Comert si Relatiile Economice Internationale

Comert si Relatiile Economice Internationale

Comertul international

Comertul international este cunoscut din cele mai vechi timpuri,desfasurandu-se mai intai intre diferite comunitati locale,ulterior dezvoltandu-se de-a lungul unor cai de comunicatie si bazine geografice,folosindu-se diferite valori de schimb.Intensificarea schimbului de marfuri si aparitia banilor a determinat noi mutatii in modul de concepere si executare a operatiunilor comerciale.

Modele ale Comertului Mondial

Comertul Mondial - cumpararea si vanzarea de bunuri si servicii intre state diferite- are un rol important in Economia Mondiala si influenteaza prosperitatea sau saracia a milioane de oameni.

Ascendentul Comercial

Astazi, aproximativ 70% din Comertul Mondial curge intre tarile dezvoltate din America de Nord, Europa, Japonia si Australasia. Aceste tari, printre care primele sunt SUA, Germania, Japonia, Marea Britanie si Italia, domina comertul international.

Beneficiile Comertului

Comertul permite tarilor sa se specializeze in producerea acelor bunuri pe care le pot realiza cel mai ieftin folosind resursele avute la indemana. Aceste tari nu incearca sa produca bunuri sau servicii care se realizeaza in alte locuri cu costuri mai mici.

Europa si Comertul international

Desi SUA domina economia mondiala, in comertul international nu detine suprematia. Partial, datorita faptului ca este independenta din punct de vedere comercial, cu o piata interna imensa. Europa de Vest are mult mai putine resurse interne si este divizata in mai multe state dar este centrul comertului mondial. Intre 1918-1945 comertul vest-europeaan se desfasura intre tari si coloniile lor. Cu timpul s-a intensificat comertul intre tarile dezvoltate in deosebi in domeniul echipamentelor de utilaj greu ( utilizat pentru prelucrarea altor produse). Aceasta tendinta a continuat dupa 1945 si combinata cu independenta crescanda a fostelor colonii europene , a dus la crearea aliantelor comerciale- Comunitatea Economica Europeana (Uniunea Europeana sau UE) sau a Asociatiei de Liber Schimb( EFTA).

Comert si Dezvoltare

Pentru a micsora decalajul dintre saraci bogati, standardele de viata din tarile in curs de dezvolare, cele mai sarace ar trebui sa creasca cu o viteza mult mai mare decat cea a tarilor dezvoltate sau a majoritatii celor in curs de dezvoltare. Comertul este un factor important in dezvoltarea economiilor tarilor in curs de dezvoltare. Uneori , atunci cand economia mondiala este in declin , aceste tari sufera din cauza ca veniturile obtinute de pe urma exporturilor sunt considerabil mai reduse.

Comertul International

Comertul international reprezinta totalitatea schimburilor de bunuri si servicii dintre doua sau mai multe state, pe zone geografice.

Nu se poate vorbi de o determinare stricta intre comertul international si comertul mondial. In general se foloseste termenul de comert international si nu cel de comert mondial, termen ce exista de mai mult timp.

Cand se are in vedere comertul unei tari atunci se vorbeste de comert exterior. Comertul exterior este parte integranta a comertului international si include exportul, importul, reexportul si tranzitul.

Exportul reprezinta activitatea desfasurata de persoanele autorizate de a vinde bunuri si servicii in alte tari.

Importul este reprezentat de activitatea desfasurata de persoanele autorizate pentru cumpararea de bunuri si servicii din diverse tari pentru tara careia ii apartin importatorii.

Reexportul este activitatea desfasurata de persoanele autorizate de a cumpara marfuri din unele tari si a le revinde in altele. Cand aceasta activitate se practica rational si pe scara larga, ea poate fi o sursa importanta de profit si constituie un mijloc de dezvoltare a comertului international.

Tranzitul reprezinta activitatea desfasurata de persoanele autorizate pentru transportarea marfurilor straine pe teritoriul national, dar si in activitatea de depozitare temporara a acestor marfuri in conditii de securitate, fiind considerat un comert invizibil.

Pentru dezvoltarea comertului exterior este importanta dezvoltarea de bunuri si servicii si, deci, politica economic a unui stat prin care se urmareste liberalizarea si sprijinirea tranzactiilor comerciale externe.

Influenta comertului exterior asupra cresterii economice

Cresterea economica a oricarei tari este rezultatul actiuni conjugate a doua categorii de factori: interni si externi. Cei interni, legati de eforturile pe care le face fiecare popor pentru a-si dezvolta economia, au un rol determinant. Cei externi, legati de participarea tarilor la circuitul economic mondial influenteaza cresterea economica in mod nemijlocit, prin intermediul factorilor interni multiplicandu-le sau diminuandu-le forta.

Printre factorii externi, un rol deosebit de important si in continua cres-tere are comertul exterior. Influenta acestui factor asupra cresterii economice se exercita sub mai multe forme.

POLITICA IMPORTULUI SI POLITICA EXPORTULUI

Politica Importului

Dezvoltarea unei politici de import este necesara pentru dezvoltarea economica a unei tari. Argumentele ce sustin acest lucru sunt urmatoarele:

Asigura completarea unei economii nationale cu bunuri si servicii externe de care are nevoie. Productia oricarui stat, indiferent de gradul de dezvoltare si dotare cu resurse, nu poate sa satisfaca integral cu bunuri si servicii necesitatile de consum ale economiei respective, necesitati care sa corespunda nivelului progresului etapei respective. O conditie esentiala pentru dezvoltarea economica a unei tari este si aceea de a completa necesitatile de productie si servicii ale economiei tarii respective cu bunuri si servicii din afara granitelor.

Fiecare tara trebuie sa aiba raspunsul la intrebarea Ce trebuie adus din import ? . Structura importului fiecarui stat este determinata absolut de

gradul de dezvoltare al acestuia:

potentialul sau industrial si agricol;

profilul profesiilor populatiei active si de nivelul tehnico- stiintific al acestor profesii;

bogatiile naturale de care dispun;

conditiile de clima si sol;

gradul de integrare in diviziunea mondiala a muncii;

politica economica externa pe care o promoveaza statul respectiv.

Politica Comerciala - Instrumente si Masuri Folosite pe Plan International

Economia politica a fost titulatura stiintei economice cunoscuta pe plan international ca "economics", termen care, pentru romani este intraductibil. Economia politica este, de fapt, un studiu stiintific care incearca sa construiasca legi economice cu valabilitate generala, analizand date, formuland si testand diverse teorii asupra relatiilor dintre diferite fenomene ale vietii social-economice.

Politica economica, spre deosebire de "economics", reprezinta, de fapt, totalitatea mijloacelor prin care un guvern incearca sa reglementeze sau sa modifice situatia economica a unei natiuni, sa stabileasca obiectivele urmarite prin acea politica economica. Scopul principal al unei politici economice depinde de grupul de persoane in beneficiul caruia este promovata politica economica respectiva.

Politica economica, in tarile democratice, este orientata, in general, pentru:

mentinerea unui grad cat mai mare si mai stabil de ocupare a fortei de munca;

asigurarea unei cresteri a standardului de viata national;

evitarea inflatiei si tinerea acesteia sub control;

urmarirea stabilitatii balantei de plati;

urmarirea realizarii unei cat mai corecte redistribuiri a venitului national real, prin sistemul de taxare - subventionare;

reducerea situatiilor de monopol pe care diversi agenti economici le detin intr-o economie.

Politica Comerciala: Definire, Obiective, Functii

Politica comerciala este o parte componenta a politicii economice a unui stat, care vizeaza sfera relatiilor economice externe ale acestuia. Ca si politica economica, este atributul fiecarui stat.

Politica comerciala reprezinta totalitatea reglementarilor adoptate de un stat cu caracter administrativ, juridic, fiscal, bugetar, financiar, valutar etc., in scopul promovarii sau restrangerii schimburilor comerciale externe si a protejarii economiei nationale de concurenta straina.

Pentru ca relatiile economice externe sunt un factor important al cresterii economice, principalul obiectiv, pe termen lung, pe care statele il urmaresc cu ajutorul instrumentelor si masurilor de politica comerciala este stimularea dezvoltarii economiei nationale si protejarea acesteia de concurenta straina.

Drept urmare, politica comerciala a fiecarui stat trebuie sa indeplineasca trei functii principale:

promovarea relatiilor economice externe, adica impulsionarea exporturilor;

protejarea economiei nationale de concurenta straina, ceea ce presupune reglementari si controlul asupra importurilor;

urmarirea pentru a realiza un echilibru dinamic in balanta comercialt si balanta de plati, concomitent cu sporirea rezervei valutare a statului.

Din aceste obiective pe termen lung se desprind mai multe obiective pe termen scurt si mediu:

perfectionarea structurii schimburilor comerciale externe;

fie restrangerea, fie stimularea comertului cu anumite produse sau grupe de produse;

orientarea geografica a fluxurilor comerciale internationale: restrangerea acestor fluxuri cu unele tari si dezvoltarea lor cu altele;

imbunatatirea raportului de schimb prin sporirea puterii de cumparare a exportului.

Toate aceste obiective sunt diferite de la stat la stat, in functie de conditiile interne si internationale.

In perioada postbelica, in conditiile in care interdependentele economice internationale s-au adancit, o reglementare a relatiilor economice intre state a devenit obiectiva, reglementare prin care s-a urmarit coordonarea modului de actiune a statelor in domeniul politicii comerciale. Ca urmare, in afara unor reglementari a relatiilor economice dintre state, in cadru bilateral, regional sau subregional, apare tendinta de multilateralizare a relatiilor economice externe prin intermediul unor acorduri ce au incercat sa codifice anumite principii si reguli, in ceea ce priveste folosirea diferitelor instrumente si masuri de politica comerciala in relatiile reciproce.

In acest domeniu, pentru sistemul comercial mondial, o activitate specifica a dezvoltat Acordului General pentru Tarife si Comert (GATT) care, de la 1 ianuarie 1995, a devenit Organizatia Mondiala a Comertului (OMC).

Pana la aparitia OMC, in practica relatiilor comerciale externe s-a aratat ca multe state au elaborat si aplicat diverse instrumente de politica comerciala tot mai variate, prin care au incalcat chiar diverse reglementari, urmare a anumitor acorduri privind folosirea acestor instrumente in relatiile economice reciproce, in acelasi timp cu promovarea unor puternice tendinte de regionalizare a schimburilor.

In domeniul politicii comerciale, in general, se actioneaza cu ajutorul a trei categorii principale de instrumente si masuri:

masuri de natura tarifara (vamala);

masuri de natura netarifara, inclusiv paratarifara;

masuri de natura promotionala (de promovare si stimulare);

Primele doua categorii se refera la import, iar ultima vizeaza exportul.

Contractul de vanzare-cumparare in comertul international

Vanzarea prin burse - bursa este o piata unde se intalnesc comerciantii pentru a incheia afaceri pe baza de cerere si oferta. La bursa se vand de regula produsele fungibile, hartiile de valoare si valutele. Astfel, bursele se impart in burse de marfuri(comert) si burse de valori(de efecte si de devize).

Functiile - constitue o piata principala pentr unele marfuri sau valori ; faciliteaza incheierea rapida a tranzactiilor ; asigura acoperirea din timp a nevoilor de materii prime; permite transmiterea sau divizarea riscurilor; inlesneste realizarea operatiunilor speculative; influenteaza nivelul preturilor care se formeaza in afara burselor; reprezinta un izvor de informatii cu caracter economic si juridic.

Clasificare - In functie de varietatea tranzactiilor sunt burse generale si de specializare; Din punct de vedere al obiectului : burse de marfuri sau comert si burse de valori;

Din punct de vedere al formei de organizare sunt burse private si organizate de stat. In functie de admiterea participantilor sunt burse la care participarea nu este limitata si se face prin bilete si burse la care participarea este permisa numai membrilor. Bursele sunt conduse de catre un comitet care exercita urmatoarele prerogative: mentinerea ordinei la bursa; supravegherea respectarii uzantelor si regulamentului bursei ; indeplineste sarcinile curente. La bursa preturile se numesc cotatii sau cursuri. Marfurile sau efectele de comert trebuie inscrise oficial la bursa de un comitet special care stabileste si cotatia minima a operatiunii. Tranzactiile se incheie prin strigarile publice de oferta si cerere ale agentilor oficiali si sunt perfectate ulterior in forma scrisa. In bursa exista 2 tipuri de opertiuni : de bani gata (cash) si operatiuni la termen.

Vanzarea prin licitatii - in raport cu bursele licitatiile prezinta unele caracteristici in sensul ca : marfurile sau mostrele se gasesc la locul unde se desfasoara licitatia si programul de functionare a licitatiei nu este continuu.

Clasificare - se face pe mai multe criterii in functie de : posibilitatea de participare licitatiile pot fi deschise sau inchise; pozitia sau calitatea organizatorilor licitatiile pot avea forma licitatiilor de marfuri sau pentru cumpararea de produse, instalatii si atribuirea de lucrari de constructii.

Licitatia pentru vanzarea de marfuri sau pentru export - se instituie de producatori, vanzatori sau persoane specializate. In unele tari functionarea licitatiilor este supravegheata de stat participand la desfasurarea licitatiei si autoritati.

Contractul de mandat comercial - este contractul in temeiul caruia o persoana (mandatarul) se obliga sa incheie in numele si pe seama altei persoane care a dat imputernicirea (mandantul) anumite acte juridice care pentru mandant sunt acte de comert.

Drepturi si obligatii :

- Mandatarul trebuie : sa exercite mandatul; sa-si indeplineasca obligatiile cu buna credinta si diligenta unui bun proprietar; sa aduca la cunostinta tertului imputernicirea sub care lucreaza.

- Mandantul trebuie: sa puna la dispozitia mandatarului mijloacele necesare executarii mandatului ; sa-i plateasca remuneratia datorata; sa-i restituie cheltuielile efectuate de mandatar pentru executarea mandatului. Mandatarul poate fi un agent, un reprezentant sau un curier.

Contractul de comision - este contractul prin care o parte (comisionarul) se obliga in baza imputernicirii celeilalte parti (comitentul) sa incheie acte de comert in nume propriu dar pe seama comitentului sau in numele comitentului in schimbul unei remuneratii (comision). Comitentul pe langa comisionul stabilit trebuie sa-i restituie comisionarului si cheltuielile facute in indeplinirea insarcinarii primite. Contractul de comision inceteaza prin revocarea imputernicirii .

Contractul de agency - este un contract de intermediere.Prin acest contract o persoana (agent) se obliga sa actioneze in contul altei persoane (principal sau patron). Obligatiile agentului sunt: sa actioneze potrivit promisiunii facute ; sa lucreze numai in folosul principalului sau patronului; sa respecte instructiunile primite. Principalul sau patronul trebuie : sa furnizeze agentului informatiile necesare ; sa-i plateasca agentului suma stabilita pentru serviciile prestate ; pentru pierderile suferite de agent patronul trebuie sa-i acorde acestuia o indemnizatie. Agentii care lucreaza in baza contractului de agency sunt brokerii si factorii.

Contractul de consignatie- este conventia prin care una din partile contractante (consignant) incredinteaza celeilalte parti (consignatar) obiecte mobile sau marfuri pentru a le vinde.

Contractul de cont curent - consta in intelegere partilor ca in loc sa achite separat si imediat creantele reciproce, izvorate din prestatiile facute una catre cealalta, lichidarea sa se faca la un anumit termen prin plata soldului de catre partea debitoare. Partile care incheie acest contract se numesc corentisti iar prestatiile reciproce care si le fac se numesc remize sau remise. Efecte juridice produse: transferul dreptului de proprietate, novatia , indivizibilitatea si compensatia.

Contractul de gaj comercial - este contractul prin care debitorul remite creditorului sau un bun mobil pentru garantarea executarii obligatiei cu posibilitatea pentru creditor ca la scadenta, in caz de neexecutare a obligatiei sa fie satisfacut cu preferinta din valoarea bunului respectiv.Contractul de gaj trebuie transcris in termen de 5 zile in registrul special tinut la instanta judecatoreasca. Drepturile creditorului gajist sunt: dreptul de a retine bunul care constituie garantie si dreptul de a revendica bunul de la orice persoana s-ar afla fara voia sa. Obligatiile acestuia sunt: sa conserve bunul, interdictia de a folosi bunul; obligatia de restituire a bunului in cazul achitarii datoriilor.

Contractul de factoring - este contract prin care o persoana (aderent) cedeaza creantele sale unui tert (factor) ce se obliga sa preia actv.de incasare, in schimbul unui comision.

Contractul de forfaiting - este o forma de finantare care se reduce la 2 operatiuni distincte : - scontarea prin care beneficiarul transmite o cambie catre o terta persoana (de obicei o banca)in vederea incasarii contravalorii ei inainte de scadenta ; - rescontarea operatiunea prin care o cambie detinuta de o banca comerciala prin scontare, este transmisa unei banci centrale in schimbul unei taxe de rescont care de regula se stabileste in functie de cerintele politicii economice a statului respectiv.

Contractul de leasing - este o operatiune comerciala complexa care se compune din mai multe raporturi juridice : un contract de vanzare-cumparare incheiat de organizatia producatoare, ca vanzator si organizatia financiara care urmeaza sa crediteze operatiunea de leasing, in calitatre de cumparator; un contract de locatiune incheiat intre organizatia financiara in calitate de propietar al bunului si organizatia utilizatoare .La nasterea unei operatiuni de leasing iau parte trei parteneri furnizorul de masini si utilaje, finantatorul si utilizatorul.Recurgerea la operatiunea de leasing prezinta avantaje pentru toate partile implicate. La expirarea contractului de leasing beneficiarul dispune de o tripla optiune: restituirea utilajului , cumpararea acestuia la valoarea reziduala sau prelungire contractului pentru o noua perioada.

Contractul de licenta de brevet inventie - este contractul prin care una dintre parti "licentiatorul " transmite celeilalte parti numita licentiat dreptul de folosinta asupra unei inventii protejate printr-un brevet de inventie , in schimbul unui pret ,imbracand astfel un caracter oneros.Cunoasterea perioadelor de valabilitate a brevetelor de inventii in diverse state prezinta o importanta deosebita , deoarece dupa expirarea acestei perioade , inventia intra in domeniul public, putand fi folosita de oricine, fara a mai fi necesar acordul fostului titular.Contractul de licenta de brevet de inventie prezinta numeroase avantaje pentru licentiat : realizare de economii valutare prin reducerea importurilor de marfuri similare , introducerea rapida a unor tehnici avansate .

Contractul de transfer know-how - este contractul prin care o parte transmite celeilalte parti, contra unui pret, cunostintele sau procedeele tehnice pe care le detine si care nu au fost brevetate sau nu sunt brevetabile, necesare fabricarii unui anumit produs , comercializarii lui, sau prestarii unui anumit serviciu de o maniera necunoscuta pana la acea data de beneficiarul transferului . Pretul in acest contract este stabilit printr-o suma globala. Obligatiile furnizorului : sa transmita anumite cunostinte tehnice; sa acorde beneficiarului garantii asupra rezultatului; dreptul exclusiv de folosinta. Obligatiile beneficiarului sunt: plata pretului;pastrarea secretului; mentinerea calitatii produselor obtinute . Contractul de know-how inceteaza la expirarea termenului stipulat, prin denuntare sau reziliere.

Contractul de concesiune - este operatiunea prin care o persoana numita concedent vinde marfuri altei persoane numita concesionar care la randul sau le revinde clientelei locale pe care si-o formeaza . Concesionarul are o dubla calitate , de cumparator si de revanzator,el lucrand in nume si in cont propriu, beneficiul acestuia realizandu-se prin diferente de pret dintre cel de cumparare si cel de vanzare.

Contractul de depozit - este contractul in virtutea caruia o parte numita deponent preda in pastrarea si conservarea celeilalte parti numita depozitar marfuri pe care acesta din urma se obliga sa le restitue la termenul stabilit. Pretul prestatiei este determinat de valoarea, volumul si termenul de depozitare a marfurilor.

Contractul de consulting si engineering - este contractul prin care o parte numita prestator se obliga fata de cealalta parte numita client ca in shimbul unui pret , sa dea consultatii tehnice de specialitate si sa asigure asistenta tehnica privind realizarea unui anumit obiectiv. Consultingul este o activitate de consultare care cuprinde o sfera larga de operatiuni , si anume , studierea si cercetarea , in folosul beneficiarului a posibilitatilor tehnice si comerciale, raportate la stadiul actual al stiintei si practicii intr-un anumit domeniu. Engineering-ul este un complex de operatiuni de conceptie si elaborare , precum si de coordonare si executare a proiectelor si lucrarilor pentru realiz.unor obiective.

Izvoarele Internationale

Izvoarele internationale ale dreptului comertului international sunt formate din conventiile si uzantele comerciale.In dreptul international un rol important il are arbitarjul, jurisprudenta si doctrina.

Conventiile comerciale internationale

Conventiile comerciale internationale reprezintd intelegeri scrise intre doua sau mai multe state privind reglementarea problemelor de comert exterior.

In dezvoltarea schimburilor internationale conventiile comerciale au o pondere si un rol foarte important. In cuprinsul acestora sunt precizate dr si obligatiile partilor si prin aceasta se asigura corecta lor indeplinire, precum si stabilitatea raporturilor juridice.

Conventiile multilaterale

Conventiile comerciale multilaterale nu sunt foarte numeroase dar ele au un rol deosebit prin aceea ca ele au o sfera larga de reglementare. Ele au un dublu rol in sensul ca ele contribuie la unificarea normelor de drept material si conflictual privind comertul international.

Conventiile bilaterale

Acestea constituie o modalitate juridica importanta si eficienta. In relatiile comerciale conventiile bilaterale sunt foarte numeroase.

Folosirea cu prioritate a Conventiile bilaterale prin faptul ca realizeaza un echilibru intre cerintele celor doua state si contribuie la mentinerea unor relatii favorabile scimburilor internationale. In practica internationala conventiile bilaterale sunt utilizate sub forma tratatelor si acordurilor.

Tratatul Comericial

Este actul juridic exprimind acordul de vointa a doua sau mai multe state in temeiul caruia acestea reglementeaza o anumita sfera a relatiilor internationale, forma

prin care statele isi organizeaza schimburile de marfuri, creand in felul acesta norme noi de drept international, modificand ori abrogand norme de drept international existente.

Tot prin intermediul tratatelor se solutioneaza si aspectele adiacente relatiilor comerciale cum ar fi: transportul marfurilor, regimul vama, tranzitul, situatia juridica a reprezentantelor, a agentiilor comerciale, a oficiilor consulare precum si a persoanelor fizice sau juridice ce savarsesc fapte de comert pe teritoriu celuilalt stat.

Tratatele multilaterale prezinta o importanta deosebita ca izvor de drept al comertului international, deoarece statornicesc norme uniforme de drept material sau conflictual prin care se reglement. amimite raporturi de comert exterior si cooperare economica si tehnico-stiintifica.

Tratatul de comert este format din principii generale care prezinta un cadru juridic pentru o perioada mai indelungata. Pe baza acestuia (tratat anual) se incheie intelegeri comerciale.

Tratatul este alcatuit din : titlu, preambul si continut (un numar variabil de articole).

Titlul cuprinde denumirea tratatului si statele semnatare; preambulul se refera la vointa partilor de a promova si dezvolta relatiile lor comerciale. Continutul este format dintr-o serie de clauze dintre care cele mai importante sunt:

a)clauza natiunii celei mai favorizate;

b)clauza regimului national.

Acordul Comercial

Este o intelegere convenita intre doua sau mai multe tari prin care se stabilesc modalitati si reguli de desfasurare a raporturilor comerciale al tarilor respective intre ele, ori privind cooperarea pe terte piete. Acordul se poate referi in general la comert sau numai la anumite domenii ale comertului international.

Acordul comercial reprezinta actul juridic prin care se reglementeaza schimbul de marfuri intre tarile semnatare. Prin acordul comercial international se reglementeaza de regula:

instituirea sistemului de plati prin clearing sau devize libere;

nivelul platilor;

reduceri si scutiri de taxe vamale;

instituirea sua elimeinarea de contingente

acordarea reciproca a clauzei natiunii cele mai favorizate.

Acordurile comerciale internationale pot fi:

Pe termen scurt (adica anuale); - Pe termen mediu (2-3 ani); - Pe termen lung (5 sau mai multi ani).

Formarea Contractelor de Comert International

Formarea contractului prezinta o deosebita importanta pentru desfasurarea comertului international, in conditii optime, desi o atare desfasurare este posibila numai daca si executarea contractului se face in conditii optime.

Formarea si executarea contractului apar ca fiind doua aspecte diferite, dar totodata independente apartinand aceleiasi realitati- contractul - apt sa puna in valoare scopurile urmarite de partenerii de afaceri (contractanti).

Marea majoritate a contractelor de comert international se incheieie prin corespondenta, generand in multe cazuri probleme deosebite, in sensul ca, in intervalul cuprins dintre momentul emiterii ofertei si acela al exprimarii acceptarii pot surveni anumite evenimente neprevazute (ex. moartea sau incapacitatea uneia din parti).Totodata se pune problema daca in intervalul de timp mentionat poate fi revocata oferta sau daca poate fi revocata acceptarea si eventualitatea unei rezolvari pozitive a acestei probleme.

Formarea contractelor externe se realizeaza printr-o serie de actiuni premergatoare avand rolul de a preintampina riscurile unor operatiuni intimplatoare, ocazionale. Astfel aceste activitati pregatitoare presupun anumite etape si anume:

a)Studierea pietei externe

b)Publicitatea comerciala

c)Alegerea partenerului extern

d)Contactarea partenerului extern

Uzantele    Comerciale Internationale (Uzurile comerciale)

Uzantele comerciale sunt reguli conturate prin folosirea repetata a unor clauze contractuale, in armonie cu obiceiurile practicate in comertul international. Cea ce caracterizeaza uzantele sau uzurile comerciale este continuitatea, constanta si uniformitatea.

Folosirea uzantelor elimina tratativele indelungate dintre parteneri si contribuie astfel la incheirea mai rapida a contractelor.

Felurile uzantelor

Aplicand sau folosind diferite criterii putem desprinde mai multe feluri de uzante.

Sunt uzante locale, cele determinate dupa un criteriu geografic, in sensul ca se aplica la o anumita piata comerciala, localitate, port sau regiune,etc.

Uzantele speciale sunt acelea al caror criteriu il formeaza ob. contr. respective ori ramurile de activitate, cum ar fi uzantele de cereale, sau cele ale unei profesiuni (ca de ex.agentii de bursa).

Uzante generale sunt acelea care se aplicala intregului ansamblu de relatii comerciale, independent de obiectul contractului, ramura de activitate, profesiunea partilor sau alte asemenea criterii. De exemplu, uzantele potrivit carora daca intr-un contract nu s-au stipulat precizari cu privire la calitatea marfii aceasta calitate va fi cea locala si comerciala potrivit uzantelor de concurenta loiala.