Bursele de produse agricole din Romania

Bursele de produse agricole din Romania

Formarea si dezvoltarea burselor de produse agricole din Romania

B de marf agroalim-pte comerciale organizate form prin asocierea comerciantilor interesati in a incheia afaceri, dupa reguli precise.Aparitia fen bursier in Ro-originile in comertul practicat incepand cu sec XII prin targurile situate la intersectia dintre rutele de transp sau comer.1-le burse au aparut Braila si Buci, iar prima reglementare a unei burse de comert apare in 1840.

Aparitia 1-lui proiect de lege pentru instituirea burselor de comert la Bucuresti, Iasi, Galati, Braila (cuprindea si regulamentul de organizare si functionare).In 1881 apare legea asupra mijloacelor de schimb a marfurilor si a burselor. Aceasta lege este inspirata din legislatia franceza.

Pana la I raz mond bursa de la Buc a rep cea mai importanta bursa din Romania si din Sud Estul Europei.

Pe per raz. ea a incetat sa functioneze, reluandu-si activitatea dupa anul 1921 (cu tot ce inseamna activitatea bursiera). Bursele de comert sunt consid burse gen care cupr:Pte de marf;Pte de capital;Pte de servicii.

Dapdv b. de comert nu pot fi cons ca b. cu specializ stricta.

Mom import. in evo bursei in Ro- adoptarea in 1929 a legii asupra burselor(Legea Madgearu-se reglemen unitar pe intreg terit. tarii org si form b.:b sunt instit publ cu personalit juridica;se realiz separ institutionala si juridica intre b.m si cele de efecte, actiuni sau de schimb (ultimul tip de b functi numai in Bucuresti);

sindicalizarea (gruparea mai multor banci in vederea emisiunii si plasarii de titluri de valoare, respectiv pentru acordarea unor credite de dimensiuni mari);

Sindicalizarea agentilor oficiali in camera sindicala care reprezinta o asociatie cu raspundere solidara, ceea ce inseamna cresterea increderii in institutii.

(nu avem de-a face cu o fuga de responsabilitate), infiintarea unei Case de lichidare si compensatiuni care sa faciliteze mecanismul tranzactiilor bursiere.

In perioada celui de-al II-lea razboi mondial activitatea bursei a stagnat, bursa, functionand o scurta perioada dupa razboi intre 1945-1949 cand acestea au fost desfiintate. In perioada 1949-1989 putem vorbi despre inexistenta burselor care dupa parerea unora veneau in contradictie cu doctrina socialista.

Dupa 1989, s-a ridicat din nou problema infiintarii bursei impusa de rolul pe care acestea il au in crearea unei economii de piata functionale, rol ce poate fi sintetizat in urmatoarele atribute:

capacitatea sa de autoreglare a economiei nationale prin modul in care se formeaza pretul si prin cotatiile titlurilor inscrise la bursa;

mecanismul specific de alocare si realocare a resurselor respective, atribut ce deriva din modul de formare al

acest tip de actiune / tranzactie poate fi realizata prin intermediul contractelor cu optiuni pentru plata la termen sau plata pe loc (la vedere).

vanzari sau achizitionari la termen la titluri de valoare.

Avand in vedere obiectivele Romaniei de a deveni membra a UE, in ultimii ani au fost inregistrate o serie de imbunatatiri a legislatiei menite sa compatibilizeze bursele de marfuri cu cele existente in tarile dezvoltate.

Potrivit normelor prevazute in actele normative bursa de marfuri se administreaza de catre o societate de burse, care poate sa administreze mai multe burse. Aceasta societate de bursa este o societate pe actiuni (in cele mai dese cazuri) cu autonomie fata de participantii la piata care presteaza servicii pentru societatile de brokeri, respectiv pentru clientii acestora.

Se incearca un pret unic.

In tara noastra este evidenta inca lipsa de interes din partea agentilor economici fata de facilitatile oferite, de cadrul organizat de desfasurare a operatiunilor comerciale la bursa, aceasta datorita necunoasterii avantajelor pe care agricultorii / fermierii le pot avea prin vanzarea produselor agricole prin burse.

Practic, producatorii agricoli in marea lor majoritate organizati in gospodarii de subzistenta (ferme de subzistenta dupa parerea unora). Majoritatea autorilor fermele de subzistenta: 1.500 / ferma se acorda in baza unui plan de afaceri si semisubzistenta, care nu au capacitatea organizatorica, economica si financiara de a apele la bursele agricole, dar nici nu dispun de informatiile necesare.

Interdependenta dintre piata financiara si bursa de produse agricole din Romania

Functionarea burselor de produse agricole nu se poate realiza decat in conditiile clarificarii raporturilor de proprietate asupra produselor agricole si implicit asupra pamantului. Nu exista situatia de a face investitii pe un teren care nu iti apartine (indiferent de numarul de ani, concesionare) preturilor, cursurilor cu efecte benefice asupra restructurarii economiei.

Bursele reprezinta rampa de lansare a schimburilor externe. Pornind de la aceste atribute / atributii si de la faptul ca dupa 1989 Romania s-a inscris in randul tarilor ce doresc sa functioneze pe principiul economiei de piata, a fost nevoie de elaborarea cadrului legislativ pentru functionarea burselor.

Dintre cele mai importante reglementari fac parte:

Legea 15 / 1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca si S.C si R.A.(Regii Autonome);

Legea 31 / 1990 privind functionarea S.C.;

Legea 33 / 1991; Legea 34 / 1991 care prevad modul de functionare a Institutiilor Bancare si de Asigurari;

Legea 58 / 1991 cu privire la privatizarea S.C.;

H.G. 552 privind S.C.;

Legea privind acordarea certificatele de proprietate;

Legea privind infiintarea Agentiilor Imobiliare;

Legea privind infiintarea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM);

Legea de reglementare a functionarii burselor de marfuri 121 / 2000 prin intermediu caruia se precizeaza ca bursele de marfuri sunt piete de interes general reglementate si autorizate care asigura membrilor si clientilor acestora conditii centralizate de negociere precum si de gestionare a riscurilor prin sistemul de tranzactionare si compensare pentru operatiuni cum ar fi:

vanzarea si achizitionarea la vedere / termen dupa caz a marfurilor (inclusiv produselor agricole);

vanzarea sau achizitionarea dupa caz la vedere / termen prin contract spot avand ca obiect titluri reprezentative de marfuri (actiuni, obligatiuni).

Reglementarea raporturilor juridice cu privire la termene presupune buna functionare a pietei funciare.

Prin functiile sale, piata funciara influenteaza economia in sensul consolidarii si restructurarii ei. Ca orice alta piata, piata funciara ofera informatii utile si oportune participantilor la tranzactiile funciare. Prin instrumentele si parghiile ei specifice (pret, renta, arenda, dijma, redeventa, etc.), piata funciara constituie un mecanism de reglare a cererii si ofertei de pamant pe total si pe elemente componente.

Redeventa este ceea ce plateste beneficiarul unui teren agricol pentru concesionarea unui teren de la stat. Mai greu este in tarile dezvoltate pentru ca statul nu prea mai are teren in proprietate.

Functiile principale ale pietei funciare sunt: ajustarea structurala si factorii de crestere a dimensiunii exploatatiilor agricole.

Interdependenta dintre piata funciara si bursa de marfuri

Piata funciara este determinata in ceea ce priveste crearea unei economii libere.

Functii

ajustarea structurala si factorii de crestere a dimensiunii exploatatiilor agricole

favorizarea accesului producatorilor agricoli la bursele de marfuri la institutiile bancare (pentru obtinerea de credite);

facilitarea treptata a transferului prin vanzarea integrala sau partiala a dreptului de proprietate asupra pamanturilor celor care vor sa desfasoare activitati agricole.

Pentru intelegerea corecta a relatiilor sale cu economia si cu piata bursiera trebuie sa fie luate in calcul principalele caracteristici ale pamantului si anume:

obiectul tranzactiei pe piata funciara il reprezinta pamantul (solul) care reprezinta atat un dar al naturii cat si un produs al muncii;

oferta de pamant este relativ fixa, pamantul fiind limitat din punct de vedere cantitativ si calitativ;

pamantul este un bun economic imobil ceea ce ii confera pietei funciare un caracter local. Nu putem discuta despre o piata internationala a pamantului;

piata funciara (locala) se afla sub influenta modificarilor ce se manifesta in agricultura mondiala.

Obiectul tranzactiilor pe piata funciara nu poate fi standardizata fiind extrem de eterogen cu mari diferentieri zonale.

Avand in vedere aceste consideratii se poate afirma ca in tara noastra nu exista o piata funciara compatibila cu cea a tarilor dezvoltate. Acestea se afla in plin proces de formare in stransa legatura cu crearea unei economii de piata functionale, cu perfectionarea structurilor agrare si consolidand pietele agroalimentare.

Bursele de marfuri agricole: organizare, functii si management

Bursele de marfuri reprezinta o piata speciala unde se negociaza acte de vanzare-cumparare de bunuri fungibile, omogene pe baza de mostre cum ar fi:

Produse de origine vegetala: grau, porumb, ovaz, orz, orez, soia, cartofi, faina, ulei, cafea, citrice, suc de portocale, zahar brut si rafinat, seminte de floarea-soarelui;

Marfuri de origine animala (animale vii): porci, vite, carcasa congelata de porc, carne de porc, carne de vita, pui, unt, oua, lana, piei etc.;

Marfuri de origine minerala: aur, argint, platina, cupru, zinc, aluminiu, etc.

In cadrul burselor de marfuri sunt cuprinse bursele de marfuri agricole, acestea sunt strict localizate si sunt piete organizate conform unor reguli si proceduri precise care prin intermediul cotatiilor (cele la care se fac tranzactiile curente) ce trebuie la reglarea tuturor celorlalte piete (publice sau private).

Tranzactiile in cazul burselor de marfuri agricole se fac prin intermediul contractelor la termen (in principal) care reprezinta intelegeri prin care se specifica drepturile si obligatiile cu privire la optiunea de livrare sau cumparare a unui produs.

Datorita volumului mare al tranzactiilor care se desfasoara prin astfel de contracte, se poate spune ca bursele de marfuri agricole reprezinta cele mai importante burse de marfuri.

Importanta deriva din functiile burselor de marfuri agricole:

facilitarea tranzactionarii (a transferului produselor agroalimentare de la producator la beneficiar);

exercitarea unor influente determinate asupra evolutiei comertului cu produse agroalimentare, fiind considerate adevarate barometre ale comertului cu produse agricole (indiferent de piata interna sau mondiala);

stabilirea sau formarea preturilor reprezentative la principalele produse in functie de raportul cerere si oferta, de evolutia din ultimul timp a preturilor, in functie de evenimentele sociale sau politice aparute la un moment dat;

stabilirea preturilor si reducerea amplitudinii fluctuatiilor de curs. Este cunoscut faptul ca marfurile care sunt tranzactionate prin burse au preturi mai putin fluctuante decat preturile acelorasi categorii de marfuri care sunt vandute pe alte piete;

asigurarea rapida si eficienta contra riscurilor, acestea se realizeaza prin intermediul contractelor prin care productia agricola este vanduta in avans la un pret stabil in momentul incheierii contractului;

asigurarea contra riscului priveste atat asigurarea pentru vanzarea intregii cantitati cat si asigurarea riscului contra modificarii pretului (cantitate si valoare);

bursele furnizorilor informatiilor asupra nivelului preturilor unor marfuri la un anumit termen, etc.

In cazul burselor de marfuri agricole se desfasoara o activitate cooperativa ampla si complexa. Aceasta se afla in subordinea unui aparat executiv coordonat de un director general.

In general la nivelul fiecarei burse exista un comitet tehnic insarcinat cu rezolvarea problemelor curente referitoare la functionarea efectiva a bursei si un comitet care stabileste pretul tranzactiilor la bursa. Cele doua comitete sunt formate din reprezentanti ai membrilor bursei.

Un departament foarte important considerat nucleul bursei este reprezentat de Casa de Compensatii, care garanteaza prin intermediul bursei, onoarea tuturor tranzactiilor stabilite si incheiate prin contract.   

Foarte important pentru buna functionare a unei burse sunt: Statutul si regulamentul de functionare.

Prin Statut se atesta infiintarea, organizarea si functionarea institutiei bursiere.

Prin Regulament sunt precizate conditiile pentru admitere la bursa, reguli privind cotarea bursiera, informatiile necesare furnizate de catre firmele cotate la bursa, tipurile de operatiuni realizate la bursa, etc.

Functiile oricarei burse de marfuri sunt influentate de urmatorii actori:

presedintele ringului bursei care efectueaza la intervale scurte de timp evaluari ale pietei, tranzactii efective ale pretului, etc.;

operatori la bursa care afiseaza ofertele, pretul si cantitatea contractata;

brokerii care primesc, executa si repartizeaza executarea ordinelor.

Activitatea curenta sau de administrare a unei burse este asigurata de un Consiliu de Administratie numit de Adunarea Generala a Actionarilor a Societati de Bursa dintre functionarii sai pentru o perioada de patru ani in conformitate cu prevederile legate (Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare).

Membrii acestui Consiliu nu pot fi administratori, cenzori, actionari sau asociati la o alta bursa de marfuri, Casa de Compensatii, Societate de brokeraj sau de consultanta.   

Activitatea Consiliului este coordonata de un presedinte care are o serie de atributii:

sa fixeze zilele si orele pentru sedintele de bursa;

decide intocmirea si publicarea cursului dupa fiecare zi de tranzactie;

dispune organizarea supravegherii, modului in care brokerii respecta regulile de conduita si practica onesta privind negocierile in localul burselor;

executa achizitiile publice sau vanzarile dispuse de autoritatile publice.

Bursele de marfuri in general, si bursele de marfuri agricole in particular sunt considerate ca burse publice adica oricine poate utiliza bursa de marfuri.

Mecanismul de functionare a bursei de marfuri este compatibil cu cel al bursei de valori cu urmatoarele particularitati / trasaturi specifice:

a)          preturile marfurilor sunt caracterizate printr-o sensibilitate accentuata, inregistrandu-se oscilatii semnificative comparativ cu cele de la bursele de valori;

b)          profitul din capitalul investit in marfuri este mai mare si se obtine mai rapid decat cel de la bursele de valori;

c)           ansamblul de elemente care contribuie la evolutia preturilor marfurilor sunt accesibile tuturor participantilor si valabile (aceleasi pentru toti).

Participantii la operatiunile bursiere pentru marfuri agricole sunt:

comerciantii, producatorii, consumatorii care vand sau cumpara marfuri cu livrare imediata sau cu plata cash;

producatorii, consumatorii, comerciantii si bancile care investesc in marfuri (cu plata) la termen;

producatorii, consumatorii, comerciantii si bancile care folosesc bursa pentru asigurarea riscului;

speculatorii care isi risca banii in obtinerea de profit.

Indiferent de natura contractelor operatiunile bursiere presupun urmatoarele trei etape:

demararea tranzactiei prin stabilirea unei legaturi intre client si bursa respectiv transmiterea de catre client a ordinului de vanzare-cumparare;

definirea si definitivarea tranzactiei adica negocierea si incheierea contractului de catre agentii de bursa;

executarea contractului care consta in indeplinirea obligatiilor si obtinerea drepturilor rezultate din contract.

Autoritatea de reglementare, supraveghere si control a burselor de marfuri este Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare care are atributii prevazute de legi (avizeaza sau anuleaza dupa caz).

Bursele de marfuri agroalimentare prin modul lor de functionare si prin managementul practicat exercita o puternica influenta asupra domeniului agroalimentar.

De asemenea, interactiunea bursa-conjunctura economica consta in faptul ca:

pe de-o parte conjunctura economica este unul dintre factorii determinanti ai formarii preturilor la bursa;

pe de alta parte indicii bursieri reprezinta un important barometru al conjuncturii economice favorizand procesele de finantare.

Bursele reprezinta un element important al cresterii economice, totodata impune firmelor cotate (la bursa) un comportament corespunzator, cotarea la bursa reprezentand un test ce reflecta fidelitatea respectivei firme.

5.4. Bursele de marfuri agricole in Romania

Cadrul legislativ privind infiintarea bursei de marfuri agricole in Romania este dat de Legea 129 / 2000 privind pietele si regulamentele acestora, pe baza acestei legi in Romania fiind infiintata Uniunea Burselor de marfuri din Romania care cuprinde 11 burse, fiecare avand specificul ei de tranzactii cele mai active fiind urmatoarele:

bursa romana de marfuri din Bucuresti;

bursa monetar-financiara si de marfuri din Sibiu;

bursa agricola si de marfuri Arad;

bursa lemnului, hartiei si materialelor de constructii Piatra Neamt;

bursa maritima si de marfuri Constanta;

bursa Transilvana din Cluj Napoca;

bursa universala din Brasov.

Pana in prezent Comisia Nationala a valorilor mobiliare a autorizat functionarea bursei de marfuri romane din Bucuresti si a Bursei Monetar Financiare de Marfuri din Sibiu.

Bursa Romana de Marfuri Bucuresti (BRMB)

Produsele bursiere oferite se impart in doua categorii:

produse specifice pietei la disponibil (adica achizitii de marfuri si servicii prin tranzactii spot);

produse financiare derivate.

Ambele categorii de produse sunt reglementate si controlate de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

Bursa Romana de Marfuri din Bucuresti este organizata si functioneaza conform principiilor de management general ale unei burse.

Bursa are in prezent 114 membrii actionari constituiti din:

banci comerciale;

societati de valori mobiliare;

companii de comert exterior, firme, etc.

Detinerea unui pachet de 20 actiuni confera dreptul la un loc de broker si sigur posibilitatea de a desfasura activitati de brokeraj. Actionarii indiferent de numarul de actiuni nu au dreptul decat la maximum 5 locuri de broker, ceea ce inseamna 100 voturi in Adunarea Generala. Actiunile sunt nominative, nici unul dintre actionari neputand detine mai mult de 2,52% din numarul de voturi (practic nu poate sa aiba decizii).

In cadrul acestei burse sunt tranzactionate inclusiv produsele cerealiere dintre care cele mai intalnite sunt:

graul, porumbul, orzul, orzoaica si secara.

In cadrul tranzactiilor cu cereale producatorii pot efectua urmatoarele operatiuni:

pot vinde contracte cu optiuni de cumparare si isi asuma obligatia de a livra produsele agricole incasand o prima;

pot livra produse agricole prin contracte spot.

Depozitarii pot desfasura doua tipuri de actiuni:

comert in nume propriu;

pot desfasura servicii de custodie cu certificate de depozit.

Bursa financiara si de marfuri Sibiu a fost infiintata in 1994, fiind prima bursa din Romania la care au inceput sa se tranzactioneze contracte de produse agroalimentare (in special cereale).

Exista o serie de probleme in cadrul actualelor burse de marfuri, probleme care au contribuit la stoparea unor initiative) tentative de infiintare a bursei de marfuri agroalimentare (mai ales a burselor de cereale).

In aceste conditii o parte din initiatori au inceput sa-si desfasoare activitatea in cadrul unor S.R.L.-uri fiind autointitulate burse (bursa din Slobozia, cea de la Constanta).

Printre neajunsurile de natura organica, economica si legislativa care afecteaza functionalitatea bursei de marfuri agroalimentare se inscriu (putem enumera):

Inexistenta unei piete functionale capabile sa contribuie la crearea unor exploatatii de dimensiuni optime;

Atomicitatea exagerata a ofertantilor care nu asigura omogenitatea produselor (ofertei), care este o conditie obligatorie pentru produsele tranzactionate la bursa;

Instabilitatea pietelor produselor agroalimentare determinata de influenta pe care o exercita beneficiarii de produse agricole asupra preturilor practicate pe piata;

Neincrederea producatorilor agricoli in crearea unor cooperative de colectare si valorificare a produselor agricole;

Slaba preocupare, mai ales din partea producatorilor mici pentru activitatea de marketing;

Avizul de functionare a bursei de marfuri se acorda conform Legii 129 / 2000, numai daca se constituie la nivelul membrilor bursei, societati de brokeraj autorizate sa tranzactioneze la bursa.

Aceasta conditie impune eforturi suplimentare din partea actionarilor referitor la sursele financiare, spatii, dotare, personal calificat, etc.

Obligativitatea achitarii unor taxe greu de suportat de catre potentialii membrii ai unei burse;

(0,1% din capitalul social a unei burse de varsa la CNVM, castigare prin volumul nu prin rata profitului).

Capitalul minim subscris si integral varsat pentru Bursa Marfurilor Agroalimentare se cifreaza la minimum 1 miliard lei, la acesta se adauga si o dotare minima cum ar fi:

4 calculatoare;

1 sistem de operare adecvat;

Evidenta contabila pe calculator;

Conectarea la internet;

2 linii telefonice.

Lipsa unui sistem informational bine pus la punct atat la nivelul ofertelor de produse, cat si la nivelul beneficiarilor si al intermediarilor. Activitatea cea mai importanta, foarte costisitoare care determina intreaga activitate legislativa este fluxul informational (fluxul informational este important pentru toti participantii).

Bursele de marfuri agroalimentare reprezinta una din formele reprezentative ale comertului modern de produse agroalimentare, forma care in Romania, in prezent este practic nefunctionala .

De aceea pentru functionarea sistemului bursei de marfuri agroalimentare sunt necesare luarea anumitor masuri:

promovarea de catre CCIR a unui program de publicitate privind constientizarea ofertantilor si beneficiarilor de produse agroalimentare referitor la avantajele valorificarii comertului prin burse (este vorba de formarea comportamentului economic al participantilor la burse);

asigurarea suportului logistic de catre autoritatile publice pentru crearea de asociatii de producatori mai ales in domeniul marketingului;

initierea unor programe de pregatire a specialistilor din domeniul agroalimentar pentru functia de broker;

crearea unui sistem de asigurari in domeniul riscurilor comerciale care sa protejeze clientii de riscurile ce pot rezulta din executarea contractelor;

operationalizarea fondului de garantare prin care sa se stimuleze accesul la credite din partea bancilor;

gasirea unui sistem mai stimulativ in ceea ce priveste impunerea de taxe si impozite asupra burselor de marfuri agroalimentare etc.

5.5. Noul cadru legal privind functionarea burselor de marfuri in Romania

Functionarea burselor de marfuri in Romania se relizeaza pe baza Legii 357/2005, care reprezinta, dupa parerea specialistilor un act normativ complet, adaptat in totalitate legislatiei europene. Prevederile acestui act normativ sunt prezentate mai jos.

CAPITOLUL I
  Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileste modul de infiintare, organizare si functionare a burselor de marfuri.

La infiintare, bursele de marfuri solicita avizul prealabil si de oportunitate al Colegiului de conducere al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, denumita in continuare C.C.I.R.

Colegiul de conducere al C.C.I.R. este autoritatea abilitata sa avizeze, sa supravegheze, sa controleze si sa sanctioneze bursele de marfuri.

Bursele de marfuri infiintate in temeiul prezentei legi administreaza piete de interes public si asigura membrilor si clientilor conditii centralizate de negociere pentru operatiuni de:

   a) vanzari si cumparari la vedere ori la termen pe piata la disponibil, avand ca obiect bunuri fungibile si mobile prin natura lor sau bunuri fungibile si mobile prin anticipatie, precum si orice alte bunuri calificate de bursa de marfuri ca fiind tranzactionabile;

   b) vanzari si cumparari la vedere ori la termen pe piata la disponibil, avand ca obiect titluri reprezentative de marfuri, de tipul recipisei de depozit, warantului, conosamentului si al altora asemenea, agreate si calificate de bursa de marfuri;

   c) vanzari si achizitii de marfuri, servicii sau lucrari pe piata licitatiilor;

   d) vanzari si achizitii de creante comerciale pe piata creantelor;

   e) vanzari si achizitii de marfuri si/sau produse pe o piata mixta.

Bursele de marfuri pot detine participari unice la un operator de piata, asa cum este acesta definit in legislatia aferenta, cu conditia indeplinirii de catre bursa de marfuri a conditiilor de capital si de structura a acestuia solicitate pentru autorizarea operatorului de piata.

Bursele de marfuri difuzeaza in Romania si in alte tari informatii privind pretul de piata pentru marfuri si derivatele acestora.

Difuzarea de informatii de catre bursa de marfuri are ca scop informarea producatorilor, procesatorilor, comerciantilor si consumatorilor de marfuri, servicii sau lucrari.

Art. 2. - (1) In baza prezentei legi:

   a) bursele de marfuri se infiinteaza ca societati pe actiuni;

   b) bursele de marfuri sunt organisme cu drept de autoreglementare.

In intelesul prezentei legi, bursa de marfuri, ca organism cu putere de autoreglementare, are dreptul sa reglementeze, cu respectarea prevederilor prezentei legi, propriile activitati in legatura cu pietele pe care le administreaza, activitatile desfasurate de membri si clienti pe pietele administrate de bursa de marfuri si sa asigure respectarea propriilor reglementari.

Art. 3. - In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos se definesc astfel:

   a) agent de bursa - persoana fizica imputernicita de o persoana juridica sau de o persoana fizica sa negocieze oferte, sa efectueze tranzactii si sa incheie contracte in numele si pe contul persoanei juridice/fizice care l-a imputernicit;

   b) broker - persoana fizica, atestata potrivit regulamentelor operationale ale bursei de marfuri in cadrul careia isi desfasoara activitatea, care are in atributia sa exclusiva negocierea ofertelor, efectuarea tranzactiilor si incheierea contractelor in numele si pe contul unei societati de brokeraj sau in numele societatii de brokeraj si pe contul clientilor acesteia pe piata la disponibil, pe piata mixta, respectiv in numele si pe contul clientilor pe piata creantelor;

   c) bursa de marfuri - societatea comerciala pe actiuni, constituita conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, autonoma in raport cu participantii la piata si care presteaza servicii de utilitate publica pentru membrii si clientii sai, precum si pentru orice alta persoana juridica sau fizica a carei activitate interfereaza cu pietele administrate de bursa de marfuri;

   d) bunuri fungibile - bunurile determinate generic, care pot fi inlocuite unele cu altele in executarea unei obligatii contractuale;

   e) bunuri mobile prin anticipatie - bunurile care, prin natura lor, sunt imobile, dar partile contractante le considera ca fiind mobile, cum sunt recoltele viitoare;

   f) client al bursei - persoana juridica sau fizica a carei activitate de baza este comertul cu marfurile care fac obiectul tranzactiilor pe piata la disponibil sau al contractelor pe piata licitatiilor ori pe o piata mixta sau producatorul ori beneficiarul marfurilor sau care utilizeaza respectivele marfuri in desfasurarea activitatii sale de baza;

   g) comanda - ansamblul format din oferta, procedura de vanzare sau de achizitie ce va fi utilizata pentru stabilirea ofertelor raspuns castigatoare, conditii de calificare a persoanelor juridice si fizice care raspund la oferta, caietul de sarcini cuprinzand specificatiile tehnice, conditii de contractare sau contractul si, daca este cazul, alte documente cum ar fi: cuantumul garantiei, pretul maxim sau minim acceptat de cel care inregistreaza comanda. Comanda este valabila pentru piata licitatiilor sau pentru piata mixta;

   h) contract de bursa - un contract spot, un contract forward, un contract de vanzare ori furnizare de marfuri, servicii sau lucrari, un contract de cesiune de creanta incheiat in conformitate cu reglementarile bursei de marfuri ori un contract de vanzare-cumparare pe piata mixta;

   i) contract spot - un contract de vanzare-cumparare, cu clauze prestabilite de bursa de marfuri, cu executare imediata sau cu executare in cel mult 10 zile lucratoare de la data manifestarii acordului ferm de vointa al partilor prin tranzactia efectuata la bursa de marfuri;

   j) contract forward - un contract de vanzare-cumparare, cu termen suspensiv, ale carui clauze sunt prestabilite de bursa de marfuri; termenul unui contract forward poate fi stabilit de partea ce initiaza oferta pana la 18 luni, dar nu mai putin de 10 zile lucratoare;

   k) drept de tranzactionare - dreptul acordat de consiliul de administratie al bursei de marfuri membrului actionar, membrului afiliat sau unui client al bursei de a negocia oferte si de a efectua tranzactii pe piata la disponibil, pe o piata mixta si/sau de a negocia oferte si de a incheia contracte pe piata licitatiilor si/sau pe piata creantelor;

   l) manipularea pietei - actiunea sau inactiunea unui membru actionar, a unui membru afiliat, a unui client al bursei ori angajat, administrator, actionar al acesteia de natura a induce in eroare, sub orice forma, volumul si calitatea ofertei sau a unei comenzi, in masura in care acestea influenteaza elementele unui contract de bursa in scopul obtinerii directe ori indirecte de avantaje sau profituri;

   m) membru actionar - societatea comerciala sau persoana juridica, avand calitatea de actionar al unei burse de marfuri, care detine dreptul de tranzactionare la acea bursa de marfuri;

   n) membru afiliat - o terta persoana juridica ce indeplineste conditiile impuse de consiliul de administratie al bursei de marfuri, dobandind astfel dreptul de tranzactionare la acea bursa de marfuri;

   o) oferta - manifestarea ferma de a contracta, materializata printr-o instructiune de vanzare sau de cumparare in care sunt consemnate cel putin marfa, pretul in forma determinata sau in forma determinabila si modalitatea de negociere a ofertei pe o piata administrata de o bursa de marfuri;

   p) piata la disponibil - piata in care se negociaza oferte si se efectueaza tranzactii pentru incheierea contractelor spot si forward;

   q) piata licitatiilor - piata deschisa organizata pentru vanzarea/achizitia de marfuri, servicii sau lucrari ce necesita specificatii tehnice pentru a fi identificabile si vandabile;

   r) piata creantelor - piata deschisa organizata pentru vanzarea sau achizitia creantelor;

   s) piata mixta - o piata la disponibil incipienta; piata mixta se organizeaza ori de cate ori se urmareste trecerea unei marfi de pe piata licitatiilor pe piata la disponibil. Piata mixta prezinta atat caracteristici ale pietei la disponibil, cat si ale celei a licitatiilor, administrata de bursa de marfuri pentru o perioada de timp;

   t) servicii de brokeraj se refera la prestarea pe cont propriu si pe contul clientilor a urmatoarelor activitati:

negocierea ofertelor si efectuarea tranzactiilor pe piata la disponibil si/sau pe piata mixta;

negocierea ofertelor si incheierea contractelor pe piata creantelor;

   u) societate de brokeraj - societatea comerciala constituita in baza Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, recunoscuta ca intermediar profesionist in bursa de marfuri, detinand calitatea de membru actionar al unei burse de marfuri sau de membru afiliat al acesteia, avand ca obiect de activitate prestarea serviciilor de brokeraj;

   v) tranzactie - acordul de vointa cu privire la incheierea unuia sau mai multor contracte spot sau forward identice, inclusiv din punct de vedere al pretului; efectuarea unei tranzactii pe piata la disponibil sau pe piata mixta este echivalenta cu incheierea unui contract pe piata licitatiilor sau creantelor.

CAPITOLUL.II.
  Bursa de marfuri. Membri

   SECTIUNEA1
  Bursa de marfuri

Art. 4. - (1) Bursa de marfuri este societatea comerciala pe actiuni avand ca obiect principal de activitate administrarea pietelor organizate, potrivit prezentei legi.

Bursele de marfuri administreaza piete la disponibil, piete mixte, piete ale licitatiilor si piete ale creantelor, precum si orice alte tipuri de piete, daca bursa de marfuri indeplineste conditiile prevazute in legislatia specifica acestora.

Bursa de marfuri poate sa desfasoare si activitati secundare, fara a se limita la acestea, cum ar fi: realizarea, administrarea si comercializarea sistemelor informatice specifice burselor de marfuri, organizarea de seminarii si cursuri in scopul pregatirii participantilor in domeniul burselor de marfuri.

   Art. 5. - (1) Pentru a se infiinta o bursa de marfuri trebuie sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

   a) sa se constituie ca societate comerciala pe actiuni, conform prevederilor Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

   b) obiectul principal de activitate sa fie administrarea pietelor dezvoltate de bursa de marfuri;

   c) sa emita numai actiuni nominative;

   d) actionarii sa fie numai persoane juridice;

   e) capitalul social minim sa reprezinte echivalentul in lei a cel putin 1.000.000 euro, stabilit pe baza cursului de referinta al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din data subscrierii;

   f) capitalul social sa fie integral subscris si varsat in numerar la momentul infiintarii;

   g) actul constitutiv sa nu permita unui actionar sa detina direct sau prin persoane juridice interpuse mai mult de 5% din drepturile de vot;

   h) actul constitutiv sa nu permita nici unui membru al consiliului de administratie al bursei de marfuri sa detina participari, de orice fel ar fi acestea, intr-o alta bursa de marfuri;

   i) actul constitutiv sa prevada obligativitatea elaborarii regulamentelor si procedurilor specifice activitatii bursei de marfuri;

   j) actul constitutiv sa contina obligativitatea avizarii regulamentelor de catre Colegiul de conducere al C.C.I.R.

Bursa de marfuri trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la alin. (1) pe toata durata functionarii sale.

SECTIUNEAa2-a
  Membri actionari. Membri afiliati. Clientii bursei

Art. 6. - Persoanele care detin calitatea de membru actionar al bursei de marfuri sau de membru afiliat al acesteia au dreptul ca, in nume si pe cont propriu, sa negocieze si sa incheie tranzactii pe piata la disponibil, pe piata mixta si/sau sa negocieze si sa incheie contracte pe piata licitatiilor si/sau a creantelor, in conditiile prevazute de prezenta lege si de regulamentele bursei de marfuri, precum si pe alte piete administrate de bursa de marfuri, daca sunt indeplinite conditiile specifice pietei respective.

   Art. 7. - (1) Consiliul de administratie al bursei de marfuri poate hotari ca terte persoane juridice sa devina membri afiliati ai bursei de marfuri, daca indeplinesc conditiile impuse de regulamentele operationale ale acesteia.

Membrii afiliati negociaza si incheie tranzactii si/sau contracte pe una sau mai multe piete administrate de bursa de marfuri in aceleasi conditii ca si membrii actionari, incepand cu data la care au dobandit acest drept de la consiliul de administratie al bursei de marfuri.

   Art. 8. - (1) Drepturile unui membru, astfel cum sunt prevazute la art. 6, inceteaza la cererea membrului sau pe perioada suspendarii dreptului de tranzactionare al membrului actionar, respectiv pe perioada sau prin excluderea membrului afiliat, cu titlu de sanctiune. Suspendarea nu aduce atingere drepturilor care decurg din calitatea unei persoane juridice de actionar al bursei de marfuri.

Sanctiunea de suspendare sau de excludere se pronunta motivat de catre consiliul de administratie al bursei de marfuri, in conditiile si in situatiile prevazute in prezenta lege, si poate fi contestata la Colegiul de conducere al C.C.I.R.

Suspendarea sau excluderea unui membru nu aduce atingere obligatiilor in curs ale acestuia pe pietele administrate de bursa de marfuri.

Art. 9. - Clientii bursei au acces pe pietele administrate de bursa de marfuri in conditiile instituite de regulamentele bursei respective.

   SECTIUNEAa3-a
  Consiliul de administratie al bursei de marfuri

Art. 10. - (1) Activitatea curenta de administrare a bursei de marfuri este asigurata de consiliul de administratie al acesteia ales de adunarea generala a actionarilor, membrii sai fiind reprezentantii actionarilor, in conformitate cu dispozitiile prezentei legi.

Consiliul de administratie al bursei de marfuri are, pe langa atributiile stabilite conform prevederilor Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si pe langa cele din actul constitutiv al bursei de marfuri, urmatoarele atributii:

   a) sa aprobe regulamentele operationale ale pietelor administrate de bursa de marfuri si sa solicite validarea lor in proxima adunare generala a actionarilor;

   b) sa stabileasca cuantumul tarifelor si comisioanelor cuvenite bursei de marfuri pentru ofertele care se inregistreaza si pentru tranzactiile care se efectueaza, cuantumul tarifelor si comisioanelor aferente pietei licitatiilor si pietei creantelor;

   c) sa stabileasca nivelul capitalului minim necesar pentru prestarea serviciilor de brokeraj;

   d) sa hotarasca asupra cererilor adresate de terte persoane juridice pentru dobandirea calitatii de membru afiliat, orice hotarare de respingere fiind temeinic motivata;

   e) sa hotarasca asupra cererilor adresate de membrii actionari sau afiliati privind acceptarea ca societate de brokeraj la bursa de marfuri;

   f) sa exercite, prin persoane imputernicite expres, supravegherea si controlul activitatilor membrilor bursei de marfuri, in temeiul atributiilor sale conferite de puterea de autoreglementare a bursei de marfuri;

   g) sa suspende dreptul de tranzactionare al unui membru actionar;

   h) sa suspende dreptul de tranzactionare sau sa excluda un membru afiliat;

   i) sa suspende sau sa retraga accesul unui client al bursei;

   j) sa suspende sau sa excluda un broker de la tranzactionare;

   k) sa suspende sau sa retraga accesul in piata unui agent de bursa;

   l) sa stabileasca atributiile pe care presedintele consiliului de administratie al bursei de marfuri le poate delega;

   m) sa faca publice deciziile de suspendare a dreptului de tranzactionare, deciziile de excludere sau de retragere a dreptului de acces in piete.

Prevederile lit. g), h), i), j) si k) ale alin. (2) se aplica numai daca se constata savarsirea unor abateri grave de la regulamentele operationale ale bursei de marfuri si de la normele emise de consiliul de administratie al acesteia, abateri de natura sa produca prejudicii morale sau materiale unui alt membru actionar, membru afiliat, unui client al bursei sau bursei de marfuri.

   Art. 11. - (1) Presedintele consiliului de administratie al bursei de marfuri este directorul general al bursei de marfuri, care, pe langa atributiile prevazute in actul constitutiv, este investit:

   a) sa fixeze programul si orarul pentru sedintele de bursa si sa asigure publicarea cursurilor/preturilor dupa fiecare zi de tranzactionare;

   b) sa desemneze o persoana care in mod obisnuit conduce sedintele de tranzactionare pe piata la disponibil, sa coordoneze negocierea ofertelor si efectuarea de tranzactii pentru incheierea de contracte spot si forward;

   c) sa intrerupa o sedinta de tranzactionare in cazul in care cotatiile la o marfa inregistreaza o fluctuatie mai mare decat fluctuatia permisa prin regulamentele bursei de marfuri pentru piata la disponibil;

   d) sa desemneze o persoana care in mod obisnuit conduce sedintele de bursa sa coordoneze sedintele de pe piata mixta;

   e) sa intrerupa o sedinta de bursa in cazul in care preturile la o marfa/produs inregistreaza fluctuatii mai mari decat fluctuatiile permise prin regulamentele bursei de marfuri pentru piata mixta;

   f) sa desemneze o persoana care in mod obisnuit conduce sedintele de licitatie sa coordoneze vanzarile/achizitiile de marfuri, servicii sau lucrari;

   g) sa desemneze o persoana care in mod obisnuit conduce sedintele de licitatii cu creante sa coordoneze vanzarile/achizitiile de creante comerciale;

   h) sa decida verificarea unei societati de brokeraj in situatii temeinic motivate.

Presedintele consiliului de administratie al bursei de marfuri poate delega atributiile sale potrivit hotararii consiliului de administratie.

   SECTIUNEAa4-a
  Adunarea generala a actionarilor

   Art. 12. - Adunarea generala a actionarilor are, pe langa drepturile si obligatiile conform prevederilor Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si actului constitutiv al bursei de marfuri, si urmatoarele atributii:

   a) sa dezbata si sa valideze regulamentul de functionare a bursei de marfuri si orice amendament la acest regulament, precum si regulamentele operationale ale bursei de marfuri si orice amendamente la acestea;

   b) sa valideze hotararile consiliului de administratie al bursei de marfuri privind excluderea de la tranzactionare a brokerilor ori retragerea dreptului de acces agentilor de bursa, in cazul unor abateri grave de la normele de conduita si/sau de la regulamentele operationale ale bursei de marfuri;

   c) sa valideze hotararile consiliului de administratie al bursei de marfuri privind excluderea societatilor de brokeraj ori retragerea dreptului de acces al clientilor bursei, in cazul unor abateri grave de la normele de conduita si/sau de la regulamentele operationale ale bursei de marfuri;

   d) sa valideze hotararile consiliului de administratie al bursei de marfuri privind admiterea sau respingerea cererilor adresate de terte persoane juridice pentru dobandirea calitatii de membru afiliat.

   CAPITOLUL.III.
  Prestarea serviciilor de brokeraj

   SECTIUNEA1
  Societatile de brokeraj

   Art. 13. - (1) Societatile de brokeraj au ca obiect principal de activitate prestarea serviciilor de brokeraj in calitate de intermediari profesionisti, pe piata la disponibil, piata mixta si pe piata creantelor. Poate actiona ca societate de brokeraj si persoana juridica ce are organizat in structura sa un departament specializat pentru aceste activitati.

Societatile de brokeraj pot, de asemenea, sa desfasoare activitati secundare, dar fara a se limita la acestea, cum ar fi acordarea de consultanta clientilor cu privire la activitatile si operatiunile desfasurate pe pietele administrate de bursa de marfuri.

   Art. 14. - Acceptarea unei societati de brokeraj de catre consiliul de administratie al bursei de marfuri este conditionata de indeplinirea urmatoarelor conditii:

   a) sa fie constituita legal ca societate comerciala, conform prevederilor Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

   b) sa aiba in obiectul de activitate, prevazut in actul constitutiv, prestarea serviciilor de brokeraj in conformitate cu legislatia in vigoare;

   c) sa detina calitatea de membru actionar sau membru afiliat la bursa de marfuri;

   d) sa indeplineasca conditiile de capital social minim necesar pentru a presta servicii de brokeraj;

   e) cel putin o persoana din conducerea executiva sa detina atestat de broker eliberat de bursa de marfuri pe pietele careia presteaza servicii de brokeraj;

   f) sa aiba angajata cel putin o persoana care detine atestat de broker eliberat de bursa de marfuri pe pietele careia presteaza servicii de brokeraj si care are in atributiile sale exclusiv prestarea acestor servicii;

   g) sa indeplineasca cerintele minime de personal si dotare tehnica stabilite in regulamentele bursei de marfuri.

Art. 15. - (1) Societatile de brokeraj, prin brokerii care actioneaza in numele acestora, negociaza oferte, efectueaza tranzactii, incheie contracte si raspund de transmiterea tuturor informatiilor privind predarea marfii si plata pretului. Societatile de brokeraj sunt obligate sa pastreze confidentialitatea in legatura cu persoana in numele careia negociaza pe piata la disponibil, cu exceptiile prevazute de legislatia in vigoare si regulamentele bursei de marfuri.

Societatile de brokeraj sunt obligate sa trateze distinct, ca bunuri ale clientului, toate sumele si alte bunuri primite, cu scopul de a constitui garantii si de a efectua tranzactii ori de a incheia contracte, precum si rezultatele obtinute din asemenea operatiuni in numele clientului respectiv. Asemenea sume sau alte bunuri ale clientului sunt inregistrate in evidente separate si nu sunt confundate cu fondurile societatii de brokeraj respective ori utilizate in folosul altui client pentru a constitui garantii, in vederea efectuarii de tranzactii ori incheierii de contracte sau pentru a obtine ori acorda credite.

Art. 16. - Societatii de brokeraj ii este interzis:

   a) sa se asocieze cu alta societate de brokeraj pentru negocierea in comun a tuturor ofertelor primite sau a unei parti din acestea, fara acordul clientului sau;

   b) sa ofere garantii speciale in ceea ce priveste tranzactionarea/contractarea in afara celor privind negocierea cu diligenta a ofertelor primite;

   c) sa primeasca o oferta de la o persoana aflata in una dintre procedurile prevazute de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

   d) sa efectueze tranzactii sau sa incheie contracte fara plata tarifelor ori a comisioanelor cuvenite bursei de marfuri;

   e) sa negocieze o oferta pe piata la disponibil, piata mixta sau pe piata creantelor fara constituirea garantiilor solicitate.

Art. 17. - Societatile de brokeraj au dreptul sa solicite si sa primeasca de la clientii lor orice masura de protectie impotriva riscului financiar propriu, rezultand din garantarea tranzactiilor efectuate ori din incheierea contractelor prin intermediul lor.

SECTIUNEAa2-a
  Brokerii

   Art. 18. - Brokerii sunt persoane fizice aflate in relatii de munca exclusiv cu o societate de brokeraj, privind negocierea ofertelor si efectuarea tranzactiilor pe piata la disponibil, pe piata mixta si incheierea contractelor pe piata creantelor.

   Art. 19. - Brokerii sunt atestati de consiliul de administratie al bursei de marfuri pe baza promovarii examenului cursului de brokeri organizat de bursa de marfuri sau de organismele de formare profesionala recunoscute de aceasta.

   Art. 20. - Brokerului ii este interzis:

   a) sa fie angajat, administrator sau cenzor/auditor la o alta societate de brokeraj, la o societate de servicii de investitii financiare sau institutie de credit ori sa detina participari de orice fel ar fi acestea la astfel de societati;

   b) sa negocieze oferte si sa efectueze tranzactii pe piata la disponibil in numele si pe contul lui, in mod direct ori prin persoane interpuse si/sau sa incheie contracte pe piata creantelor in numele si pe contul lui, in mod direct ori prin persoane interpuse;

   c) sa negocieze oferte pentru persoane juridice aflate in una dintre procedurile prevazute in Legea nr. 64/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

   d) sa negocieze oferte in mod discretionar fara acordul clientului;

   e) sa negocieze ofertele clientilor altfel decat in stricta conformitate cu instructiunile primite de la acestia.

   CAPITOLUL.IV.
  Organizarea pietelor la disponibil, a licitatiilor si a creantelor

   SECTIUNEA1
  Sedintele de bursa

Art. 21. - (1) La bursele de marfuri, in cadrul fiecarei piete organizate, sedintele de bursa se desfasoara in mod distinct, conform regulilor stabilite pentru fiecare piata in parte.

Sedintele de bursa sunt conduse de un coordonator de sedinta, numit de presedintele director general al bursei de marfuri.

Atributiile coordonatorului de sedinta sunt stabilite prin regulamentele operationale ale bursei de marfuri pentru fiecare piata in parte.

Sunt nule de drept contractele de bursa incheiate pe piata la disponibil daca uneia dintre partile contractante nu i s-a acordat de consiliul de administratie al bursei de marfuri dreptul de tranzactionare.

In cazul in care autoritatile contractante achizitioneaza produse, servicii sau lucrari prin intermediul burselor de marfuri, acestea din urma au obligatia de a respecta prevederile legislatiei in vigoare privind achizitiile publice atunci cand aplica procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica in numele autoritatilor contractante respective.

SECTIUNEAa2-a
  Tranzactionarea si incheierea contractelor

   Art. 22. - (1) Pe piata la disponibil pot inregistra oferte membrii actionari, precum si membrii afiliati.

Pe piata licitatiilor pot inregistra comenzi membrii actionari, membrii afiliati si orice persoane juridice/fizice sau alte entitati care au incheiat in prealabil un contract de prestari servicii cu bursa de marfuri.

Pe piata mixta pot inregistra oferte membrii actionari, membrii afiliati, precum si clientii bursei.

Pe piata creantelor pot inregistra oferte membrii actionari, membrii afiliati, precum si clientii bursei.

Pot raspunde comenzilor prevazute la alin. (2) si ofertelor prevazute la alin. (4) orice persoane fizice sau juridice interesate, in conditiile stabilite prin reglementarile bursei de marfuri.

Pot raspunde ofertelor prevazute la alin. (3) membrii actionari, membrii afiliati, precum si clientii bursei, in conditiile stabilite prin reglementarile bursei de marfuri.

   SECTIUNEAa3-a
  Operatiuni de bursa

Art. 23. - (1) Operatiunile de bursa reprezinta, fara a se limita la acestea, ansamblul de reguli comerciale privind:

   a) inregistrarea, negocierea ofertelor si efectuarea tranzactiilor pentru incheierea de contracte spot si forward pe piata la disponibil;

   b) inregistrarea, negocierea ofertelor si efectuarea tranzactiilor pe o piata mixta;

   c) inregistrarea comenzilor, negocierea ofertelor si incheierea contractelor de vanzare sau achizitie de marfuri, servicii ori lucrari pe piata licitatiilor;

   d) inregistrarea, negocierea ofertelor si incheierea contractelor de cesiune de creanta pe piata creantelor.

Mecanismele specifice efectuarii operatiunilor de bursa sunt prevazute in regulamentele operationale ale fiecarei burse de marfuri, in temeiul puterii lor de autoreglementare conferite de prezenta lege.

Bursa de marfuri reglementeaza cel putin: proceduri de inregistrare a ofertelor si a comenzilor, modul de desfasurare a sedintelor de tranzactionare si de licitatii, proceduri de efectuare a tranzactiilor si de atribuire a contractelor si proceduri de diseminare a informatiilor.

   CAPITOLUL.V.
  Raspunderi si sanctiuni

Art. 24. - (1) Consiliul de administratie al bursei de marfuri constata abaterile disciplinare si aplica amenzi ca sanctiuni principale in cazul incalcarii regulamentelor bursei de marfuri pe care aceasta le-a emis in temeiul dreptului sau la autoreglementare.

Nivelul amenzilor, ca sanctiuni principale, se stabileste prin regulamentele bursei de marfuri.

Consiliul de administratie al bursei de marfuri poate, de asemenea, decide excluderea sau suspendarea pe o perioada determinata a unui membru actionar, membru afiliat sau a unui client al bursei, ca sanctiune disciplinara complementara.

Sanctiunile prevazute la alin. (3) sunt aplicabile si pentru abaterile savarsite de broker sau de un agent de bursa, in conditiile in care acestea nu constituie infractiuni.

Regulamentele bursei de marfuri contin cel putin urmatoarele prevederi exprese privind fapte ce constituie incalcari disciplinare ale activitatii desfasurate in legatura cu pietele administrate de bursa de marfuri:

   a) negocierea unei oferte fara dreptul de tranzactionare obtinut de societatea de brokeraj de la consiliul de administratie al bursei de marfuri;

   b) negocierea unei oferte in mod discretionar, fara acordul clientului;

   c) lipsa unei evidente separate in registrele contabile ale unei societati de brokeraj intre tranzactiile efectuate in cont propriu si tranzactiile efectuate in contul unor terti sau intre contractele incheiate in cont propriu si contractele incheiate in contul unor terti, precum si in cazul in care prestarea serviciilor se efectueaza printr-un departament, lipsa unei evidente separate intre registrele contabile ale societatii de brokeraj in ansamblu si ale departamentului in special;

   d) transmiterea si folosirea in interes propriu a informatiilor privilegiate si/sau confidentiale, asa cum sunt acestea definite in legislatia pietei de capital, primite de la un client;

   e) primirea sau negocierea unei oferte in contul unei persoane juridice aflate in una dintre procedurile prevazute in Legea nr. 64/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

   f) negocierea unei oferte sau efectuarea unei tranzactii, respectiv a unui contract, de catre o societate de brokeraj, de natura sa produca prejudicii morale sau materiale unui client al sau sau unui membru actionar ori afiliat al bursei de marfuri ori unui client al bursei;

   g) transmiterea unei oferte de catre o societate de brokeraj altei societati de brokeraj, fara acordul clientului;

   h) neindeplinirea obligatiilor asumate in urma participarii unui membru actionar, membru afiliat ori a unui client pe una sau mai multe piete administrate de bursa de marfuri.

Consiliul de administratie al bursei de marfuri constata si aplica sanctiuni disciplinare si in cazul savarsirii uneia dintre urmatoarele fapte, daca, potrivit legii penale, acestea nu constituie infractiuni:

   a) manipularea sau incercarea de manipulare a preturilor tranzactiilor efectuate pe pietele administrate de bursa de marfuri;

   b) cumpararea sau incercarea de a deveni cumparator intr-un contract de bursa in asa fel incat sa se obtina controlul pretului acestuia sau sa se incerce acest lucru;

   c) furnizarea cu intentie de raportari false, confuze sau lipsite de precizie si/sau informatii de piata care influenteaza ori pot sa influenteze preturile marfurilor.

In conditiile in care abaterile prevazute la alin. (6) nu constituie infractiuni, acestea vor fi sanctionate prin amenda si suspendarea sau excluderea membrului actionar, a membrului afiliat ori a clientului de la tranzactionare sau licitare, in functie de gravitatea faptei, potrivit regulamentelor operationale ale bursei de marfuri.

Sanctiunile prevazute la alin. (7) sunt aplicabile si pentru abaterile savarsite de broker sau de un agent de bursa, in conditiile in care acestea nu constituie infractiuni.

   Art. 25. - (1) Sanctiunile prevazute la art. 24 alin. (3) constau in:

   a) suspendarea temporara a dreptului de tranzactionare pentru o perioada cuprinsa intre o luna si 6 luni sau retragerea dreptului de tranzactionare pentru un membru actionar, un membru afiliat ori pentru un client al bursei;

   b) excluderea unui membru afiliat sau denuntarea unilaterala de catre bursa de marfuri a contractului de prestari servicii incheiat cu una dintre persoanele prevazute la art. 22 alin. (2) ori retragerea dreptului de tranzactionare unui client al bursei, in cazul savarsirii unor abateri grave de la regulamentele operationale si de la normele emise de consiliul de administratie al bursei de marfuri, de natura sa produca prejudicii morale sau materiale unui client in contul caruia a operat sau bursei de marfuri.

Savarsirea faptelor prevazute de regulamentele bursei de marfuri se constata de membrii consiliului de administratie al bursei de marfuri sau de persoanele desemnate de acesta, precum si de coordonatorul sedintelor de bursa.

Deciziile de sanctionare se aplica la sesizarea persoanelor prevazute la alin. (2) de catre consiliul de administratie al bursei de marfuri, sub semnatura presedintelui, pe baza actelor de constatare si a probelor administrate, si isi produc efectele de la data comunicarii lor.

Deciziile de sanctionare se comunica faptuitorului in termen de 30 de zile de la data adoptarii lor.

Deciziile de aplicare a sanctiunilor, emise de consiliul de administratie al bursei de marfuri, pot fi atacate, incepand cu data comunicarii lor, in termen de maximum 30 de zile, la Colegiul de conducere al C.C.I.R.

Sumele provenite din sanctiunile aplicate vor fi utilizate cu prioritate pentru despagubirea partii prejudiciate, acolo unde este cazul, sau pentru modernizarea si dezvoltarea bursei de marfuri.

Deciziile de sanctionare sunt facute publice prin afisare la sediul bursei de marfuri, publicate intr-un ziar de raspandire nationala, precum si pe site-ul bursei de marfuri.

CAPITOLULVI
  Dispozitii finale

   Art. 26. - (1) Litigiile aparute in legatura cu modul de negociere a unei oferte, precum si in legatura cu un contract de bursa se solutioneaza de Camera arbitrala a bursei de marfuri, in situatia in care partile convin in acest sens.

In masura in care nu intervine conventia partilor, competenta de solutionare revine instantelor de drept comun.

Camera arbitrala a bursei de marfuri se organizeaza si functioneaza in conformitate cu dispozitiile cartii a IV-a din Codul de procedura civila.

Pana la functionarea Camerei arbitrale a bursei de marfuri, litigiile prevazute la alin. (1) vor fi solutionate de Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei.

   Art. 27. - (1) Bursele de marfuri sunt obligate sa pastreze cel putin 5 ani evidenta tranzactiilor si a contractelor incheiate pe pietele administrate. Evidentele pot fi verificate oricand, la cererea Colegiului de conducere al C.C.I.R. sau a unei instante judecatoresti.

Orice societate de brokeraj sau broker are obligatia:

   a) sa intocmeasca documentele si sa tina evidentele activitatii sale de societate de brokeraj sau de broker si ale tranzactiilor sale, precum si ale tranzactiilor clientilor sai;

   b) sa intocmeasca si sa pastreze cel putin 5 ani rapoarte cu privire la activitatea desfasurata pe pietele administrate de bursa de marfuri;

   c) sa puna aceste registre si evidente la dispozitie consiliului de administratie al bursei de marfuri si/sau Colegiului de conducere al C.C.I.R.

   Art. 28. - (1) Colegiul de conducere al C.C.I.R. avizeaza, supravegheaza, controleaza si sanctioneaza bursele de marfuri, membrii actionari, membrii afiliati, precum si clientii bursei care detin dreptul de tranzactionare pe pietele administrate de o bursa de marfuri, astfel:

   a) avizeaza regulamentele operationale ale bursei de marfuri;

   b) controleaza respectarea legislatiei si a regulamentelor emise de bursa de marfuri;

   c) in situatia in care se constata abateri de la prevederile legale sau de la regulamentele emise, Colegiul de conducere al C.C.I.R. poate retrage avizul dat asupra unuia sau mai multor regulamente;

   d) in situatia in care se constata abateri de la prevederile legale sau de la regulamentele emise de bursa de marfuri, Colegiul de conducere al C.C.I.R. poate suspenda dreptul de tranzactionare al membrului actionar, poate suspenda dreptul de tranzactionare sau exclude de la tranzactionare membrul afiliat ori poate retrage dreptul de acces unui client al bursei.

Pe perioada retragerii avizului asupra unui regulament, nu se pot desfasura activitatile specificate in regulamentul pentru care a fost retras avizul. Retragerea avizului nu aduce atingere obligatiilor in curs de executare asumate potrivit prevederilor respectivului regulament.

Regulamentele operationale ale bursei de marfuri, astfel cum au fost avizate de Colegiul de conducere al C.C.I.R., sunt publicate pe site-ul bursei de marfuri.

   Art. 29. - Societatile de bursa si societatile de brokeraj existente, care se afla in diverse stadii de autorizare si care desfasoara activitatile prevazute la art. 1 alin. (4) si la art. 13, au obligatia sa se reorganizeze, in vederea incadrarii in prevederile prezentei legi, in maximum 6 luni de la intrarea in vigoare a acesteia, dar nu mai devreme de 29 ianuarie 2006, sub sanctiunea dizolvarii acestora sau a eliminarii din obiectul de activitate a acelor prevederi ce intra sub incidenta prezentei legi, respectiv sub sanctiunea neacceptarii la tranzactionare intr-o bursa de marfuri.

    Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.