TIPURI DE INVESTITII

TIPURI DE INVESTITII

Tipologia investitiilor se poate prezenta dupa mai multe criterii. In realitate, distinctia nu este foarte neta. Spre exemplu, o investitie de inlocuire a activelor fixe uzate se asociaza, foarte adesea, cu o modernizare a tehnologiei. O investitie financiara poate insemna, in acelasi timp, o fuziune de tehnologii complementare. Criteriul, care permite o separare din punct de vedere financiar a diferitelor categorii de investitii, este cel al riscului implicit. Spre exemplu, o investitie de inlocuire prezinta un risc marginal minim in raport cu o investitie de modernizare sau, mai mult, in raport cu o investitie de dezvoltare interna sau externa, care sunt insotite de riscuri considerabile, generate de imprevizibilitatea fluxurilor lor viitoare de trezorerie.

Tipologia investitiilor intr-o intreprindere este de o mare diversitate. Cea mai des intalnita este investitia tehnica, privind achizitia, constructia si montajul unor masini, utilaje, instalatii, mijloace de transport etc. Alaturi de aceasta, se realizeaza investitii umane in formarea (calificarea, specializarea etc.) personalului, investitii sociale (cum ar fi constructia in intreprinderi a unei cantine-restaurant), investitii financiare in cumpararea de titluri de participatie la alte societati comerciale, investitii comerciale pentru publicitate si reclama etc.

In functie de riscul pe care il implica pentru perspectiva intreprinderii, investitiile sunt:

- de inlocuire a echipamentului complet uzat, cu un risc foarte scazut, intrucat nu presupune modificari ale tehnologiei de fabricatie;

- de modernizare a echipamentului existent in functiune si care implica un risc redus, ca urmare a unor corectii neesentiale in tehnologia de fabricatie;

-de dezvoltare (de extindere) a unor sectii, uzine, fabrici noi, investitii care presupun un risc mai mare, antrenat de nevoia de largire a pietelor de aprovizionare, a fortei de munca, de capital si de desfacere;

- strategice, privind crearea unei filiale in strainatate, fuzionarea cu alta societate comerciala, robotizarea intregului proces de fabricatie. Aceste investitii presupun un risc considerabil, ca urmare a extinderii activitatii in zone geografice noi si/sau in medii tehnologice, comerciale etc., complet restructurate.

Aceasta ultima clasificare prezinta o semnificatie aparte din punctul de vedere al surselor de finantare a investitiilor. Pentru cele de inlocuire si de modernizare se pot obtine mai usor credite bancare, in conditii relaxate de dobanda, de rambursare si de garantare, intrucat rentabilitatea este certa si riscul este redus. Dimpotriva, investitiile de dezvoltare si cele strategice vor trebui sa se finanteze, indeosebi,din surse proprii de capital (autofinantare, cresteri de capital), sursele exterioare fiind mai reticente din cauza riscului ridicat si a unei rentabilitati mai putin probabile ale acestor investitii.

Dintr-o perspectiva monetara a intrarilor si a iesirilor de trezorerie din intreprinderi, se pot distinge patru tipuri de investitii.

Unele proiecte de investitii in agricultura, silvicultura sau de investitii financiare se caracterizeaza printr-o singura cheltuiala initiala (iesire) si o singura incasare (intrare) la incheierea duratei investitiei.

2) Unele proiecte de echipamente industriale solicita o singura cheltuire a capitalurilor initiale si ocazioneaza incasari esalonate pe durata de viata a investitiei.

Sunt proiecte de ansambluri industriale complexe care reclama o cheltuire esalonata a capitalurilor initiale si degaja o singura incasare la sfarsitul duratei investitiei.

4) In sfarsit, majoritatea investitiilor industriale se caracterizeaza prin iesiri si intrari esalonate de trezorerie pe durata de viata a investitiei.

Aceasta tipologie determina un tratament diferit al cash-flow-urilor, in actiunea de actualizare a lor la momentul t_o. Majoritatea actualizarilor se exemplifica pe tipul 2, cu o singura iesire (I_o) si cu mai multe cash-flow-uri anuale de incasat (CF_t). Pentru celelalte tipuri de investitii se impun corectii ale fluxurilor de trezorerie aferente fiecarui moment t_o, t₁ t_n, in raport cu intrarile si iesirile corespunzatoare acestor momente.