COMERłUL EXTERIOR AL ROMANIEI CU BUNURI (MARFURI)

COMERłUL EXTERIOR AL ROMANIEI CU BUNURI (MARFURI)

Obiectivele temei:

. prezentarea evoluTiei de ansamblu a comerTului exterior cu bunuri al Romaniei in a doua jumatate a secolului al XX-lea;

. evidenTierea particularitaTilor comerTului exterior al Romaniei in perioada 1990- 2000;

. cunoasterea evoluTiei comerTului exterior cu bunuri al Romaniei in primi ani ai secolului al XXI-lea.

Concepte cheie:

- soldul balanTei comerciale a Romaniei;

- gradul de acoperire a importului cu exportul;

- factorii interni care au influenTat evoluTia comerTului exterior al Romaniei;

- factorii externi care au influenTat evoluTia comerTului exterior al Romaniei;

- orientarea geografica a comerTului exterior romanesc.

4.1. EvoluTia de ansamblu a comerTului exterior cu bunuri

al Romaniei in a doua jumatate a secolului al XX-lea

O privire retrospectiva asupra situaTiei economico-sociale a Romaniei la inceputul celei de a doua jumataTi a secolului al XX-lea ne conduce la constatarea ca Tara noastra se caracteriza printr-un nivel scazut de dezvoltare. Aceasta rezulta, pe de o parte, din ramanerea in urma economica faTa de Tarile Europei Occidentale, avand in vedere caracterul predominant agrar al dezvoltarii societaTii romanesti din prima jumatate a secolului al XX-lea, cu toTi pasii deloc neglijabili facuTi in industrie in anii interbelici. Pe de alta parte, aceasta stare era datorata si importantelor distrugeri suferite pe teritoriul Romaniei in timpul celui de-al doilea razboi mondial, multiplicate inclusiv de sumele platite sub forma de datorii de razboi, deoarece Romaniei nu i s-a recunoscut calitatea de beligerant, desi prin participarea umana, materiala si, mai ales, pierderile suferite, Tara noastra s-a situat pe locul 4 in randul naTiunilor aliate antihitleriste.

a) Dezvoltarea volumului valoric al comerTului exterior si evoluTia soldului balanTei comerciale

Analizand pe o perioada de 50 de ani evoluTia volumului valoric al comerTului exterior al Romaniei, rezulta ca in anul 2000 faTa de anul 1950 exportul FOB (franco la bordul vasului sau franco frontiera) a crescut de 48,9 ori, in timp ce importul FOB s-a majorat de 49,6 ori (de la 212 la 10366 milioane dolari SUA la export si de la 243 la 12050 milioane dolari la import).

In anii 60 si 70 ritmul exportului si importului a fost aproximativ acelasi. In anii 80, in schimb, exportul a devansat sensibil importul, pentru ca, in anii 90, situaTia sa se inverseze, respectiv importul Romaniei a devansat exportul.

Cat priveste evoluTia soldului balanTei comerciale a Romaniei (diferenTa intre export si import) rezulta ca, incepand cu anul 1950 pana in anul 1974, deci 25 de ani, au existat solduri negative, care la serii de cate 5 ani, cumulat, nu au depasit cateva sute de milioane dolari SUA. In perioada 1975-1979 insa, importurile au devansat mult mai mult exporturile, soldul negativ cumulat fiind de 2 milioane dolari SUA. Intre 1980-2000, evidenTiem anii 80 cu un sold excedentar cumulat de peste 15 miliarde dolari SUA, pentru ca in anii 90 situaTia sa se inverseze si soldurile negative an de an sa depaseasca o valoare cumulata de 18 miliarde dolari SUA. In concluzie, in ultima jumatate de secol XX, timp de 35 de ani s-au inregistrat solduri negative in balanTa comerciala a Romaniei si 15 ani solduri pozitive, excedentare.

Calculand gradul de acoperire a importului cu export (export: import, rezultatul inmulTit cu 100), observam ca, timp de 30 de ani, respectiv din 1950 pana in 1979, acesta a oscilat in jurul a 90%. Apoi, in anii 80 a atins cote pozitive intre 111,3-127%, pentru ca in anii 90 acest grad sa fie subunitar, situandu-se intre 77,2 si 79,7%.

b) MutaTii in structura fizica a exportului si importului in perioada 1950-2000

Analiza celei de-a doua jumataTi a secolului XX privind grupele de produse la exportul si importul Romaniei ne permite sa remarcam marile mutaTii ce au avut loc in schimburile comerciale ale Romaniei cu strainatatea.

In legatura cu evoluTia structurii exportului Romaniei rezulta urmatoarele concluzii:

Grupa masini, utilaje si mijloace de transport de la o pondere de 4,2% in 1950 in totalul exportului, in 1989 atinsese 29,3%, iar in 1990 (an in care au continuat livrarile de

comenzi cu ciclu lung de fabricaTie, dar volumul exportului a scazut aproape la jumatate) s-a situat la 30,3%, cifra caracteristica Tarilor industrializate. Aceasta pondere se datora exportului in Tarile socialiste unde greutatea specifica a exportului de masini atinsese in anul 1989 un procent de 56,7%. In anii 90 ponderea a scazut la 14-15% in totalul exportului Romaniei, pentru ca in anul 2000 sa fie de 18,5%.

Grupa de combustibili, materii prime minerale, metale a deTinut o pondere de peste 30% timp de 40 de ani, din 1950 pana in 1990. In perioada anilor 90 ponderea s-a diminuat atingand si 22,3% si niciodata 30%, marcand un fenomen pozitiv al reducerii exportului de materii prime si produse cu grad redus de prelucrare.

Grupa de produse chimice, ingrasaminte, cauciuc intr-o perioada de 5 decenii a reusit sa fie prezenta la export de la 1,7% in 1950 la 10,5% in 1985, sa se menTina in 4 ani din deceniul 90 pana in 1996 la ponderi peste 10%, pentru ca apoi sa asistam la o brusca diminuare pana la 5,6% in anul 1999.

Grupa produselor agroalimentare in anul 1950 reprezenta peste . din exportul Romaniei (25,7%), pentru ca in 1980 ponderea sa se reduca la 12,7%, iar in anii 90 sa nu

atinga nici 10%, respectiv in 1989-1999 in jur de 5%, iar in anul 2000 sa coboare la 3,3%, cifra anormal de mica faTa de potenTialul agroalimentar al Romaniei.

Grupa de marfuri industriale de larg consum (ce include si mobila) a avut o crestere continua a ponderii in totalul exportului Romaniei de la 1,3% in 1950 la 16-18% intre 1970-1980, pentru ca in anii 1999-2000 sa se situeze de departe pe primul loc intre grupele de bunuri la export cu un procent de peste 40% (47% in 1999 si 44,2% in anul 2000).

Referitor la evoluTia importului Romaniei in perioada ultimilor 50 de ani, concluziile sunt urmatoarele:

Grupa masini, utilaje si mijloace de transport in anii 60 si 70, deci timp de 30 de ani a deTinut o pondere de peste 30%, situandu-se pe primul loc in importul Romaniei. In

urmatoarele decenii, insa, respectiv, anii 90, ea s-a aflat intre 20-30%. In anul 2000 a

atins 31,5%.

Grupa de combustibili, materii prime, minerale, metale in anii 60 si 70 a inregistrat o pondere intre 20-35% din totalul importului Romaniei. In anii 80, insa, ea a depasit constant 50% (intre 50,3 si 56,6%). In anii 90, urmare a diminuarii drastice a producTiei industriale a Romaniei, ponderea a scazut continuu de la 48% in 1990, apoi 27,3% in 1997 si 17.6% in 1999.

Grupa de produse chimice, ingrasaminte, cauciuc a deTinut o pondere ce nu a depasit 10% in totalul importului Romaniei intre 1950 si 1992 (intre 4,5 si 9,5%). In schimb, din 1993 a inceput sa creasca atingand 11%, iar in 1999 un procent de 13%, in condiTiile caderii producTiei chimice romanesti.

Grupa produselor agroalimentare intr-o perioada de 40 de ani (1950-1989) a avut o pondere sub 10% in importul total al Romaniei, cel mai des situandu-se sub 5%, perioada in care magazinele noastre nu aveau un sortiment diversificat de bunuri provenite din strainatate.

In anii 1990-1993 ponderea s-a ridicat brusc la 13,2-15,9%, pentru ca in anii urmatori sa se situeze chiar aproape de 16%, ceea ce a facut ca piaTa romaneasca sa fie practic invadata de marfuri straine.

Grupa de marfuri industriale de larg consum in peste 40 de ani a inregistrat o pondere ce nu a depasit 5,5% (excepTie in 1950 a fost de 10,5%). Dupa 1991 asistam la o crestere neintrerupta a ponderii astfel ca in 1997 atingea 18,4%, iar in anii 1999-2000 se ridica la 24,3, respectiv 22,8%.

c) Orientarea geografica a comerTului exterior al Romaniei in perioada 1950-2000

In comerTul exterior al Romaniei la sfarsit de secol XIX si inceput de secol XX, pe primul loc s-a situat Austro-Ungaria. Dupa primul razboi mondial pana in 1944, locul intai l-a deTinut Germania. Incepand cu 1945 cand s-a incheiat al doilea razboi mondial, pe primul loc in comerTul exterior al Romaniei a trecut Uniunea Sovietica.

In primii ani 50 asistam la radicale reorientari geografice ale comerTului exterior al Romaniei dupa ce Tara a intrat in sfera de influenTa a URSS. Astfel, putem desprinde cateva concluzii din analiza pe o perioada de 50 de ani (1950-2000):

a) Timp de 20 de ani (1950-1970), URSS a deTinut o pondere mai mare de 50% in comerTul exterior al Romaniei (de la 83,2% in 1950 la 56% in 1970, cifra cumuland schimburile cu toate Tarile socialiste).

b) Treptat, Romania si-a diversificat schimburile comerciale cu Tarile capitaliste si Tarile in curs de dezvoltare (de la 16,8% in 1950 la 44% in anul 1970), diminuandu-se astfel dependenTa faTa de Uniunea Sovietica.

c) In anii 1975 si 1980 ponderea Tarilor nesocialiste in comerTul exterior al Romaniei ajunsese sa o depaseasca pe cea a Tarilor socialiste. Aceasta a fost perioada de maxima deschidere spre Tarile occidentale, cand am devenit membrii GATT, FMI si ai Bancii Mondiale si s-au semnat numeroase acorduri comerciale si de cooperare economica si tehnico-stiinTifica pe termen lung cu Tarile capitaliste si Tarile in curs de dezvoltare.

d) In perioada 1981-1989, treptat a avut loc o inversare a orientarii geografice a comerTului exterior al Romaniei, astfel ca in ultimii ani ai perioadei, Tarile socialiste ajunsesera la o pondere ce depasea 60%, in timp ce Tarile nesocialiste scazusera in pondere sub 40% (intre 35,8-38,1%).

e) Din anul 1990 pana in anul 2000, insa, situaTia se inverseaza foarte brusc, respective Tarile capitaliste dezvoltate si Tarile in curs de dezvoltare au ajuns sa aiba o pondere de 68-73,8% intre anii 1990-1992, pentru ca in anul 2000 sa depaseasca 80%. Concomitent, ponderea relaTiilor cu Tarile in tranziTie sau socialiste s-a redus sensibil de la 31,4% in 1990 la 17,5% in anul 2000.

Din analiza orientarii geografice a comerTului exterior al Romaniei in a doua jumatate a secolului XX semnificativ este anul 1980, cand se ajunsese la un echilibru intre schimburile cu marile grupe de state, respectiv cu Tarile membre CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) ponderea fiind de 34,6%, cu Tarile capitaliste dezvoltate de 33% si cu Tarile in curs de dezvoltare de 26%.

4.2. ComerTul exterior al Romaniei in perioada 1990-2000

Activitatea de comerT exterior in Romania, in ultimul deceniu al secolului al XX-lea, a fost influenTata in evoluTia sa puternic descrescatoare atat de factori interni, cat si de factori externi.

Dintre factorii interni sunt de relevat, in primul rand, prabusirea producTiei de bunuri si servicii, avand ca baza anul 1989. Astfel, s-au redus la mai mult de jumatate producTia industriei alimentare, producTia produselor minerale, producTia industriei metalurgice, s-a diminuat aproape la jumatate producTia industriei constructoare de masini, a scazut cu peste 40% producTia de lemn, celuloza, hartie si mobilier, iar cel mai mult a scazut producTia industriei chimice, respectiv la 23,9% in 1998 faTa de anul 1989. De asemenea, o influenTa nefasta a avuto liberalizarea brusca a comerTului exterior prin lichidarea monopolului de stat, concomitent cu cresterea exponenTiala, de cca. 1000 ori, a numarului de agenTi economici cu activitate de export-import lipsiTi de cunostinTe de specialitate si de experienTa. Liberalizarea fara discernamantul necesar a importului si exportului a provocat dezechilibrul cronic al balanTei comerciale, cu influenTe din cele mai negative asupra deficitului contului curent al balanTei de plaTi externe si a consolidarii proprii a rezervei valutare si implicit a stabilitaTii cursului valutar.

Mai trebuie adaugat in acest lanT al neimplinirilor si faptul ca noul tarif vamal de import al Romaniei nu a reusit sa-si indeplineasca rolul de instrument principal al politicii comerciale, respectiv prin aplicarea de taxe vamale pentru protejarea producTiei naTionale, precum si faptul ca masurile de politica economico-financiara au fost nearticulate si incoerente, ceea ce nu a permis o redresare a evoluTiei comerTului exterior al Romaniei in anii 90 ai secolului XX.

Cat priveste factorii externi, care au avut un impact deosebit de nociv asupra comerTului exterior al Romanei, ei pot fi sintetizaTi dupa cum urmeaza: pierderea unor importante pieTe externe de desfacere si de aprovizionare, vecine si mai puTin departate, prin dezintegrarea CAER si dezmembrarea fostei Uniuni Sovietice; declansarea si persistenTa unor razboaie si conflicte militare in Tari partenere comerciale importante ale Romaniei (Irak, Iugoslavia), unele cu implicaTii zonale insemnate (comerTul cu Tarile riverane Dunarii);

incheierea unor acorduri cu Uniunea Europeana, cu AELS (AsociaTia Europeana a Liberul Schimb)si CEFTA (Acordul Central-European de Liber Schimb), care, in condiTiile reducerii drastice a producTiei, indeosebi industriale, in Romania, isi dovedesc inca ineficienTa prin inregistrarea de solduri deficitare, ce au depasit an de an 1 miliard dolari SUA in perioada analizata; asistenTa financiara externa nesemnificativa in raport cu cea acordata altor Tari (Polonia, Ungaria), sub forma de investiTii sau imprumuturi, de catre mari Tari ale lumii sau organisme internaTionale (FMI, BM, BERD, BIE etc.) s.a. Deosebit de ingrijorator pentru ultimul deceniu al secolului al XX-lea a fost caracterul cronic al deficitului balanTei comerciale, indeosebi in calculul export FOB import CIF, respectiv intre anii 1991-1994, soldul negativ cumulat a fost de 6011,1 milioane dolari, iar intre 1995-1998, acesta a fost de 12088,7 milioane dolari, respectiv s-a dublat. SituaTia negativa a continuat si in anii 1999-2002, cand deficitul cumulat a fost de peste 12 miliarde dolari SUA.

(1) Locul comerTului exterior al Romaniei in comerTul mondial cu bunuri (marfuri) Cum in lume exista aproximativ 200 de state si teritorii, apreciem ca prezinta importanTa modul in care a evoluat comerTul exterior al Romaniei si de aici poziTia sa in comerTul mondial. In acest sens sunt de semnalat urmatoarele aspecte:

exportul si importul, cumulat, pe locuitor, au avut, in ultimii 20 de ani, o curba sinuoasa (tabelul nr. 13).

Ponderea Romaniei in populaTia lumii de 0,38% si in suprafaTa terestra de 0,21%, iar in comerTul mondial de 0,18%, demonstreaza o participare sub posibilitaTi la schimburile comerciale internaTionale cu bunuri (marfuri); aceeasi tendinTa de recul s-a manifestat si in poziTia ocupata de Romania in exportul mondial. Astfel, in anul 1988, Romania se situa pe locul 38, pentru ca in anul 1999 sa coboare pe locul 60.

O comparaTie cu alte Tari europene releva faptul ca in timp ce ponderea comerTului exterior al Romaniei in comerTul mondial cu bunuri (marfuri) a scazut vertiginos la export de la 0,53% in anul 1985, la 0,16%, in anul 1997, deci o diminuare de peste trei ori, in schimb, la import, reculul este mult mai mic, de la 0,42% la 0,21%.

(2) Modificari substanTiale in structura fizica a exportului, a importului si a soldului balanTei comerciale, pe grupe de produse, in perioada anilor 1990-2000

Pe fondul mutaTiilor deloc favorabile (pe plan atat intern, cat si extern) in ceea ce priveste activitatea de comerT exterior a Romaniei in anii 90, analiza structurii fizice ne

permite sa formulam o serie de concluzii de mare importanTa.

In ceea ce priveste grupa produselor agroalimentare (animale si produse ale regnului animal, produse vegetale, grasimi si uleiuri, produse alimentare, bauturi si tutun), in intreaga perioada 1990-2000, importurile au depasit exporturile cu 100-1100 milioane dolari.

Media anuala a importurilor a fost in perioada 1990-2000 de aproape 900 milioane dolari, in timp ce media anuala a exporturilor a fost de numai cca 400 milioane dolari SUA. De aici, un sold negativ, cumulat pe intreaga perioada, in balanTa comerciala a acestei grupe de produse, cifrat la 5382,7 dolari SUA, cu un grad de acoperire a importurilor cu exporturi romanesti de produse agroalimentare de 45,1%, incredibil, daca avem in vedere potenTialul agroalimentar al Tarii noastre.

Referitor la grupa produselor minerale, analiza importului si ex-portului in perioada 1990-2000 evidenTiaza scaderea volumului valoric al acestora. Astfel, daca reducerea exportului de la 1136,0 milioane dolari, in 1990, la 504,7 milioane dolari in 1999 poate fi

apreciata ca un fenomen pozitiv, in sensul diminuarii vanzarii in strainatate de produse inferior prelucrate, in schimb contracTia importului de la 3895,6 milioane dolari, in anul 1990, la 1251,2 milioane dolari in anul 1999 (un recul de cca 68%) demonstreaza, Tinand seama si de scaderea producTiei interne, neutilizarea la cote ridicate a capacitaTilor de producTie, fenomen ce nu avea loc in anii

Analiza locului grupei de produse ale industriei chimice (produse chimice, materiale plastice, cauciuc si produse din cauciuc) in exportul si importul Romaniei in perioada 1990-2000 suscita un deosebit interes in condiTiile in care Tara noastra a devenit un importator net in toTi acesti ani. Media anuala a importurilor a fost de peste 1100 milioane dolari SUA, in timp ce media anuala a exporturilor in perioada analizata a fost de numai 600 milioane dolari SUA. Aceasta evoluTie nefavorabila a facut ca in intreaga perioada 1990-2000 sa se acumuleze un sold deficitar in balanTa comerciala la aceasta grupa de produse de 4238,1 milioane dolari SUA.

Grupa de produse ale industriei usoare (piei crude si tabacite, materii textile si produse incalTaminte) a manifestat cel mai mare dinamism in dezvoltarea exportului, cat si a importului, Romania fiind net exportator intre anii 1990-2000, cu excepTia anului 1992. Daca, la export, cresterea in anul 2000, faTa de anul 1990, a fost de 4,6 ori, totusi la import ea este mult mai pronunTata, respectiv de 7,3 ori. Desigur ca o investigare a fenomenului si mai in profunzime, cu referire la importul de produse second hand, ar releva si alte aspecte nelinistitoare privind tendinTele in schimburile comerciale cu strainatatea. In acelasi context, preocupanta este si ponderea crescanda a exportului in lohn, care nu permite o valorificare deplina a resurselor materiale si umane ale Romaniei. Grupa de produse din lemn, inclusiv mobilier, situeaza Romania in perioada 1990-2000 ca net exportator. In anii 1999-2000, exporturile au depasit 1 miliard dolari SUA, iar importurile peste 500 milioane dolari, respectiv 600 milioane dolari SUA. La grupa articole din piatra, ciment, ceramica si sticla, analiza importului si exportului Romaniei in perioada 1990-2000 releva o situaTie neintalnita in anii 70 si 80. Este vorba de faptul ca pentru prima data, intre anii 1990-2000, importurile au devansat exporturile romanesti. In anii 1991-1995, soldul pozitiv al balanTei comerciale cel mai ridicat la aceasta grupa a ajuns in jur de 40 milioane dolari SUA, in anul 1994, pentru ca in anii 1996-1997 sa se situeze sub 10 milioane dolari SUA, prefigurand viitoarea poziTie a Romaniei, de importator net, din anii 1998 si 2000.

Referitor la grupa metale comune si articole din metal, Romania s-a aflat in perioada anilor 1990-2000 in poziTia de exportator net. Semnificativ este faptul ca, daca exportul in 2000, faTa de 1991, a crescut de 2,6 ori, importul s-a marit in aceeasi perioada de 3,7 ori.

In ceea ce priveste grupa de produse ale industriilor constructoare de masini, analiza importului si exportului din perioada 1990-2000 evidenTiaza faptul ca, exceptand anul 1991, in toTi ceilalTi ani Romania s-a incadrat intre Tarile de tip importator net. Daca in anul 2000 exportul prezenta un plus de 14,3% faTa de cel inregistrat in 1990, in schimb, importul ajunsese sa fie cu 93,3% mai mare la sfarsitul perioadei menTionate faTa de anul 1990. In cei 11 ani analizaTi, soldul deficitar cumulat al balanTei comerciale la aceasta importanta grupa de produse a inregistrat impresionanta valoare de 13903,1 milioane dolari SUA.

MutaTii in orientarea pe zone geografice a exportului si importului Romaniei in anul 2000 faTa de anul 1990

Anii 90, in contextul trecerii Romaniei la economia de piaTa si al abandonarii sistemului de planificare centralizata, precum si al prabusirii relaTiilor economice si comerciale intre fostele Tari socialiste din cadrul CAER, au adus importante modificari in orientarea geografica a comerTului exterior romanesc.

Astfel, evoluTia orientarii exportului Romaniei pe zone geografice, in perioada 1990- 2000, se prezinta dupa cum urmeaza (tabelul nr. 15):

Cat priveste orientarea importului Romaniei pe zone geografice in anii 90, datele indica modificari si mai importante decat cele din orientarea exportului Romaniei (tabelul nr.16).

(4) Principalele 10 Tari partenere in comerTul exterior al Romaniei, in anii 1996-2000 Analiza in detaliu a mutaTiilor intervenite in ce priveste primii 10 parteneri la exportul Romaniei, in perioada anilor 1996-2000, ne permite urmatoarele concluzii:

in primul rand asistam la o schimbare de lider in exportul romanesc, pe locul intai

trecand Italia, urmata de Germania, care, in perioada 1990-1996, a deTinut un loc fruntas.

Semnificativ este si faptul ca se observa o evidenta devansare a Germaniei de catre Italia, ca pondere, in totalul exportului romanesc in anii 1999 si 2000, respectiv Italia ajunge sa deTina 23,3% si 22,4%, in timp ce Germania numai 17,8% si 15,7%;

in al doilea rand, se releva faptul ca exista o stabilitate in ocuparea locurilor 3-6 in exportul romanesc de catre FranTa, Turcia, Marea Britanie si SUA. In ceea ce priveste locurile 7-10, din tabelul nr. 16 reiese ca Ungaria si-a imbunataTit sensibil poziTia, urcand de pe locul 9 pe locul 7, Grecia a pierdut un loc, iar Olanda de pe locul 5 a ajuns pe locul 8. Cea mai spectaculoasa evoluTie a avut-o Bulgaria, care de pe locul 18 a urcat pe locul 10;

in al treilea rand, in perioada analizata 1996-2000, inregistram un dinamism diferenTiat al evoluTiei exporturilor primilor 10 parteneri ai Romaniei, faTa de o crestere medie, pe total, in anul 2000, de 28,2% in raport cu anul 1996. Astfel, exportul Romaniei in Bulgaria a crescut de 4 ori, in Marea Britanie de 2,2 ori, in Ungaria de peste 2 ori, in SUA de aproape 2 ori, in Grecia cu 83,3%, in Italia cu 67%, in Turcia cu 60,1%, in FranTa cu 56,9 %. Sub media cresterii s-a situat Germania, cu o majorare de numai 9,4 % in anul 2000, faTa de 1996, in timp ce in relaTia cu Olanda exportul s-a diminuat cu 4,3%;

in al patrulea rand, se evidenTiaza faptul ca printre primele 10 Tari partenere in exportul Romaniei se afla 6 Tari membre ale Uniunii Europene, care, in 1996, deTineau 50,1 % din totalul exportului romanesc, pentru ca in anul 2000 aceasta pondere sa se majoreze la 56,7%;

in al cincilea rand, este de subliniat tendinTa pronunTata de contracTie a exportului Romaniei, manifestata printr-o crestere puternica a ponderii primilor 10 parteneri in exportul romanesc, respectiv de la 60,2% in anul 1996 la 72,7 % in anul 2000, ceea ce, printre altele, restrange dispersia bunurilor romanesti in cat mai multe Tari ale lumii in condiTii de eficienTa sporita.

Cat priveste schimbarile inregistrate in poziTia primelor 10 Tari in importul

Romaniei, in perioada anilor 1996-2000, putem formula urmatoarele concluzii:

in primul rand, ca si la exportul Romaniei, la importuri observam o inversare in ce priveste deTinerea locurilor 1 si 2 de catre Germania si Italia. Astfel, incepand cu anul 1997, Italia trece pe primul loc, iar ponderea acestei Tari in totalul importului Romaniei se apropie de 20% in anul 1999, concomitent cu realizarea unui decalaj crescand intre ponderea ei si cea a Germaniei (1998 = 0,2%, 1999 = 2,5%, iar in anul 2000 = 4%);

in al doilea rand, se evidenTiaza faptul ca, in perioada analizata, FederaTia Rusa se afla

in mod constant pe locul 3 la importul Romaniei (in timp ce la exportul Romaniei aceasta Tara nu se regaseste intre primii 10 parteneri), iar FranTa ocupa, in toTi anii 1996-2000, locul 4.

Totodata, este de remarcat ca sunt Tari care castiga cate 2 locuri in ierarhia primelor 10 Tari din care importa Romania, respectiv Marea Britanie si Ungaria, ajung in anul 2000 pe poziTiile a 5-a si a 6-a, iar Grecia trece de pe locul 9 pe locul 8. łarile care au pierdut poziTiile anterioare sunt SUA (de pe locul 5 trece pe locul 7), iar Austria, de pe locul 6 pe locul 9. Kazahstan, aflata in anul 2000 pe locul 10 la importul Romaniei, ocupa in anul 1996 abia poziTia 72;

in al treilea rand, se constata ca daca pe totalul importului Romaniei exista o crestere de 14,2 % in anul 2000 faTa de anul 1996, in ce priveste evoluTia importului din primele 10

Tari partenere, aceasta se diferenTiaza sensibil de medie. Astfel, cu mult peste media cresterii menTionate mai sus se afla Kazahstan, de unde s-a importat in aceasta perioada de 268 de ori mai mult (in 1996, importul din aceasta Tara a fost insignifiant), Grecia (de unde practic importul s-a dublat), Ungaria (+ 77,5%), Marea Britanie (+ 62,2 %), FranTa (+ 42,4%) si Italia (+ 39,5%). In schimb, in perioada analizata, importurile s-au redus din FederaTia Rusa cu 21,8%, SUA cu 10,4%, Austria cu 5 % si Germania cu 4,3%;

in al patrulea rand, la importul Romaniei, ca si la export, printre primele 10 Tari partenere se afla 6 Tari membre ale Uniunii Europene, care si-au majorat ponderea in totalul importului Tarii noastre de la 42,3 % in anul 1996 la 46,4% in anul 2000;

in al cincilea rand, se releva o usoara tendinTa de contracTie a importului Romaniei prin majorarea ponderii, in anul 2000, faTa de anul 1996 a primelor 10 Tari partenere la 66,7 % faTa de 64,2%. Dar aceasta majorare de 2,5 % este net inferioara celei de la exportul in acelasi grup al primelor 10 Tari partenere, a carui crestere de 12,4 % reprezinta, in fapt, un fenomen negativ in comerTul exterior al unui stat, mai ales, daca structura fizica a bunurilor livrate acestora abunda in marfuri cu valoare adaugata scazuta.

4.3. ComerTul exterior cu bunuri al Romaniei in perioada 2001-2005

EvoluTia comerTului exterior cu bunuri al Romaniei in primii ani ai secolului al XXI-lea permite o analiza complexa, indeosebi Tinand seama de modul in care s-au desfasurat schimburile comerciale cu bunuri (marfuri) la nivel mondial.

In acest context, trebuie subliniat faptul ca, dupa declinul inregistrat in anul 2001 (urmare a evenimentelor tragice din 11 septembrie in SUA), statisticile OrganizaTiei Mondiale a ComerTului (OMC) arata ca au existat cereri mari de import atat in Tarile in curs de dezvoltare din Asia si in Tarile in tranziTie, cat si in SUA, ceea ce a facut ca in anul 2002 sa se reia cresterea comerTului internaTional. Cu toate acestea, ritmul cresterii schimburilor comerciale, de 3 la suta, a reprezentat doar jumatate din ritmul expansiunii comerTului din anii 90, care a fost de 6 la suta.

In prima jumatate a anului 2003 asistam, insa, la o stagnare a fluxurilor comerciale.

Aceasta stagnare reflecta, inainte de toate, slaba crestere a economiei globale in Tarile dezvoltate, indeosebi in cele din Europa Occidentala.

Intr-o asemenea conjunctura a economiei si comerTului internaTional, cresterea exportului si importului Romaniei, in anii 2001-2005, a fost si este deosebit de accelerata.

Aceasta este o prima trasatura definitorie a perioadei analizate. Astfel, la export, ritmurile

in anii 2001, 2002, 2003, 2004 si 2005, faTa de anii precedenTi, au fost de 9,8%, 21,8%,28,3%,, 33,3% si 18,1% in timp ce la import, in aceiasi ani, ritmurile au fost de 19,1%, 14,8% ,33,8%1, 36,1% si 23,8%. Calculele de mai sus, privind comerTul exterior al Romaniei au fost efectuate pe baza datelor din tabelul nr. 17.

Analizand datele inscrise in tabelul nr. 17, desprindem cateva evoluTii semnificative:

in ceea ce priveste exportul, daca in anul 2001, faTa de 2000, cresterea valorica a acestuia a fost de circa 1 miliard dolari, in anul 2002, faTa de 2001, sporul s-a ridicat la 2,5 miliarde dolari, pentru ca in anul 2003 sa se realizeze, cu peste 3,7 miliarde dolari mai mult decat in 2002, cea mai mare crestere fiind inregistrata in anul 2004 faTa de anul 2003, respectiv 5,8 miliarde dolari.

referitor la import, cresterile valorice de la an la an au fost mai mari, respectiv de 2,5 miliarde dolari in anul 2001 faTa de anul 2000 si de 2,3 miliarde dolari in anul 2002 faTa de 2001, pentru ca in anul 2003 sa depaseasca cu circa 6,3 miliarde dolari importul din anul 2002. Ca si la export, la import cresterea cea mai mare a fost tot in anul 2004 faTa de 2003 de 1 Conform datelor statistice ale OMC, expansiunea comerciala a Chinei (atat la export, cat si la import) ramane puternica. In anii 90, comerTul Chinei a crescut de trei ori mai repede decat comerTul global, iar intre 2000 si 2002, exporturile si importurile sale au crescut cu 30% in timp ce comerTul global a stagnat. China a devenit, in 2002, al patrulea mare comerciant de marfuri in lume (daca socotim UE ca o singura entitate). 8,6 miliarde dolari. Pentru anul 2005 importul a inregistrat de asemenea o crestere de 7,8 miliarde dolari.

soldul balanTei comerciale a continuat sa fie cronic deficitar (asa cum a fost in fiecare an din perioada 1990-2000), dar a crescut cu circa 1,3-1,5 miliarde dolari anual in anii 2001 si 2002, faTa de anul 2000, stabilindu-se la 4 miliarde dolari, iar in anul 2003 deficitul comercial s-a ridicat la 6,3 miliarde dolari. Deficitul balanTei comerciale s-a menTinut si in urmatorii 2 ani, crescand in fiecare an cu aproximativ 3 miliarde dolari si ajungand in anul 2005 la 12,7 miliarde dolari.

gradul de acoperire a importurilor CIF cu exporturi FOB a ramas permanent sub 80%, reiterand situaTia din majoritatea anilor 90, desi, incepand cu anul 2002, a fost depasit pragul de 1 miliard dolari export lunar si de aproape 1,5 miliarde dolari in primele 10 luni ale anului 2003, faTa de 864 milioane dolari in anul 2000. Pentru anii 2004 si 2005 se observa o

scadere a gradului de acoperire a importului cu exportului pana la 68,5% determinata de cresterea intr-un ritm mai accelerat a importului faTa de export in acei ani.

O a doua trasatura definitorie a modului cum a evoluat comerTul exterior cu bunuri al Romaniei in anii 2001-2005 este evidenTierea mutaTiilor ce au avut loc in structura fizica a schimburilor comerciale, chiar si in aceasta perioada scurta de la inceputul secolului al XXIlea.

Cat priveste exportul de bunuri al Romaniei, studierea datelor din tabelul nr.18 ne permite sa ajungem la cateva concluzii semnificative.

In primul rand, se observa ca produsele industriei usoare (confecTii, tricotaje, textile, incalTaminte) se afla pe locul intai in exportul Romaniei, cu o pondere de peste 33% in anul 2003. Totusi pentru anul 2005 se observa o scadere a ponderii acestor grupe de produse in exportul total al Romaniei.

In al doilea rand, se remarca poziTia a doua, in exportul romanesc, a bunurilor din ramura construcTiilor de masini si electronicii, a caror pondere s-a stabilizat la circa 17%, aflandu-se ca marime la jumatatea ponderii din anii 1989-1990.

In al treilea rand, rezulta faptul ca produsele metalurgice ocupa locul trei in exportul romanesc, cu ponderi apropiate de cele ale construcTiilor de masini si electronicii, ceea ce indica inca o redusa valorificare superioara a produselor noastre de fonta, oTel si aluminiu.

Referitor la importul de bunuri al Romaniei, in anii 2001-2005, datele din tabelul nr. 19 ilustreaza cateva tendinTe importante:

O prima concluzie este aceea ca produsele industriei de masini si electronica se afla pe primul loc la importul Romaniei in anul 2003, faTa de anul 2002, avand totodata si cel mai inalt ritm de crestere (39,9%), urmat de sporul la importul de produse metalurgice (38,9%). In anul 2005 aceasta grupa a deTinut 23,4% din totalul importurilor romanesti.    O a doua concluzie vizeaza importul mare de confecTii, tricotaje, materii textile, care face ca valorile acestuia sa se afle la numai 400-800 milioane dolari diferenTa de exporturile Romaniei, semnaland faptul ca produsele romanesti destinate pieTelor straine sunt in mare parte exportate prin efectuarea de operaTiuni in lohn. In anii 2004-2005 se observa o scadere a ponderii acestor importuri in totalul importurilor romanesti.

O a treia concluzie este aceea ca, si in primii ani ai secolului al XXI-lea, Romania ramane net exportatoare la produsele industriei usoare (confecTii, incalTaminte s.a.) si ale industriei metalurgice, ramuri in care salariile se situeaza la niveluri scazute, precum si net importatoare la produsele scumpe ale industriei de masini, electrotehnice si electronice, la produsele industriei chimice si ale industriilor conexe. In acest fel, Romania, nu se inscrie inca in structurile fizice ale schimburilor comerciale caracteristice Tarilor dezvoltate ale lumii.

O exceptie pozitiva o reprezinta, totusi, faptul ca Romania este net importatoare de produse minerale.

Cea de a treia trasatura definitorie a comerTului exterior al Romaniei in etapa analizata (2001-2005) o reprezinta orientarea geografica cu precadere a exportului si importului nostru catre megapieTele externe de integrare euroatlantica. Astfel, trebuie remarcat faptul ca, la export, ponderea Uniunii Europene si a SUA in totalul vanzarilor romanesti in strainatate depaseste 70%, iar la import peste 60%.

Din datele prezentate in tabelul nr. 21 rezulta urmatoarele:

- exportul si importul Romaniei se desfasoara in cea mai mare parte cu statele din Europa (ponderi peste 80%), comerTul cu celelalte zone fiind corespunzator mai redus;

- pe locul doi la export se afla Africa si Orientul Apropiat, iar la import Asia si Oceania;     cea mai mica pondere la export o deTine Asia si Oceania, iar la import Africa si Orientul Apropiat.

Aprofundand analiza orientarii geografice a comerTului exterior al Romaniei in primii ani ai secolului al XXI-lea, prin evidenTierea principalilor 10 parteneri la export, din tabelul nr. 22 rezulta ca:

- ponderea acestor principali parteneri a fost pe intreaga perioada de peste 70% din totalul exporturilor;

- Italia si Germania deTin impreuna, in fiecare an, circa 40% din ponderea exporturilor romanesti;

- din grupul de 10 Tari aflate in fruntea partenerilor Romaniei la export, in anul 2005, un numar de 7 sunt membre ale Uniunii Europene;

- pentru prima data in cadrul perioadei analizate locul trei in exportul Romaniei ocupat de FranTa este luat, in anul 2005, de Turcia;

- Ungaria si-a pastrat constant locul 8 in exportul Romaniei, in perioada 2001-2003, pentru ca in anii 2004 si 2005 sa treaca pe locul 7, cu o pondere de peste 3%;

- de remarcat este faptul ca in anul 2005 locul 10 ocupat in perioada 2001-2004 de Grecia este luat de Bulgaria cu o pondere de 2,7% din totalul exporturilor romanesti.

Cat priveste principalele 10 Tari partenere ale Romaniei la import, in anii 2001- 2005, din tabelul nr. 23 reies cateva concluzii semnificative:

- ponderea acestor principali parteneri a fost pe intreaga perioada de peste 60% din totalul importurilor;

- ca si la exportul Romaniei, la import pe primele doua locuri se afla Italia si Germania, cu o pondere, cumulat, de circa 30%;

- locul trei la importul romanesc a fost deTinut de FederaTia Rusa cu o singura excepTie in anul 2004, cand locul ei a fost luat de Turcia, care a atins o pondere de 7,9% din totalul importurilor romanesti;

- o evoluTie crescatoare au avut-o importurile romanesti din R.P. Chineza. Acestea au trecut de pe locul 9 in anul 2003 pe locul 6 in 2005, inregistrand o crestere a ponderii de la 2,8% la 4,1%;

- locul 10 intre partenerii de import ai Romaniei a fost ocupat, pe rand, de Grecia in 2001, Olanda, in 2002, SUA in 2003si 2004 si Polonia in anul 2005.

Intrebari de autoevaluare

Adevarat/Fals

1. Soldul balanTei comerciale de bunuri a Romaniei in perioada 2001-2005 a fost pozitiv.

Raspuns: F

AlegeTi varianta corecta

2. Grupa de produse ce nu a depasit o pondere de 5,5% in importul Romaniei de bunuri in perioada 1951-1990 a fost:

a) grupa masini, utilaje si mijloace de transport;

b) grupa de marfuri industriale de larg consum;

c) grupa produselor alimentare;

d) grupa de produse chimice, ingrasaminte, cauciuc.

Raspuns: b

3. In perioada 1990-2000 exportul Romaniei era orientat in special spre:

a) łari vecine Romaniei;

b) Asia si Oceania;

c) America;

d) Uniunea Europeana.

Raspuns: d

CompletaTi spaTiile libere

4. Prima Tara partenera a Romaniei atat la exportul, cat si la importul de bunuri in anul 2005 a fost Italia