ATITUDINI OFICIALE FATA DE TRANZACTIILE IN CONTRAPARTIDA

ATITUDINI OFICIALE FATA    DE TRANZACTIILE IN CONTRAPARTIDA

1. Politica oficiala a Statelor Unite

Pentru a stabili atitudinile oficiale ale guvernului american,trebuie investigate diversele departamente din cadrul puterii executive, legislative si judecatoresti. Discrepantele dintre diferitele grupuri sunt in mod particular evidente cand este vorba despre problema tranzactiilor in contrapartida.

Un raport guvernamental asupra competitivitatii americane ia pozitie impotriva acestor schimburi. Raportul examineaza sumar incidenta tranzactiilor in contrapartida , cresterea lor si stimulentele in practicarea acestora.

• Departamentul trezoreriei tinde sa aiba un punct de vedere similar asupra tranzactiei in contrapartida. Oficialii trezoreriei declara in legatura cu compensarile si coproductia ".inclinam sa credem ca acordurile de compensare si coproductie mandatate de guverne nu promoveaza eficienta economica. Ele pot constitui subsidiare implicite ale industriei tarilor cumparatoare.Ele pot avea ca rezultat o deviere a afacerilor departe de producatorii americani eficienti.astfel producandu-se ineficienta economica si disfunctionalitati.Din moment ce aceste practici tind sa implice efecte de revarsare ale productiei si schimbului din alte domenii nondefensive, ele pot avea efecte adverse in viitor in productia, schimbul, forta de munca activa si veniturile din taxe in Statele Unite.
• Biroul reprezentantului comercial al SUA, care este negociator sef in comertul SUA, este intr-un fel mult mai flexibil. La o audiere la Camera Reprezentantilor, un negociator a marturisit ca "in opinia noastra tranzactia in contrapartida reprezinta cea mai buna a doua optiune pentru tranzactiile comerciale internationale. Ea reprezinta o deturnare a comertului international si este contrara unui sistem comercial deschis si liber".
• Departamentul Apararii este preocupat de a-si spori principiile RSI - rationalizare, standardizare, interoperabilitate. Aceasta inseamna ca departamentul incurajeaza    puternic celelalte natiuni aliate SUA sa foloseasca echipament similar ce poate fi interschimbabil in caz de conflict armat. Din acest motiv, Departamentul Apararii incearca sa incurajeze achizitii straine de tehnica militara americana.

Aceasta atitudine are o logica buna prin prisma costurilor de productie.

• Departamentul de Comert afiseaza cea mai buna imagine in sprijinul tranzactiilor in contrapartida in cadrul comunitatii oficiale. Datorita mandatului sau de a ajuta firmele americane in competitia internationala, Departamentul are propriul Birou de Barter si Tranzactii in Contrapartida, care furnizeaza consultanta firmelor interesate in astfel de tranzactii. Totusi acest Birou a fost infiintat in urma presiunilor congresului. Congresul a inaintat in mod repetat proiecte de lege ce permit sau chiar incurajeaza tranzactiile in contrapartida.

Se poate concluziona ca SUA,ca natiune,este ambivalenta in privinta tranzactiilor in contrapartida.

2. Puncte de vedere ale guvernelor tarilor industrializate, in dezvoltare si in tranzitie referitoare la schimburile in contrapartida

Majoritatea tarilor industrializate, inclusiv cele din estul Europei, Japonia, Noua Zeelanda si Australia au participat in mod activ la cresterea fenomenului tranzactiilor in contrapartida. In mod frecvent, ele joaca rolul de catalizatori ai tranzactiilor in contrapartida.

Economiile de piata in formare au continuat sa favorizeze tranzactiile in contrapartida datorita nevoii lor continue de a-si pastra moneda puternica.

Tarile in dezvoltare au adoptat pozitii diferite. Indonezia de exemplu, a relevat doua solutii pe care le avea pentru a face fata scaderii dramatice a venitului din export. Prima solutie era sa limiteze drastic importurile, cealalta - sa-si liberalizeze comertul prin masuri alternative cum ar fi compensatiile.

Asemanator, Mexicul a creat un Oficiul de Contrapartida in cadrul Ministerului de Comert Exterior. Mai multe companii americane au avut astfel posibilitatea de a mari exporturile catre Mexic. Alte tari in dezvoltare au politici mai subtile, care sprijina compensatiile. Brazilia de exemplu, este mai ingaduitoare.

Pozitia societatilor multinationale fata de operatiile in contrapartida

In deceniul    trecut, cele mai multe conduceri de corporatii sustineau atat in public, cat si in particular ca schimbul in contrapartida reprezinta un obstacol in calea afacerilor internationale si a fost evitat de firmele lor

companiile fiind fortate sa cumpere bunuri in contrapartida isi modifica perspectiva dintr-una reactiva intr-una proactiva.

Din ce in ce mai mult, companiile isi formuleaza strategii internationale de afaceri si isi propun sa atraga procente de piata de la competitori cautand oportunitati de schimburi in contrapartida, care odata gasite conduc la expansiunea vanzarilor propriilor produse. Aceste companii trec dincolo de viziunea traditionala ce spune ca unele vanzari, chiar si cele ce fac obiectul schimbului in contrapartida, sunt mai bune decat nimic. Ele folosesc contrapartida in mod sistematic ca instrument strategic ce aduce cu ea aprecieri favorabile din partea guvernului si o mai mare flexibilitate a preturilor.

Multe guverne ale tarilor ce au deficit comercial vad importurile ca o problema. In consecinta, ele pot limita importurile prin utilizarea tarifelor, cotelor, sau altor bariere netarifare. Un numar mic dar in crestere de guverne limiteaza importurile si, simultan, incurajeaza exporturile, cerand firmelor sa compenseze platile pentru importuri cu incasarile obtinute din exporturi.

O modalitate prin care guvernele compenseaza impactul negativ asupra comertului sau contului curent se desfasoara prin intermediul compensarii cumpararilor. Aceasta inseamna ca o companie ce doreste sa importe produse trebuie sa dovedeasca guvernului ca a compensat un procent convenit anterior din valoarea acestor importuri cu bunuri sau servicii indigene care, sunt exportate.

In particular, pentru tranzactiile in contrapartida pe termen lung, managementul poate sa nu aiba o aversiune atat de mare in privinta riscului ca la cele pe termen scurt.

Tarile si companiile ce impun cerinte in schimburile in contrapartida, cred ca aceste tranzactii au mai multe merite decat numai a conserva monedele straine. De exemplu,partenerul de contrapartida poate fi folosit ca ajutor in marketing pentru explorarea noilor piete.

Alte motive pentru implicarea in contrapartida por fi: introducerea mai eficienta de noi produse pe piata externa, dorinta de a intra mai usor pe noi piete in scopul de a mari cota de piata a companiei.

S-a descoperit ca tranzactia in contrapartida furnizeaza debusee pentru cresterea integrata in plus fata de penetrarea si dezvoltarea pietei. In cele din urma contrapartida poate furniza piete si deschiderea de noi canale comerciale pentru produsele aflate in surplus ce nu ar putea fi vandute altfel. In special cand se manifesta o saturatie a pietei, pentru bunurile ce se gasesc in stocuri mari in unele tari si insuficient in altele, tranzactiile in contrapartida pot constitui un mecanism comercial la care se poate apela.