Concentrarea economicA

1. Notiune

Concentrarea economica se realizeaza prin orice act juridic care fie opereaza transferul proprietatii unui agent economic, fie permite unui agent economic, ori unei grupari de agenti economici, de a exercita o influenta determinanta asupra altor agenti economici.

Transferul total sau partial de proprietate se realizeaza prin fuziune, sciziune sau marirea capitalului social. Astfel, Legea nr. 21/1996 prevede in art.11 modurile in care se realizeaza concentrarea:

- fuzionarea a doi sau mai multi agenti economici;

- una sau mai multe persoane care detin deja controlul cel putin asupra unui agent economic, sau unul ori mai multi agenti economici    dobandesc direct sau indirect controlul asupra unuia ori mai multor agenti economici prin: luare de participare la capital, prin cumparare de elemente de activ, prin contract sau alte mijloace.

Potrivit art. 13 al Legii nr. 21/1996 sunt interzise concentrarile economice care au efect crearea sau consolidarea unei pozitii dominante si pe cale de consecinta conduce la restrangerea, inlaturarea, sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata romaneasca sau o parte a acesteia.

Scopul controlului concentrarilor economice de catre Consiliul Concurentei este deci de a impiedica crearea de monopoluri sau dobandirea de catre agentii economici a unei pozitii dominante pe piata.

Concentrarea economica, conform art. 11 alin. (2) din Legea concurentei realizata prin fuziune sau achizitie, poate fi avantajoasa pentru agentii economici mici, in vederea imbunatatirii competitivitatii lor.
Din acest motiv, conform art. 16 din lege, prevederile privind concentrarile economice nu se aplica decaat daca, in cadrul acestei operatiuni, partile implicate totalizeaza o cifra de afaceri peste pragul de minimis prevazut de art. 15 din Lege .

2. Dobandirea controlului

2.1. Definitie

Dobandirea controlului asupra unuia sau mai multor agenti economici prin mijloacele aratate poate duce la o concentrarea economica si in consecinta este supus procedurii autorizarii prealablie a Consiliului Concurentei

Potrivit art. 5 din Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice, dobaandirea controlului reprezinta o forma de realizare a concentrarilor economice prin care agenti economici sau persoane fizice obtin, direct ori indirect, o influenta determinanta asupra unuia sau mai multor agenti economici ori asupra unor parti ale acestora.

In sensul art. 11 din lege, pot dobandi controlul:

- un agent economic (control unic);

o persoana fizica, ce controleaza deja, singura sau in comun, un alt agent economic (control unic);

- doi sau mai multi agenti economici actionaand in comun ori o asociatie de agenti economici (control in comun);

doua sau mai multe persoane fizice actionaand in comun si care controleaza deja cel putin un alt agent economic (control in comun).

Controlul asupra unui agent economic poate fi direct sau indirect. Cel direct este dobaandit si exercitat in mod oficial.

Controlul indirect se dobandeste atunci cand detinatorul oficial al dreptului de control difera de persoanele fizice sau de agentii economici care il detin in mod real si efectiv. De exemplu persoana fizica sau agentul economic situati in spatele operatiunii folosesc o alta persoana sau un alt agent economic oficial pentru a-si exercita controlul de fapt. Intr-un astfel de caz ne aflam din punct de vedere juridic in fata unei simulatii prin interpunere de persoane. Existenta controlului indirect se poate stabili verificand sursele de finantare, legaturile de familie, de prietenie etc.

In trei cazuri legea concurentei considera ca dobandirea controlului nu reprezinta concentrare economica:

- atunci cand controlul este dobandit si exercitat de catre un lichidator desemnat prin hotarare judecatoreasca sau de alta persoana mandatata de autoritatea publica pentru indeplinirea unor proceduri judiciare speciale (urmarire silita, incetare de plati, redresare etc);

- societatile bancare, institutiile de credit sau financiare, de asigurare, s.a.,a caror activitate include tranzactii si negocieri de titlu pe cont propriu sau al tertilor si care detin temporar participari la un agent economic daca nu exercita dreptul de vot iar achizitia a fost in scop de revanzare;

- cand controlul este dobandit de posibilii subiecti ai concentrarii, dar acestia nu exercita dreptul de vot aferent, decat    in scopul salvgardarii valorii integrale a investitiei.

2.2. Controlul unic al unui agent economic

Controlul unic se exercita, prin detinerea majoritatii drepturilor de vot sau prin detinerea unei pozitii minoritare de control. Majoritatea drepturilor de vot este conferita, in principiu de detinerea majoritatii capitalului social. O exceptie de la regula o reprezinta cazul in care, datorita unor prevederi particulare din actul constitutiv al societatii (de exemplu: algoritme de calcul al drepturilor de vot), detinerea majoritatii capitalului nu confera majoritatea drepturilor de vot.

Dupa cum s-a aratat, controlul unic, exercitat de un actionar (asociat) care detine o pozitie minoritara de control, poate fi legal sau de fapt.

Controlul unic legal poate fi exercitat de catre un actionar (asociat) minoritar caruia ii sunt acordate drepturi speciale, cum ar fi:
- actiuni preferentiale care confera majoritatea drepturilor de vot;
- puterea de a stabili strategia comportamentului comercial (cum ar fi: numirea a mai mult de jumatate din numarul membrilor organelor de conducere).

Controlul unic de fapt este dobaandit de un actionar (asociat) minoritar daca exista o posibilitate importanta ca acesta sa exercite majoritatea drepturilor de vot in adunarea asociatilor datorita faptului ca actiunile ramase sunt larg raspanadite. Intr-o astfel de situatie este posibil ca toti asociatii mai mici sa fie prezenti sau reprezentati la adunarea generala a actionarilor (asociatilor). Intr-un astfel de caz stabilirea existentei controlului unic rezulta din prezenta actionarilor    la adunarile generale din anii anteriori.

Controlul unic de facto se mai poate dobaandi de un actionar minoritar daca acesta are dreptul sa conduca activitatile unui agent economic sau sa le determine politica comerciala.

2.3.Controlul in comun

Controlul in comun apare atunci cand doi sau mai multi actionari asociati), agenti economici ori persoane fizice incheie un acord pentru luarea deciziilor importante privind agentul economic controlat, exercitand o influenta majora in interiorul acestuia. Aceasta inseamna puterea de a bloca actiunile care delimiteaza strategia comerciala a agentului economic controlat.

Controlul in comun poate avea urmatoarele forme de realizare:

- egalitatea in drepturile de vot sau la numirea organelor de conducere,

- drepturile de veto;

- exercitarea obisnuita a drepturilor de vot.

Controlul in comun poate exista si atunci cand nu exista egalitate in materia voturilor de control, dar asociatii minoritari au drepturi suplimentare de veto care le permit sa blocheze deciziile importante in materia strategiei firmei.

Cel mai bun exemplu de control in comun este acela in care agentul economic controlat are doi actionari sau asociati care detin cote egale din capitalul social si care impart egal drepturile de vot.

Dreptul de veto, care este echivalent cu dreptul de a bloca o decizie fara a avea majoritatea, se prevede in principiu in statutul agentului economic controlat sau in acordul dintre actionari, asociati. Se pot acorda drepturi de veto actionarilor sau asociatilor minoritari pentru a proteja interesele lor financiare in respectiva societate comerciala.

3. Notificarea concentrarilor economice. Emiterea deciziilor in cazurile de concentrare economica

3.1. Notificarea

Au obligatia    de a notifica institutia competenta, Consiliul Concurentei:

in cazul fuziunii, participantii la fuziunea preconizata;

la concentrarea realizata prin dobaandirea controlului unic, partea care dobaandeste controlul;

- in cazul concentrarii economice realizate prin dobaandirea controlului in comun asupra unui agent economic, partile care dobaandesc controlul in comun;

pentru concentrarea realizata prin infiintarea unei societati in comun, partile care o infiinteaza.

Partile mentionate mai sus inainteaza Consiliului Concurentei notificarea in termen de 30 de zile care curga :

a) in cazul fuziunilor de la data semnarii acordului de fuziune;

b) in cazul dobandirii controlului in sensul art 11 (2) lit. b din lege[3], de la data semnarii actului juridic in baza caruia se realizeaza dobaandirea controlului;

c) in alte cazuri decaat cele de mai sus de la data la care partile implicate au luat cunostinta de realizarea operatiunii.

In termen de 7 zile (inclus in termenul de 30 de zile) de la semnarea actului prin care se realizeaza fuziunea sau dobandirea controlului partile informeaza in scris Consiliul Concurentei cu privire la operatiunea ce urmeaza sa fie notificata.

Notificarea se semneaza de catre reprezentantii legali ai partilor obligate sa formuleze notificari. Daca partile obligate sa notifice imputernicesc o alta persoana pentru reprezentare in fata Consiliului Concurentei, aceasta va depune in original imputernicirea legala, autentificata.

Caand Consiliul Concurentei constata ca o concentrare economica notificata este de interes public major va putea publica o informare privind notificarea primita, cu indicaarea numelor partilor, natura concentrarii, sectoarele economice implicate si data primirii notificarii.

Notificarea prezentata Consiliului Concurentei trebuie sa cuprinda: adresa de inaintare, semnata de reprezentantul legal sau de persoana imputernicita, formularul de notificare,     documentele justificative, dovada platii tarifului de notificare.

3.2. Criterii de admitere a concentrarilor economice

Criteriile de apreciere a concentrarii economice, ca daunatoare sau nu    unui mediu concurential normal, sunt:

a) necesitatea de a mentine si de a dezvolta concurenta pe piata romaneasca, tinand seama de structura tuturor pietelor in cauza si de concurenta existenta sau potentiala dintre agentii economici situati in Romania sau in strainatate;

b) cota de piata detinuta de catre agentii economici in cauza, puterea lor economica si financiara;

c) alternativele disponibile pentru furnizori si utilizatori, accesul lor la piete si la surse de aprovizionare, precum si orice bariere instituite prin acte normative sau de alta natura la intrarea pe piata;

d) cererea si oferta pentru produsul in cauza;

e) afectarea intereselor beneficiarilor;

f) contribuirea la progresul tehnic.

Concentrarile economice pot fi admise, atunci cand partile implicate in operatiunea de concentrare dovedesc indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
        a) operatiunea de concentrare contribuie la cresterea eficientei economice, la ameliorarea productiei, distributiei sau progresului tehnic, ori la cresterea competitivitatii la export;

b) efectele favorabile ale concentrarii compenseaza efectele nefavorabile ale restrangerii concurentei;

c) avantajele rezultate profita in mod rezonabil consumatorilor, in special prin preturi mai reduse.

3.3. Emiterea deciziilor Consiliului Concurentei

Notificarea devine efectiva la data la care a fost inregistrata la Consiliul Concurentei, exceptie facand cazurile in care informatiile cuprinse in notificare sunt inexacte sau incomplete.

In termen de 30 de zile de la data la care notificarea a devenit efectiva Consiliul Concurentei are una din urmatoarele variante;

fie emite o decizie de admitere, daca ajunge la concluzia ca operatiunea de concentrare economica notificata nu contravine legii.

- fie     emite o decizie de neobiectiune, in cazul in care constata ca, desi operatiunea de concentrare economica notificata cade sub incidenta legii, nu exista motive pentru a fi refuzata; analizand posibilul impact anticoncurential pe care il are concentrarea economica notificata si atunci cand nu exista indoieli temeinice privind compatibilitatea cu un mediu concurential normal, Consiliul Concurentei va autoriza concentrarea economica in cauza printr-o decizie de neobiectiune, astfel ca autorizarea se face fara conditii.
- fie va decide deschiderea unei investigatii daca se constata ca operatiunea de concentrare economica intra sub incidenta legii si exista serioase indoieli privind neafectarea mediului concurential normal.

Daca se decide deschiderea unei investigatii, in termen de maximum 5 luni,    dupa audierea partilor si dupa evaluarea operatiunii Consiliul Concurentei va emite una din urmatoarele decizii:

a) decizie de refuz cand prin operatiunea de concentrare economica se creeaza sau se consolideaza o pozitie dominanta cu efecte anticoncurentiale;

b) decizie de autorizare cand prin operatiunea de concentrare economica nu se realizeaza o pozitie dominanta cu efecte anticoncurentiale;

c) decizie de autorizare conditionata, prin care se stabilesc obligatii pentru agentii economnici, necesare la autorizarea operatiunii de concentrare economica.

Deciziile luate de Consiliul Concurentei referitoare la o operatiune de concentrare economica pot fi atacate in contencios administrativ la Curtea de Apel Bucuresti in termen de 30 de zile de la data comunicarii catre parti.

Consiliul Concurentei a pronuntat decizii de admitere a concentrarii economice in cazul urmatoarelor achizitii: dobandirea a 51 % din BRD ( dec. nr. 27/1999 a Consiliului Concurentei), privatizarea Dacia-Renault ( decizia nr. 203/1999 a Consiliului Concurentei), AB Volvo (decizia nr. 394 /1999 a Consiliului Concurentei), Alcim- Lafarge ( decizia nr.221/2000 a Consiliului Concurentei) s.a.