CONCEPTUL DE INVESTITII

CONCEPTUL DE INVESTITII. CONTINUTUL INVESTITIILOR

In viata economica activitatea de investitii ocupa un loc central, atat i sfera de bunuri si servicii cat si in sfera consumului, fiind factorul car influenteaza simultan cererea si oferta.

Realizarea unui proiect de investitii are ca efect sporirea si diversificarea ofertei, iar daca aceasta oferta este in conformitate cu cerintele si nevoile consumatorilor, are loc si cresterea veniturilor agentilor economici. Concomitent cu aceasta va avea loc si cresterea gradului d antrenare a fortei de munca. Dar cresterea numarului de angajati si castigurilor lor salariale conduc la sporirea cererii de bunuri si servicii.

Investitiile reprezinta un concept fundamental al dezvoltarii si cresterii economice. Orice proces de amplificare are la baza o alocare de resurse suplimentare.

Termenul de investitii provine din limba franceza, care la randul ei, I-a imprumutat din latina 'investite', formata din 'in' si 'vestite' avand sensul de a acoperi, a imbraca. Conceptul de investitii este determinat de mai multe elemente: un subiect ( o persoana fizica sau juridica), un obiect, un cost si efecte viitoare, incerte.

In DEX investitiile sunt definite ca fiind plasarea de capitaluri in industrie, agricultura, comert, cu scopul de a obtine profit sau, altfel spus, investitiile reprezinta capital plasat.

In economie, termenul de investitii se utilizeaza in doua sensuri:

a)     din punct de vedere al cheltuirii banilor - investitie inseamna
plasarea de fonduri banesti in unitati economice, cu scopul de a obtine un anumit beneficiu;

b)     din punct de vedere economic propriu zis, investitia are un sens
mai limitat, deoarece presupune numai sporirea patrimoniului de cladiri si
echipamente tehnice, adica formarea de noi fonduri fixe.

Investitiile pot fi definite din mai multe puncte de vedere implicand sensuri si acceptiuni variate:

in sens foarte larg a investi inseamna a incorpora intr-un obiect
sau actiune eforturi umane si mijloace materiale, cu scopul de a
obtine un anumit rezultat.

in sens larg prin investitie se intelege 'plasarea unor sume de bar
in domeniul economic, social-cultural, ainistrativ, militar, cu scopul di
a asigura baza tehnico materiala si forta de munca necesara
desfasurarii si largirii activitatii acestora.' Tot in sens larg pot
retinute si definitiile: 'Investitia reprezinta renuntarea la fortele banesti
lichide contra sperantelor unor resurse viitoare, etalate in timp'
Investitia este o conditie a progresului social, care se realizeaza prin
renuntarea la consumarea imediata, in favoarea unui consum ulterior deci investitiile au ca sursa economiile realizate, punct de vedere sustinut si de Keznes. O alta definitie sustine ca 'investitia este o cheltuiala prezenta pentru efecte viitoare, incerte'.

Necesitatile de ordin metodologic si practic cu privire la constituirea fondurilor, geneza si alocarea resurselor aferente investitiilor cat si cu privire la organizarea si infaptuirea activitatii de investitii impun conturarea mai precisa a conceptului de investitii.

- in acest context, in sens restrans, investitiile reprezinta totalitatea cheltuielilor prin care se creeaza sau se achizitioneaza noi fonduri fixe, productive si neproductive, se inlocuiesc fondurile fixe uzate, se dezvolta, se perfectioneaza sau se modernizeaza fondurile fixe existente.

Abordarea conceptului de investitie cu sensul sau restrans este frecventa atat pe planul teoriei si cu atat mai mult al practicii economice. De exemplu in domeniul comertului, conceptul de investitii are doua dimensiuni: - orice cheltuiala de capital ale carei dimensiuni cuprind o perioada de timp mai mare de un an; - cheltuieli de capital materializate in obiective fizice ca fiind o investitie.

Procesul investitional este un proces complex.

Sensul de cheltuiala dat investitiilor trebuie completat cu cel de actiune, activitate, proces de transformare a mijloacelor banesti afectate unui scop in mijloace de productie de natura celor fixe.

Caracterul de actiune atribuit investitiilor este recunoscut de o serie de autori care subliniaza faptul ca 'investitiile reprezinta o actiune care comporta un anumit risc' remarcand ca acest consum de mijloace materiale este sigur, in timp ce efectele prevazute constituie doar o speranta pe care timpul o va confirma si o va infirma.

Investitia, in sens larg, include totalitatea activelor fixe sau a imobilizarilor realizate de o societate in timp ce investitia in sens restrans se refera la activele fixe materiale sau la imobilizarile corporale. Economistii delimiteaza riguros investitiile financiare si investitiile materiale sau reale.

Termenul de investitii capata in practica doua conotatii:

cea a actului de a investi, sensul atribuit deciziilor de cheltuiala a
fondurilor de catre un investitor individual sau institutional.

cea a obiectului insusi, al actului investitional, care poate fi un bun material durabil sau un bun imaterial.

De fapt, oricare ar fi obiectul actului de investitii derularea lui are ia baza un proces decizional. Decizia de a investi pleaca de la un program financiar, pe care cea mai mare parte a specialistilor il denumesc proiect de investitii, si presupune parcurgerea anumitor etape ca:

formularea si analiza problemei

documentarea si informarea
stabilirea criteriilor si obiectivelor

identificarea variantelor

alegerea solutiei optime

adoptarea strategiei de actiune

planificarea sau programarea investitiilor

alocarea resurselor

realizarea obiectivelor si punerea in functiune

functionarea in parametrii normali.

Proiectul de investitii constituie un program complet si autonom de actiune, implicand cumpararea si exploatarea de imobilizari corporale si necorporale. Distingem urmatoarele tipuri de proiecte investitionale:

proiecte 'economice inevitabile' ce se refera la investitiile de
protectie sau asigurare a resurselor de aprovizionare cu materii prime si
materiale (prin integrarea pe verticala), pe de-o parte si la asigurarea pietei
de desfacere a produselor si serviciilor (prin integrare pe orizontala), pe de
alta parte. De asemenea, aceste proiecte 'economice inevitabile' include

investitiile de perspectiva, care trebuie sa contribuie la sporirea sanselor de supravietuire in afaceri pe viitor.

- proiecte 'socialmente inevitabile', care releva esential consideratii de interes general precum: prestigiu, ambianta de munca, protectia mediului, etc.

Putem defini o tipologie practica a investitiilor:

investitii de inlocuire: substituirea unui mijloc fix, uzat fizic
si/sau moral cu un mijloc fix nou:

investitii de modernizare, care au in vedere reutilarea,
reconstructia si consolidarea echipamentelor existente;

investitii de expansiune, care au ca scop satisfacerea cererii
prin cresterea productiei, fie prin lansarea de noi produse, fie
prin cresterea capacitatii de comercializare a produselor si a
serviciilor existente;

investitii strategice, care au ca scop reducerea riscurilor care
rezulta din intensitatea concurentei;

investitii defensive, vizand protejarea firmei contra riscurilor
de presiune a preturilor excesive sau a calitatii defectuoase a
aprovizionarilor;

investitii ofensive;

investitii de ordin social, care se refera ia ameliorarea
conditiilor de munca ale personalului;

investitii obligatorii, care sunt impuse printr-o reglementare de
ordin public si au ca scop ameliorarea mediului ambiant sau
a igienei si securitatii muncii;

investitii de lux sau de prestigiu, care privesc sustinerea
imaginii marcii de fabricatie si de comert a agentului
economic, sau, uneori, satisfacerea ambitiilor de prestigiu;

Pentru a avea o privire completa asupra notiunii de investitie se studiaza imaginea tridimensionala a ei (contabila, economica si financiara), imagine ce este prezenta in lucrarile de specialitate.

Dimensiunea contabila, reduce investitia la notiunea de imobilizare in sensul contabil al cuvantului, investitia reprezinta, din acest punct de vedere, 'toate bunurile mobile si imobile, corporale sau necorporale, achizitionate au create in intreprindere, destinate a ramane constant sub aceeasi forma'. Aceste bunuri create sau achizitionate se inregistreaza in contabilitate in clasa 2 de conturi de imobilizari, care se grupeaza astfel:

a)      imobilizari legate de explotare definite ca bunuri de orice natura
dobandite sau create in intreprindere, nu pentru a fi vandute sau
transformate, ci pentru a fi utilizate o perioada de timp ca instrumente de
lucru,

b)      imobilizari in afara exploatarii (neproductive), achizitionate sau
create in intreprindere, pentru alte scopuri, cum ar fi:

ameliorarea conditiilor de igiena si securitate a muncii;

obiective cu caracter social (crese, cantine, etc);

achizitii de bunuri in mod speculativ (terenuri, imobile).

in aceasta viziune se observa ca accentul cade pe materialitatea

efotului investitional si pe eficienta actiunii.

Din acest punct de vedere se considera investitie urmatoarele:

a) achizitionarea de echipamente de lucru si alte bunuri care, initiat,

constituie iesiri de trezorerie, dar care au ca urmare incasari suplimentare,

economii de costuri esalonate pe o durata mai lunga de timp si care, in suma totala, trebuie sa asigure:

refacerea capacitatii de autofinantare a firmei:

rambursarea eventualelor datorii contractate cu ocazia
realizarii proiectului;

crearea unui surplus de venituri care sa asigure
imbunatatirea situatiei economice si financiare a firmei,

bj alte cheltuieli referitoare la cumpararea de bunuri si de produse (cheltuieli pentru publicitatea de marca, cheltuieli pentru programele de cercetare-dezvoltare).

Dimensiunea financiara considera investitii toate cheltuielile de resurse care genereaza venituri si/sau economii pe o lunga perioada de timp in viiitor, iar amortizarea (rambursarea) lor se face pe mai multi ani.

Ca o concluzie a analizei acestei imagini tridimensionale, putem spune ca investitia reprezinta orice cheltuiala de resurse facuta in vederea crearii premiselor necesare obtinerii lor in viitor, pe o perioada mai lunga de timp, a efectelor utile scontate.

Scopul final pentru care se face o investitie nu este de a se realiza mijolace fixe (utilaje, echipamente, hale, magazii), ci de a se obtine efecte utile de natura economica, sociala, ecologica.

in acest sens retinem opinia lui Pierre Masse care defineste investitiile drept 'totalitatea actelor de transformare a mijloacelor financiare in bunuri concrete, iar rezultatele unor asemnea acte trebuie sa fie o buna investitie' si arata ca 'investitiile reprezinta o cheltuiala prezenta, certa, care va conduce la obtinerea unor efecte viitoare, de cele mai multe ori, incerte'.

in conceptia lui Pierre Masse orice investitie cuprinde urmatoarele elemente:

un subiect reprezentat de o persoana fizica sau juridica care
investeste;

un obiect reprezentat de bunurile in ce se investesc;

un cost reprezentat prin efortul facut pentru achizitionarea de
bunuri;

anumite efecte, prin efecte intelegandu-se valorile economice
care se obtin in urma functionarii obiectelor de investitii.

Ca o concluzie a conceptiei lui Pierre Masse referitoare ia investitii este ca investitiile reprezinta o cheltuiala prezenta, certa care va conduce la obtinerea unor efecte viitoare si in al doilea rand aceste efecte trebuie analizate in conditii de risc si incertitudine.

Elementele definitorii ale conceptului de investitii sunt:

continutul concret materia! ai efortului investitional care
considera investitia ca o structura individualizata de
diferite ca natura si volum ce sunt angrenate in realizarea
unui proiect;

factorul timp - durata, care releva faptul ca orice proiect de
investitii are o perioada de viata proprie, caracterizata prin
etape si momente bine definite si pe parcursul careia,
parametrii economici ai proiectului au o evolutie proprie
descrisa in tabloul de flux de numerar;

notiunea de eficienta, conform careia intreprinzatorul
accepta schimbarea unor disponibilitati prezente de resurse
pentru o serie de efecte (incasari) viitoare, care in suma
totala sa fie superioare cheltuielilor initiale;

- notiunea de risc, care decurge din insasi esalonarea pe

perioade viitoare a efectelor asteptate; aceste efecte viitoare

sunt insa sperante si nu certitudini. Aceasta notiune de risc

cu precadere specifica obiectivelor productive dar si

unor obiective neproductive.

Un alt element care trebuie luat in considerare este aspectul financiar al investitiilor care rezultatul activitati care premerge aceleia de realizare efectiva a lucrarilor si chiar o conditioneaza.

Sursele de constituire a fondurilor de investitii sunt doua; fondul de acumulare (care un element component al venitului national) si sumele rezultate din amortizarea fondurilor fixe in functiune (element component al cheltuielilor materiale).

Ca o concluzie ar fi faptul ca investitiile sunt formate atat din elemente
ale muncii (fondul de dezvoltare), cat si din elemente ale muncii trecute
(fondul de amortizare). Se obtine astfel un singur fond de investitii, din care
se finanteaza realizarea obiectivelor noi, sau/si inlocuirea celor vechi,
si scoase din functiune, precum si largirea si modernizarea celor existente, aflate in stare de functiune.

Fondul de dezvoltare si amortizare reprezinta sursele proprii ale firmei destinate investitiilor. Exista si alte surse de finantare a investitiilor: sursele existente pe pietele de capital (banci, burse financiare, etc.) si sursele externe pentru investitii (F.M.I., BIR.D., B.E.R.D. etc.).

In metodologia Q.N.U.. in legatura cu investitiile se folosesc doua

notiuni:

1. investitii brute care cuprind valoarea mijloacelor fixe noi, valoarea reparatiilor capitale efectuate asupra mijloacelor fixe in functiune,

cresterea valorica a mijloacelor fixe in functiune, cresterea valorica a mijloacelor circulante si soldul miscarii capitalului strain;

2. investitiile nete sunt date de investitiile brute din care se scade

amortizarea. Soldul miscarii capitalului strain reprezinta o diferenta

intre sumele intrate intr-o tara sub forma de plasamente,

imprumuturi, investitii directe, pe de-o parte, si sumele iesite,

respectiv rambursari de rate de credit si dobanzi, profituri,

repatrierea capitalului, pe de alta parte.

Din variatele formulari ale conceptului de investitii pot fi desprinse cateva aspecte:

in general investitiile exprima o totalitate de cheltuieli sau
plasamente de fonduri banesti vizand constituirea sau achizitionarea de
fonduri fixe. Exista si opinii care largesc plasamentului de fonduri
banesti atunci cand se trateaza conceptul de investitii;

prin investitii se construiesc fonduri fixe noi sau se reconstruiesc, se
modernizeaza sau se inlocuiesc cele existente, aspect care implica
formularea opiniilor in legatura cu eficienta si oportunitatea variantelor
probabile;

in functie de natura productiva sau neproductiva a fondurilor fixe
create, achizitionate sau inlocuite prin investitii se poate observa raportul
stabilit de societate intre sfera productiei materiale si sfera neproductiva;

in definirea conceptului de investitie trebuie sa avem in vedere mai
multe variante si anume: investitia ca o cheltuiala, investitia ca lucrare sau
actiune pentru care au fost afectate resursele materiale, financiare si de
munca si chiar ca proces.

Investitiile pot fi privite ca liant intre generatii, prin crearea de noi locuri de munca pentru generatia tanara, dar si prin 'mostenirea' de capital

fix pe care acesta o primeste de la generatiile anterioare. Investitiile

constituie suportul material al promovarii progresului tehnico-stiintifie in diverse sectoare de activitate. Proiectele de investitii aplicate constituie mijlocul principal de valorificae a solutiilor tehnice si tehnologice noi, oferite de cercetarea stiitifica.

Important este si rolul pe care trebuie sa-l joace activitatea de investitii in rezolvarea marilor probleme ale lumii contemporane, referitoare ia protectia mediului ambiant, refacerea echilibrului ecologic acolo unde, de cele mai multe ori din ignoranta, acesta a fost rupt,

investitiile au un pronuntat caracter novator deoarece prin ele se creaza conditiile materiale necesare promovarii progresului tehnic si al rezultatelor activitatii de cercetare stiintifica in toate domeniile de activitate, iar prin aceasta se asigura perfectionarea mijloacelor de productie, a tehnologiilor, formelor de organizare a productiei precum si innoirea, produselor. Aceste investitii conduc la cresterea competitivitatii firmei pe piata prin reducerea costurilor de productie, cresterea capacitatii de productie, cresterea calitatii produselor si multe alte aspecte care conduc ia cresterea profitului firmei si a intaririi pozitiei pe piata.