. EVOLUTIA FLUXURILOR DE I.S.D. LA NIVEL GLOBAL

. EVOLUTIA FLUXURILOR DE I.S.D. LA NIVEL GLOBAL

1. Istoricul evolutiei ISD pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial

Fluxurile de ISD au aparut in economia mondiala din perioada medievala. Primele atestari documentare de firme care si-au construit o retea europeana de productie si comercializare au avut loc in Italia in domeniul panzeturilor.

In secolele XVI si XVII apar primele intreprinderi cu dimensiuni intercontinentale cele mai cunoscute fiind companiile Indiilor de Est infiintate de Marea Britanie si Olanda. In general, aceste companii actionau in teritoriul imperial controlat de metropola, fiind precursoarele firmelor multinationale, in sensul inteles de noi in prezent.

Volumul marfurilor produse si tranzactionate in urma efectuarii de ISD a fost destul de redus, marfurile respective fiind destinate cu precadere claselor privilegiate.

Pana la inceputul secolului al XIX-lea firmele multinationale au crescut din punct de vedere numeric, dar sistemul lor organizatoric a suferit datorita mecanismului greoi de transport si comunicare.

Nu existau restrictii legislative privind investitiile straine, care eventual erau orientate prin acordurile bilaterale incheiate intre partile interesate.

In intervalul 1900-1914, dar mai ales, in ultima parte a acestuia, ISD s-au concentrat preponderent in urmatoarele domenii: extractia materiilor prime, servicii bancare si comerciale, agricultura, constructia si exploatarea cailor ferate etc. Investitiile straine de portofoliu au fost dominante in raport cu ISD pana in preajma primului razboi mondial, cand situatia s-a inversat. Tarile cu cele mai mari fluxuri de ISD emise pe plan international in 1914 au fost Marea Britanie, SUA, Franta, Suedia etc., iar printre cele mai importante tari receptoare putem enumera SUA, Canada, Rusia etc.

Pe parcursul primului razboi mondial se inregisteaza un declin al ISD, cresterea fiind reluata imediat dupa intreruperea ostilitatilor.

Perioada interbelica este marcata, printre altele, de progresele tehnologice in domeniul transportului si comunicarii, fapt ce a determinat o mai mare posibilitate de a coordona si controla activitatea filialelor din strainatate de la sediul central al societatii mama. A avut loc in acest context a crestere a volumului ISD in industria prelucratoare.

Plutonul marilor investitori in strainatate era condus de Marea Britanie si SUA urmate la mare distanta de Franta, Suedia, Elvetia, Japonia. Majoritatea ISD au fost orientate catre tarile mai putin dezvoltate. Din motive politice, Germania, care initiase primul razboi mondial, si Rusia, care nationalizase mijloacele de productie detinute de firmele straine, au fost ocolite de fluxurile de ISD.

2. Evolutia fluxurilor de ISD in perioada postbelica

Dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial, SUA au devenit lider, fiind cel mai mare furnizor de ISD pe plan mondial. Pana in anii '60 cea mai mare parte a ISD efectuate de SUA au fost dirijate pentru reconstructia Europei. Diminuarea costurilor ocazionate de transport si impunerea unor taxe vamale semnificative la import de catre majoritatea statelor au determinat companiile americane sa prefere productia in strainatate in detrimentul exporturilor. Firmele europene si japoneze au castigat in competivitate fiind comparabile cu cele americane, fapt ce le-a permis sa se dezvolte in intreaga lume. In timp ce firmele multinationale americane si europene au optat pentru realizarea de unitati productive in strainatate, bine dotate tehnologic, cele japoneze au preferat sa transfere in tarile ce detineau o forta de munca ieftina, mai ales acele activitati mari consumatoare de munca vie.

In perioada 1970-1984, ritmul mediu anual de crestere al fluxurilor de ISD a fost de 4,2% fiind inferior ritmului mediu anual al PIB mondial care s-a cifrat la 5,2%, dar superior ritmului mediu anual de crestere a exportului care a fost de 3,1%.   

Cu totul alta a fost situatia intre 1985 si 2000, cand ritmul mediu anual de crestere a ISD (17%) a fost net superior celui inregistrat de PIB mondial (2,5%), precum si celui inregistrat de exporturi (5,6%). Dezvoltarea celor trei piete regionale majore UE, NAFTA (North American Free Trade Agreement) si APEC (Asia - Pacific Economic Cooperation) a determinat firmele multinationale sa plaseze, la inceputul anilor '90, filiale productive in fiecare dintre cei trei poli. Factorul determinant al acestei strategii l-a reprezentat perspectiva limitarii accesului ISD de catre cele trei blocuri.

Marea afluenta a fluxurilor de ISD pe plan mondial in ultimul deceniu al secolului trecut s-a datorat, intr-o proportie semnificativa, promovarii unor reglementari stimulative in domeniu de catre majoritatea tarilor lumii.

Recordul istoric al fluxului intrarilor de ISD a fost atins in anul 2000, cifrandu-se la 1409 mld. dolari. In urmatorii ani fluxul intrarilor de ISD s-a diminuat continuu, inregistrand valori anuale de 832 mld. dolari, 617 mld. dolari si respectiv 557 mld.dolari. Reluarea cresterii acestui indicator s-a produs in anul 2004 cand a inregistrat 710 mld. dolari, tendinta ascendenta mentinandu-se si in anul 2005, valoare la care s-a ajuns fiind de 916 mld.dolari.

Se poate afirma, in contextul celor prezentate ca, din perspectiva evolutiei fluxului ISD, lumea a cunoscut un nivel maxim de globalizare in anul 2000.

Particularitati si tendinte inregistrate in evolutia fluxurilor de ISD in ultimii 25 de ani

3.1. Aspecte generale

ISD reprezinta componenta majora a fluxurilor financiare derulate pe intreg globul. Evolutia impetuoasa a fluxurilor de ISD in ultimii 20 de ani ai secolului trecut a determinat internationalizarea structurilor productive ale diferitelor firme. Cresterea numarului si puterii societatilor multinationale este o consecinta a acestui proces. Noile motivatii aparute au produs schimbari in optiunile societatilor multinationale cu privire la modalitatile strategice de a aborda pietele externe.

Facand o trecere in revista a principalelor tendinte manifestate pe plan mondial, in domeniul fluxurilor de investitii straine, constatam ca acestea sunt caracterizate de trei trasaturi: cresterea rapida a fluxurilor de investitii straine directe si diversificarea surselor acestora; amplificarea eforturilor majoritatii tarilor de a atrage investitii straine directe; piata internationala a investitiilor straine directe este cu adevarat globala si extrem de concurentiala.

Intrarile de ISD au fost in anul 2000 de 25,6 ori mai mari decit in anul 1980, ceea ce reprezinta o crestere fara precedent. Totodata acestea au devansat substantial valorile inregistrate de alti indicatori economici, cum ar fi PIB-ul mondial sau exporturile mondiale, fiecare multiplicandu-se cu putin peste 3 ori.

Evolutia fluxurilor si stocurilor de ISD

- mld. $ -

Tabel nr.

Sursa: World Investment Report 2003 si 2008

Printre factorii care au condus la aceasta crestere deosebita a fluxurilor de ISD se pot enumera: ritmurile inalte de crestere economica inregistrate de tarile dezvoltate, care sunt atat principala sursa a fluxurilor de ISD, cat si principala destinatie a acestora; inlaturarea de catre majoritatea tarilor a barierelor din calea capitalului strain si promovarea unor legi care au avut ca scop atragerea investitorilor straini; intrarea incepand cu anul 1990 in rigorile economiei de piata a fostelor tari socialiste.

Evolutia negativa a fluxurilor anuale de ISD in perioada 2001-2003 s-a datorat, in principal, reducerii fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere care au reprezentat, de altfel, parghia majora de concretizare a ISD, in tarile dezvoltate, din ultimii ani ai secolului trecut. Alaturi de aceasta cauza esentiala mai putem avea in vedere reducerea cresterii economice, incetinirea proceselor de privatizare si reforma economica din diferite tari, diminuarea nivelului rentabilitatii filialelor ce ar putea fi infiintate in strainatate de firmele multinationale etc. O pondere din ce in ce mai importanta in fluxul intrarilor de ISD o reprezinta in prezent reinvestirea profiturilor sau extinderea investitiilor deja efectuate.

Anul 2004 a marcat reluarea procesului de crestere a intrarilor globale de ISD, sporul fata de nivelul inregistrat in anul precedent fiind de 27,4%. Tendinta s-a mentinut si in anul 2005, cand sporul anual a fost de 28,9%. Intrarile de ISD au ajuns in anul 2005 la 916,3 miliarde dolari, fiind cu mult sub maximul de 1409,6 miliarde dolari atins in anul 2000. In 126 de state din cele 200 monitorizate de UNCTAD s-au inregistrat, in anul 2005, cresteri ale intrarilor de ISD. Evolutia din ultimii doi ani a intrarilor de ISD este in linii mari consecinta acelorasi cauze care au condus la cresterile spectaculoase din ultimii ani ai deceniului trecut. Avem in vedere, in acest sens, ritmul inalt de crestere a achizitiilor si fuziunilor internationale, profitul mai mare obtinut de firmele multinationale, redresarea burselor etc. Fuziunile si achizitiile au crescut in 2005 fata de 2004, cu 88%, ajungand la valoarea de 716 miliarde dolari. Pentru acelasi interval numarul afacerilor incheiate a fost cu 20% mai mare, cifrandu-se la 6134. Afacerile de anvergura (de peste un miliard de dolari) au ajuns la un total de 141 apropiindu-se sensibil de recordul de 175 inregistrat in anul 2000. Fondurile private de investitii, care provin in cea mai mare parte din tarile dezvoltate economic, au determinat in anul 2005 aproape 1/5 din totalul achizitiilor si fuziunilor internationale. Trebuie subliniat ca ISD realizate prin astfel de fonduri vizeaza o perioada de 5-10 ani, care este suficient de mare pentru a nu intra in zona plasamentelor de portofoliu, dar suficient de mica pentru a induce efecte benefice trainice in economiile tarilor gazda.

Evolutia fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere cu valori de peste 1mld. dolari in perioada 1987-2005

Tabel nr.

Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2006

Mentinerea, in cea mai mare parte a conditiilor care au determinat dinamica pozitiva a fluxurilor de ISD intrate la nivel mondial in ultima perioada, se pare ca se va concretiza in continuarea trendului crescator si in anul 2006. Achizitiile si fuziunile internationale realizate in prima jumatate a anului 2006 au fost cu 38% mai mari comparativ cu cele inregistrate in aceeasi perioada a anului anterior. Aceasta evolutie a fuziunilor si achizitiilor internationale a starnit temeri in randul anumitor tari, care au actionat in consecinta. Invocand motive legate de interesul national, unele guverne au impiedicat preluarea unor firme autohtone de catre entitati straine. Astfel, Unocal (SUA) nu a putut fi achizitionata de CNOOC (China), iar Endesa (Spania) si Suez (Franta) nu au putut fi cumparate de firme multinationale originare din alte tari comunitare. Tendinta de crestere a intrarilor de ISD s-a mentinut si in anul 2006 cand s-a atins cifra de 1411 miliarde dolari. In anul 2007 aceste fluxuri au crescut cu 30% atingand un nou record de 1832 miliarde dolari. Cresetrea inregistrata in 2007 a vizat toate regiunile lumii precum si cele trei categori de tari si anume: tari dezvoltate, tari in dezvoltare si tari in tranzitie din sud-estul Europei si Comunitatea Statelor Independente (CSI). Cresterea alarmanta a pretului petrolului, tendintele inflationiste consemnate in anumite zone, existenta unor focare de instabilitate economica si politica dar mai ales criza financiara globala sunt factori care pot tempera tendinta ascendenta a intrarilor de ISD in anul 2008.

Fluxul intrarilor anuale de ISD in perioada 1980-2007 a fost apropiat ca nivel de cel al iesirilor. Logic ar fi fost ca intre cele doua fluxuri sa fi existat egalitate. Diferentele rezida din modalitatile de colectare si raportare statistica pe care tarile lumii le utilizeaza in domeniul ISD.