurala din care se finanteaza obiectivele de dezvoltare rurala, a fost infiintata in anul 2006 Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit a fost stabilita structura acesteia la nivelul intregii tari.

La nivelul judetului Prahova structura organizatorica creata este oficiul judetean, subordonata centrului regional a judetului Dambovita.

Avand in vedere structura productiei agricole, precum si asezarea geografica a judetului Prahova, principalele prioritati ar trebui sa se axeze pe urmatoarele obiective:

Diversificarea activitatilor economice in vederea cresterii gradului de ocupare a fortei de munca, si a veniturilor populatiei din zona rurala a judetului Prahova, prin:

- crearea si dezvoltarea de microintreprinderi in spatiul rural, orientate in special spre acele activitati din amontele si avalul agriculturii, precum si a altor activitati care sa conduca la imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural. Crearea de microintreprinderi va determina cresterea ratei de ocupare a populatiei rurale si in special a tinerilor si femeilor, precum si cresterea valorii adaugate locale;

- stimularea dezvoltarii turismului rural (agroturismul), prin acordarea de servicii turistice de catre ferma sau gospodaria agricola.

Formarea grupurilor de producatori, pentru a actiona pentru o mai buna orientare spre piata agricola a fermierilor pentru produsele agroalimentare obtinute;

Promovarea managementului durabil al terenului agricol si a celui forestier prin:

- incurajarea fermierilor pentru a introduce si a continua folosirea metodelor de productie agricola ce sunt compatibile cu protectia si imbunatatirea conditiilor de mediu prin: conservarea terenurilor agricole cu inalta valoare naturala, dezvoltarea agriculturii ecologice, mentinerea varietatii genetice prin sprijinirea conservarii raselor de animale in ferme autohtone, precum si a varietatilor traditionale ale principalelor plante de cultura;

-sprijinirea pentru extinderea suprafetei de paduri, prin impadurirea terenurilor agricole si neagricole, avand in vedere protectia mediului, prevenirea dezastrelor naturale si diminuarea efectului schimbarilor climatice;

Imbunatatirea serviciilor de baza din spatiul rural romanesc, respectiv a celor legate de infrastructura de sanatate, de invatamant, biblioteci, cinematografe, camine culturale, locuri de petrecere a timpului liber, serviciilor de transport si comunicare;

Renovarea satelor, care implica lucrari de imbunatatire a infrastructurii de drumuri si apa, transport, renovarea cladirilor, dar si de pastrare a peisajului local, precum si dezvoltarea retelei de servicii in domeniul telecomunicatiilor (servicii de telefonie, televiziune prin cablu etc.).

CONCLUZII SI PROPUNERI

Analiza sistemului de finantare a agriculturii si dezvoltarii rurale practicat in perioadele de tranzitie, preaderare si post aderare, a permis autorului formularea urmatoarelor concluzii si propuneri:

Consider ca aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a avut un impact major asupra tuturor sectoarelor de activitate ale economiei nationale si in special asupra agriculturii datorita aplicarii instrumentelor si mecanismelor de finantare specifice PAC care se adreseaza exploatatiilor agricole care produc pentru piata. In conditiile in care in Romania sunt dominante ca numar si suprafata gospodariile taranesti de subzistenta si semisubzistenta exista riscul pierderii unor avantaje economice

si financiare daca nu se accelereaza procesul de restructurare.

Finantarea agriculturii intr-o perioada de tranzitie mult prelungita a fost marcata de aplicarea unor politici agricole diferite, in acord cu programele guvernelor care s-au succedat. Conceptele si numeroasele modificari a modului de realizare a reformei funciare au condus la parcelarea excesiva a terenurilor trecute in proprietatea detinatorilor de drept, cu urmari grave pe termen lung asupra competitivitatii agriculturii si au contribuit la irosirea unor resurse financiare in conditiile mentinerii

unei agriculturi de subzistenta.

Pana in prezent sustinerea bugetara a sectorului agricol nu a avut o fundamentare realista a necesarului de fonduri si nu a fost intotdeauna precedata de studii si analize a situatiilor concrete din teren, astfel incat sa se justifice prioritatile de acordare a sprijinului bugetar, iar in unele cazuri au predominat dispozitiile administrative necorelate cu posibilitatile bugetare existente.

Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nu a manifestat preocupare pentru evaluarea impactului programelor de sprijin derulate asupra sectorului agricol. Astfel, programele de sprijin a producatorilor agricoli nu au fost insotite de indicatori de performanta specifici, care sa evidentieze atat nivelul de realizare, cat si influentele acestora asupra cresterii calitatii productiei realizate, etc.

Sustinerea financiara, urmare promovarii unei politici de creditare directionate de tip inflationist a fost insuficient fundamentata pe criterii de performanta ceea ce a condus la pierderi de resurse si distorsiuni ale pietei. Creditele directionate au fost acordate mai ales societatilor comerciale de dimensiuni mari, cu capital majoritar de stat (dobanzile fiind subventionate, uneori, chiar in proportie de 60 - 70 %). Aceasta situtatie reprezinta o consecinta si a reticentei manifestate de producatorii agricoli fata de conditiile de garantare a creditelor impuse de banci.

Disfunctionalitatile aparitiei in sistemul de subventionare a creditelor au fost determinate atat de neacordarea acestora la timpul oportun, cat si de nerambursarea sau rambursarea acestora de catre beneficiari cu foarte mari intarzieri.

Desi in perioada de preaderare guvernele au declarat ca doresc realizarea unei piete agricole functionale, introducerea unor mecanisme de interventie pe piata care sa asigure protectia sociala a agricultorilor si armonizarea cu politica agricola comuna, acestea nu au devenit obiective majore, iar masurile de subventionare aplicate nu au fost corelate cu noile principii PAC.

Intarzierea elaborarii unor strategii coerente pe termen mediu si lung privind finantarea agriculturii, precum si a cadrului legislativ necesar perioadei de tranzitie la economia de piata au prelungit acest proces in mod nejustificat, generand mari dificultati pentru reformele care se infaptuiesc in prezent. Sistemul de plata pe baza cupoanelor (bonurilor) valorice sau subventionarea cu precadere a exploatatilor foarte mici (sub 5 ha) pentru achizitionarea de inputuri si servicii necesare productiei s-au dovedit in final masuri neeficiente, avand ca efect pulverizarea unor resurse bugetare si asa insuficiente.

Realizarea in perioada de preaderare a unor proiecte prin Programul SAPARD propuse de locuitorii din mediul rural nu au condus la modificari spectaculoase in ceea ce priveste cresterea nivelului de productivitate si competitivitate, mentinand decalajul dintre agricultura din Romania si cea din tarile UE. Diferenta structurala dintre agricultura Romaniei si UE 15, dar si fata de unele dintre noile state membre este semnificativa si reflecta o performanta redusa la nivel national. O contributie a

agriculturii de 8,9% la crearea valorii adaugate brute in anul 2005 si procentul de 36% reprezentand populatia ocupata in agricultura reflecta o abundenta a fortei de munca si un nivel scazut de productivitate.

Instrumentele si mecanismele de finantare a agriculturii ce se aplica in prezent sunt directionate cu precadere pentru protectia sociala a agricultorilor si pentru realizarea de investitii in ferme si exploatatii agricole.

Cu toate ca in prezent, prioritatea cheie a politicii agricole a Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale o reprezinta inlaturarea acestor masuri neeficiente de finantare a producatorilor agricoli, institutiile responsabile cu implementarea instrumentelor si mecanismelor de finantare sunt

inca departe de a se conforma prevederilor sistemului de finantare practicat in cadrul Politicii Agricole Comune.

De mentionat ca, instrumentele si mecanismele de finantare a politicii agricole in perioada de preaderare nu era obligatoriu sa fie identice cu cele practicate de UE, insa convergenta cu acestea ofereau posibilitatea crearii mediului favorabil in vederea aplicarii in perioada postaderare a prevederilor PAC.

Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nu dispune de un sistem informatic performant, conectat on-line cu structurile sale teritoriale prin intermediul carora sa poata constitui, administra si accesa baze de date necesare activitatii specifice.

Pentru aplicarea Schemei de Plata Unica pe Suprafata, cu respectarea conditiilor de eligibilitate (suprafata agricola utilizata trebuie sa fie de minimum de 1 ha si a parcelei de minimum 0,30 ha, cultivate cu o singura cultura si respectarea bunelor conditii agricole si de mediu) si a Platilor Nationale Directe Complementare, precum si pentru stabilirea tipurilor de culturi si a raselor de animale ce vor fi sustinute prin plati complementare directe de la bugetul national.

. Asigurarea unui nivel optim al performantei in sectorul agricol ramane solutia durabila pe termen lung pentru rezolvarea problemelor legate de veniturile fermierilor. Schemele de sustinere financiara a agriculturii care vizeaza necesitatile specifice de ajustare sectoriala, cum ar fi comas area fermelor, precum si masurile de modernizare si retehnologizare a acestora prin alocarea de fonduri pentru realizarea de investitii in vederea crearii unor ferme comerciale de tip european, reprezinta conditiile minime necesare pentru realizarea performantei in acest sector si consider ca trebuie sa fie realizate in cadrul masurilor pilonului doi al PAC "Dezvoltarea rurala".

Implementarea masurilor de piata prevazute de PAC si aplicate in tara noastra, precum si a sistemului de gestionare a acestora prin finalizarea elaborarii setului de manuale de proceduri si a ghidurilor privind:

- interventia publica;

- depozitarea publica si privata;

- eliberarea certificatelor de import/export;

- sistemul de licentiere pe produse si de gestionare a garantiilor aferente certificatelor de import/export;

- sumele de plata a restitutiilor la export.

Aplicarea integrala a standardelor de comercializare si stabilirea eligibilitatii pentru alocarile de fonduri in cadrul masurilor de piata, deoarece neimplementare deplina a acestora in sectorul agricol ar dezavantaja Romania, prin excluderea produselor sale de pe piata comuna a UE.

Extinderea organizarii si asigurarea functionarii grupurilor de producatori /organizatiilor de producatori, constituie o conditie necesara pentru ca producatorii agricoli sa poata beneficia de programe de sprijin financiar in vederea corelarii productiei si a nivelului calitativ al produselor cu cerintele pietei, stimularea realizarii produselor ecologice, precum si asigurarea unor drepturi si obligatii egale pentru toti operatorii economici din sistemul agroalimentar.

Pentru asigurarea unei dezvoltari sanatoase a agriculturii, in acord cu prevederile PAC este necesar ca autoritatile romane sa adopte masuri atat pentru comasarea terenurilor agricole, cat si pentru pensionarea anticipata a fermierilor varstnici creand conditii pentru implicarea intr-o proportie cat mai ridicata a fermierilor tineri.

In acest context, o masura oportuna o constituie alocarea unor fonduri banesti sub forma de prime destinate stimularii comasarii fermelor de subzistenta in vederea transformarii acestora in ferme comerciale si pentru atragerea in activitatea agricola a tinerilor fermieri.

Respectarea standardelor de calitate, precum si a reglementarilor sanitare si fitosanitare constituie o alta cerinta de maxima importanta in procesul de adaptare a agriculturii romanesti la structurile comunitare. Cunoasterea si aplicarea prevederilor standardelor de catre fermieri sunt vitale din cel putin doua motive: pe de o parte, ele constituie o conditie pentru accesul la mecanismele comunitare de sprijin (conform principiului conditionalitatii - cross-compliance), iar pe de alta parte, nerespectarea acestora de catre producatori atrage dupa sine imposibilitatea comercializarii produselor agricole pe piata comunitara.

Stimularea activitatii in domeniul agriculturii ecologice trebuie sa constituie o prioritate, in conditiile in care Romania are posibilitati si poate deveni competitiva in realizarea acestor produse.

Trebuie precizat ca un produs agricol, pentru a obtine eticheta de "ecologic", trebuie sa indeplineasca criteriile generale, aplicabile tuturor produselor agricole realizate si comercializate in spatiul comunitar, la care se adauga si o serie de criterii specifice. Precizez ca, in ultimii ani Romania a facut progrese in adoptarea legislatiei in domeniul agriculturii ecologice si de aceea, va trebui ca in scurt timp, sa fie elaborat si un Planul National de Actiune in domeniul ecologic.

Restructurarea politicii agriculturii romanesti trebuie sa se realizeze in conexiune cu politica de dezvoltare rurala, in vederea reducerii fortei de munca ocupate in agricultura concomitant cu crearea de noi locuri de munca in sectorul neagricol din mediul rural.

Dezvoltarea pietelor financiare in mediul rural prin sustinerea implementarii unui sistem sigur de creditare a agriculturii si dezvoltarii rurale care presupune:

reinfiintarea creditului rural;

diversificarea sistemului de credit agricol prin crearea creditului mutual si a creditului cooperatist;

dezvoltarea pietei de leasing pentru bunurile de capital;

sprijinirea diversificarii ofertei serviciilor de asigurare (a recoltei si/sau a veniturilor agricultorilor) inclusiv prin formarea si dezvoltarea sistemului de asigurari mutuale.

Una din principalele cauze care limiteaza accesul producatorilor agricoli la creditele acordate de bancile comerciale o constituie lipsa mijloacelor de garantare a creditului. Dezvoltarea activitatii Fondului de Garantare a Creditului Rural, precum si a altor institutii de acest gen si acceptarea garantarii cu productia agricola, respectiv culturile si animalele din ferma, reprezinta o premisa a dezvoltarii in Romania a creditului agricol de tip european.

Creditul rural prin formele de organizare si prin structurile adaptate la contextul actual si la caracteristicile sistemului economic si politic in evolutie, trebuie sa constituie o forma de finantare atractiva si stimulatorie, prin acordarea de facilitati privind procentul de dobanda perceput (2%-3%), precum si prin stabilirea termenelor scadente de rambursare a creditului in functie de ciclul de productie specific agriculturii si de strategia Guvernului in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale.

Creditului agricol mutual se poate organiza in localitatile rurale in care producatorii agricoli se pot reuni in grupuri de interese si de preocupari similare sau complementare. Pentru implementarea acestui sistem care constituie o solutie adecvata situatiei in care se afla agricultura romaneasca este necesara analiza posibilitatilor de atragere a economiilor banesti ale proprietarilor de terenuri agricole, ale grupurilor de producatori si/sau a prestatori de servicii pentru agricultura.

Constituirea capitalului din care sa fie acordat creditul agricol cooperatist se poate realiza prin utilizarea sumelor obtinute ca urmare a privatizarii fostelor unitati agricole de stat.

Producatorii agricoli vor trebui sa respecte normele de calitate, normele sanitare si fitosanitare ale UE daca vor sa aiba acces pe piata (fie pe piata nationala, fie pe cea a UE). Cu siguranta conditiile impuse producatorilor vor fi foarte dure, iar nerespectarea acestora nu va determina decat perpetuarea situatiei existente. De aceea fara respectarea standardelor UE fermierii nu vor putea vinde produsele obtinute si astfel nu isi vor mai putea procura resursele financiare necesare rentabilizarii fermelor.

Productia obtinuta nu va putea fi folosita decat pentru autoconsum, iar beneficiile rezultate din cresterea preturilor la produsele agricole (datorita faptului ca pretul de interventie este superior nivelului actual al preturilor pe piata romaneasca) nu vor putea fi valorificate, intrucat comunitatea nu va achizitiona decat produsele conforme cu standardele UE. In acest context, capacitatea financiara a producatorilor agricoli va ramane modesta si nu va fi in masura sa sustina costurile aferente atat reluarii ciclurilor de productie, cat si realizarii procesului investitional prin retehnologizarii si/sau modernizarii.

BIBLIOGRAFIE

Tofan, A., Mihai, C, Bucataru, D. Gestiunea investitiilor agroalimentare Editura Junimea, Iasi, 1997.

Cistelecan I., Nicolae A., Dimitriu I., Bunea V., Eficienta si finantarea investitiilor, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1980

Staicu Fl., Parvu D., Dimitriu M., Stoian M., Vasilescu I., Eficienta economica a investitiilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995

Keynes J.M., Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzii si a banilor, Editura Stiintifica, 1970

Dictionar de economie, Editia a II-a, Editura Economica, 2001

Romanu I., Vasilescu I., Managementul investitiilor, Editura Margaritar, 1997

Pierre Mosse, Les chois des investissments, chritheres et methodes, Paris, Dunod 1964

Michel Levasseur, Aimable Quintart, Finance. Ed. Economica, Paris, 1990

9. Baghinschi V., Camasoiu I., Candela V., Iacobovici-Boldisor C., Determinarea si analiza eficientei economice a investitiilor in agricultura, Editura Ceres, Bucuresti, 1979

10. Sursa: FAO - Finantele Rurale in Romania, 2003

11. Conferinta Interguvernamentalǎ pentru aderarea la Uniunea Europeanǎ- Romania; Documentul de pozitie al Romaniei, capitolul 7- Agricultura

12. Malone J.,The Common Agricultural Policy and Enlargement,Conference PAC, Sofia 14-15 March, 2004

13. Dirk Ahner, The Future of European AgriculturalPolicy, Sofia, 2004

Zahiu L., Politici si Piete Agricole - Reforma si Integrare Europeana, Editura CERES, 2005.

Regulamentul Consiliului (CE) nr. 127/1999 privind ajutorul acordat din Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA) pentru dezvoltarea rurala si de modificare si abrogare a unor reglementari

16. INS: Anuarul Statistic al Romaniei, editia 2007

17. Gavrilescu D., Giurca D., Economie Agroalimentara, Editura Biotera, Bucuresti 2000

18. Borza M., Economia Sistemelor de Agricultura Durabila, Editura Terra Nostra, Iasi 2007

19. Bucataru D., Gestiunea Financiara a Intreprinderii, Editura Junimea, Iasi 2004

20. Vasilescu I., Romanu I., Cicea C., Investitii, Editura Economica, Bucuresti 2000

21. Stoica M., Proiectarea obiectivelor de investitii, Editura Economica, Bucuresti 2000

Vasilescu I., Romanu I., Dictionar de investitii, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2003

Zait D., Evaluarea si gestiunea investitiilor directe, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2003