Comertul electronic. Concepte, definitii si forme

1 Definitii ale comertului electronic

Kalakota si Whinston: ".Este o metoda moderna de afaceri,care se adreseaza nevoilor firmelor si clientilor prin reducerea costurilor, concomitent cu imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor, precum si cresterea vitezei de livrare sau prestare. Comertul electronic nu poate fi tratat fara a avea in vedere retelele de calculatoare, utile in cautarea si gasirea informatiilor necesare sprijinirii luarii diferitelor decizii atat de catre firme, cat si de catre consumatori".

Kestenbaum si Straight spuneau despre comertul electronic ca "reprezinta o integrare a e-mailului, transferului electronic de fonduri, schimbului electronic de date si alte asemenea tehnici intr-un sistem electronic atotcuprinzator de functii economice".[2]

Dennis P. Geller considera comertul electronic o "colectie de instrumente si practici ce presupun utilizarea tehnologiilor Internet si care permit unei firme de a crea, intretine si optimiza relatiile de afaceri cu alte firme si consumatorii individuali".[3]

In Buyer's Guide to Electronic Commerce: "Comertul electronic consta in utilizarea tehnologiilor informationale pentru imbunatatirea relatiilor dintre partenerii de afaceri".[4]

Exista si alte modalitati de definire a comertului electronic plecand de la modul in care este perceput de diferite grupuri, respectiv de utilizatori, lumea afacerilor, institutiile guvernamentale si furnizorii de tehnologie informationala (hardware si software).[5]

In ultimul deceniu , Internetul a evoluat intr-o unealta formidabila avand un impact major in toate aspectele vietii. La fiecare jumatate de an apar schimbari asa de importante incat este imposibil de prevazut unde se va ajunge in urmatorii 10 ani . In prezent , participam cu totii la o revolutie care are loc in comert si telecomunicatii. Marile companii ale secolului isi vor avea originile in aceasta decada. Conform unor statistici , utilizatorul tipic de Internet este american (84%) , alb (87%) , vorbitor de limba engleza (93%) , in varsta de 35 de ani, educat si avand un salariu bun .

Pe plan mondial, comertul electronic nu mai este o simpla activitate care concentreaza doar eforturile intreprinderilor, aflate in competitia de a castiga noi clienti si de a raspunde cat mai bine exigentelor acestora. In prezent,comertul electronic a devenit o componenta principala a politicilor de dezvoltare economica ale guvernelor tarilor dezvoltate (SUA, Comunitatea Europeana, Japonia, etc.).

Evolutia comertului electronic si date statistice

Schimbul Electronic de Date (EDI - Electronic Data Interchange) a aparut prin anii '60 si poate fi considerat stramosul Comertului Electronic (EC - Electronic Commerce). EDI ofera societatilor comerciale posibilitatea sa schimbe documente de afaceri intr-o forma standard, utilizand mijloace electronice pentru prelucrarea si transmiterea acestora. In acelasi timp bancile utilizeaza retele dedicate pentru Transferul Electronic de Fonduri (EFT - Electronic Funds Transfer). Recent, odata cu cresterea accesibilitatii la Internet, EC a captat interesul consumatorilor individuali si al societatilor comerciale de orice marime si preocupari. Mai mult decat atat, cu tehnologiile avansate disponibile acum, se vorbeste tot mai des de Economia Digitala (DE - Digital Economy). Ideea de baza este ca prin EC putem realiza schimbul de idei, de bunuri, de cunostinte pe langa simpla vanzare/cumparare de produse si servicii. Tehnologiile EC pot fi utilizate pentru a conduce o afacere utilizand pentru comunicare Internet-ul, Intranet-ul sau alte retele de calculatoare. In ultimii ani Internetul a devenit din ce in ce mai utilizat pentru Comertul Electronic. Internetul are o acoperire globala si este prin excelenta descentralizat. Are o structura ierarhica cu nuclee de mare viteza (intre 155 Mbps si 2,5 Gbps) in jurul carora 'cresc' retele regionale si individuale prin care se face accesul utilizatorilor finali. EC depinde puternic de o serie de infrastructuri de baza ale economiei globale, inclusiv de infrastructura retelelor de comunicatii. Cele mai noi realizari tehnologice legate de Internet (rata de transmisie de Gbps, mijloacele sofisticate de asigurare a protectiei datelor, cresterea disponibilitatii si a accesibilitatii, interfata multimedia evoluata etc.) fac Internetul tot mai atractiv pentru EC.

Declaratia comuna Uniunea Europeana - Statele Unite privind comertul electronic scoate in evidenta rolul comertului electronic global in dezvoltarea economiei mondiale in secolul XXI. Se subliniaza, de asemenea, rolul pe care acesta il va avea in dinamizarea intreprinderilor mici si mijlocii: 'In particular, micile companii vor fi capabile sa obtina un acces fara precedent la pietele mondiale cu preturi reduse, iar consumatorii vor fi capabili sa aleaga dintr-o gama tot mai larga de produse si servicii. Comertul electronic va antrena productivitatea in toate sectoarele economiei noastre, va incuraja mai departe atat comertul de bunuri si servicii, cat si investitiile, va crea noi sectoare de activitate, noi forme de marketing si vanzare, noi fluxuri de venituri si, ceea ce este mai important, noi slujbe.

Principalele bariere in dezvoltarea comertului electronic raman problemele legate de securitate si incredere. Pe masura cresterii utilizatorilor casnici de Internet procedurile legate de autentificare si criptare a datelor personale primesc o importanta din ce in ce mai mare si de succesul implementarii lor depinde succesul comerciantilor de pe web.

In prezent,150 de milioane de consumatori folosesc Internetul pentru a cumpara produse, insa numai 30 de milioane cumpara produse din alte tari

Potrivit statisticilor europene, numarul celor care au cumparat cel putin un produs online a crescut de la 27% la 33% in decurs de doi ani, iar in tari precum Franta, Germania si Marea Britanie 50 la suta dintre utilizatorii de Internet si-au facut cumparaturii online.
In tari ca Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda si Islanda, 91 % dintre utilizatorii de Internet au achizitonat anul trecut diferite produse online.

Rezultatele studiului privind cumparaturile online spun ca exista inca bariere pentru dezvoltarea comertului online, mai ales la cumparaturile realizate de persoane din alte tari, numarul acestora fiind de doar 7% in 2008, fata de 6% in 2006.

Conform studiilor privind comertul electronic, in prezent, in Romania, exista aproximativ 900 de magazine online active, cele mai multe oferind la vanzare produse din sfera tehnologiei si comunicatiilor. Jocurile pentru calculator, jucariile, florile, ceasurile si biletele la diverse spectacole se comercializeaza in 30% din magazinele online din Romania.

Cartea si informatia se vand in doar 10% din totalul magazinelor si acelasi procent din totalul magazinelor se ocupa de vestimentatie si moda. In momentul de fata, aproape 5% din totalul site-urilor care functioneaza in Romania sunt destinate activitatilor de comert electronic.

In 2007 s-au lansat magazine care comercializeaza laptopuri, produse de papetarie, retelistica, software, jucarii, auto, incaltaminte, audio, video sau muzica. In 2008 se observa o tendinta de crestere a numarului magazinelor specializate in comercializarea de produse precum computere, telefoane, filme, arta, produse industriale, auto si imbracaminte.

Informatiile actuale apreciaza ca pentru 2008-2009 produsele din domeniul tehnologiei informatiei domina comertul online.

Astfel, 72% dintre cei care au cumparat online in ultimele 12 luni au revenit pentru a achizitiona noi produse, ceea ce inseamna ca au fost multumiti si au devenit clienti fideli ai respectivelor magazine. Doar 21% dintre respondenti au declarat ca au avut probleme cu magazinele online.

Dintre cumparatorii online, majoritatea respondentilor achizitioneaza produse IT&C. 26% dintre respondenti declara chiar ca au cheltuit peste 000 de lei in magazinele online romanesti de IT&C pe parcursul ultimului an. Media veniturilor celor care au declarat ca nu fac cumparaturi online este 1.072 RON/luna, in timp ce media venturilor lunare ale cumparatorilor online este de 1.945 RON.

Institutii acreditate intentioneaza sa sprijine industria de comert electronic pentru a dezvolta o marca de incredere -un sistem bazat pe un cod de conduita acceptat de magazinele online a carui respectare sa fie certificata de un organism independent.
Acest sistem a fost adoptat in numeroase tari membre ale Uniunii Europene. Se analizeaza si posibilitatea de a elabora, in colaborare cu industria si cu cei care cumpara online, un sistem alternativ de solutionare a disputelor survenite intre cumparatori si magazinele online. Acest sistem ar creste increderea cumparatorilor in comertul electronic, oferindu-le o modalitate mai simpla si mai rapida de solutionare a disputelor decat cele existente in prezent.

In primele patru luni ale anului, tranzactiile cu cardul pe internet au crescut cu 75% ca numar si cu 80% ca valoare. Pe intregul an este asteptata o crestere cu pana la 50% a sumelor tranzactionate pe internet cu cardul si o crestere a ponderii acestui sistem de plata in comertul electronic general de la 20% la 25%. Piata totala de comert electronic, ce include toate formele de plata, a fost anul trecut intre 230 si 250 de milioane de euro si va creste si anul acesta, chiar daca nu in ritmul de anul trecut. Cresterea e justificata de jucatorii din industrie ca o tendinta fireasca, avand in vedere debutul tarziu al acestui tip de comert pe piata locala, insa si prin prisma crizei care mobilizeaza companiile spre un canal de vanzari in care cash-ul devine disponibil mai rapid.

Totusi, ca valoare medie, cel putin pe primele luni ale anului, s-a inregistrat o scadere de opt procente, de la 84 de euro in 2008 la 77 de euro in primele luni ale acestui an. Pe timp de criza, oamenii sunt mai prudent si cumpara produse mai putin costisitoare. De exemplu, aleg variante mai ieftine de notebookuri sau telefoane mobile sau vacante care sa nu presupuna un efort financiar prea mare. Astfel se explica scaderea valorii medii a unei cumparaturi on-line, suplinita insa de cresterea constanta a numarului de tranzactii. Totusi, cresterea spectaculoasa pentru o perioada ca aceasta, in care majoritatea businessurilor intra pe scaderi justificate de criza, se datoreaza, in parte, insesi crizei. "Avansul acesta reprezinta, in primul rand, evolutia fireasca a comertului electronic. In acelasi timp, in acest avans se regasesc si reactiile oamenilor si ale societatilor comerciale in fata crizei, adica nevoia de cash (disponibil) si nevoia de diversificare a modalitatilor de desfacere.

In perioada ianuarie-aprilie 2009 s-au facut 356.141 de tranzactii, fata de 198.354 de tranzactii in perioada similara a anului trecut. Cele mai multe tranzactii au fost efectuate in lei, respectiv peste 235.000, fata de aproximativ 116.500 in euro si 400 in dolari; cu toate acestea, tranzactiile in euro au fost duble ca valoare - 18,5 milioane de euro, cu o valoare exprimata in lei de peste 77 de milioane, fata de 34,95 milioane - valoarea tranzactiilor derulate in moneda nationala.

3. Arhitectura comertului electronic

Pentru a construi un sistem de e-commerce, din punct de vedere arhitectural este nevoie de colaborarea a patru componente (subsisteme electonice/informatice) corespunzatoare urmatoarelor roluri:

Client. Un echipament, clasic un PC,conectat direct prin intermediul uniu furnizor de internet(ISP) sau indirect,clientul facand parte dintr-o retea a unei corporatii cu acces la internet. Clientul foloseste acest echipament pentru a naviga si a face cumparaturi. Pentru o mai usoara cautare a unui magazin virtual ,clientul, foloseste Browser-ul. Cumparatorul poate primi mesaje pentru comfirmarea incheierii tranzactiei sau a unor informatii suplimentare prin intermediul postei electronice

Comerciant. Sistem informatic (hard & soft), situat de regula la sediul comerciantului, care gazduieste si actualizeaza catalogul electronic de produse disponibile a fi comandate on-line pe Internet.

Sistemul tranzactional. Sistemul informatic (hard & soft) responsabil cu procesarea comenzilor, initierea platilor, evidenta inregistrarilor si a altor aspecte de business implicate in procesul de tranzactionare.

Dispecer plati. (Payment Gateway). Sistem informatic responsabil cu rularea instructiunilor de plata in interiorul retelelor financiar-bancare, cu verificarea cartilor de credit si autorizarea platilor; acest sistem joaca rolul unei porti care face legatura dintre reteaua globala Internet si subreteaua financiar-bancara (supusa unor cerinte de securitate sporite), poarta prin care accesul este controlat de un 'portar' (gatekeeper); pe baza informatiilor specifice cartii de credit (tip_card, nr_card) din instructiunile de plata 'portarul' redirecteaza informatia catre un centru de carduri (CC - un server certificat in acest scop si agreat de banca emitenta); in acest loc este identificata banca care a emis cardul iar instructiunile de plata sunt trimise mai departe catre serverul acestei banci conectat in reteaua interbancara;odata informatiile ajunse in reteaua bancii cu care lucreaza cumparatorul,sunt efectuate (automat) o serie de verificari privind autenticitatea si soldul disponibil in contul cardului implicat in tranzactie; in functie de rezultatul acestor verificari,banca decide fie efectuarea platii (transfer bancar - catre contul comerciantului care poate fi deschis la orice alta banca), fie refuza sa faca aceasta plata.In ambele cazuri,rezultatul deciziei (confimare plata sau refuz) este trimis in timp real,parcurgand acest lant de servere in sens invers, catre client. Cu alte cuvinte, in cateva secunde cumparatorul afla daca banca sa a operat plata sau nu.

Transmiterea si primirea mesajelor si a datelor

Datele transferate prin Internet sunt divizate in parti numite pachete, transmise unul cate unul si reasamblate la destinatar. Sarcina de reasamblare revine receptorului, cu ajutorul unor aplicatii specializate. Fiecare pachet include un header cu metadate, cum ar fi:

identificatorul mesajului;

numarul secventei din mesaj.

Transmiterea si receptionarea mesajului in aceasta forma sunt redate in Anexa 1

Tranzactiile

Din punct de vedere al interactiunii pe Internet, tranzactia este un set de operatiuni care modifica continutul unui fisier sau fisiere si/sau date.

Pentru a finaliza o tranzactie, fie intregul set de operatiuni care sta la baza ei trebuie executat, fie nici una din ele nu trebuie realizate. In terminologia bazelor de date, o tranzactie este setul de operatiuni care, in final, fie este comisa (commit), fie anulata (roll back).

Exemplu:

Transferul bancar.Banii se scad din soldul unui cont si sunt adaugati in altul.

Daca scaderea da gres, atunci valoarea nu trebuie adaugata nici in celalalt cont. Sau invers: daca adaugarea unei sume intr-un cont esueaza, deducerea nu trebuie sa aiba loc.

Internet, Intranet, Extanet

Internetul este o retea formata din mii de LAN-uri, WAN-uri si noduri de retele (calculatoare si alte dispozitive atasate retelelor).

Un Intranet este un Internet privat ce apartine unei organizatii sau firme. Foloseste standardele tehnologiei Internet pentru a oferi o larga varietate de informatii salariatilor.

Un Intranet este alcatuit dintr-un LAN al firmei, protejat de lumea exterioara printr-un firewall. In Anexa 2 este prezentata configuratia tipica pentru un Intranet

Extranetul este un Intranet extins. El ofera posibilitatea accesarii externe a Intranetului. Astfel, folosind un browser Web, angajatii, partenerii de afaceri pot sa obtina accesul la datele si aplicatiile interne ale unei organizatii, pe baza unui protocol stabilit intre cei care au nevoie de impartirea informatiilor. Configuratia uzuala pentru un Extranet este redat in Anexa 3

Arhitectura client/server

Client/server este conceptul de baza ce face posibila functionarea Web-ului pe Internet.In sistemele client/server, un client transmite o cerere si parametrii acesteia catre server.

Serverul proceseaza cererea si o satisface, daca este posibil, transmitand raspunsul la client.

In mod obisnuit, clientul este cel care afiseaza si prelucreaza local datele, aduse si manipulate prin intermediul serverului.

In Anexa 4 este prezentata arhitectura de baza client/server.

Concluzii cu privire la arhitectura comertului electronic

Aplicatiile care fac parte din comertul electronic depind de insfrastructura,in special de retelele disponibile,asa cum rezulta din anexa 5 .(Vezi Anexa 5 concluzii infrastructura comert electronic)

4 Forme ale comertului electronic

Fiind vorba de 'comert', fie si electronic, denumirea sugereaza de la sine existenta tandemului vanzator - cumparator. Intr-adevar forma B2C (Business - to - Customer) desemneaza cea mai raspandita si utilizata forma de comert electronic, prin care produsele si serviciile sunt vandute-achizitionate on-line prin intermediul uneia dinsolutiile oferite de instrumentele specifice Internet-ului.

4.1. Comertul electronic de tip afacere-client (Business to Consumer)

Comertul electronic de tip Business to Consumer este un proces care face posibila interactiunea electronica dintre clienti si o afacere. Este un domeniu care a crescut enorm in ultimii ani. O mare parte din aceasta crestere se datoreaza expansiunii fenomenale a sectiunii World Wide Web-ului pe Internet.

Exista o multitudine de categorii de comert electronic de tip afacere-client, dar probabil cea mai simpla forma este vanzarea online. Folosind numai aplicatiile comertului electronic, se pot obtine informatii despre un anumit produs, se poate achizitiona si se poate aranja livrarea.

Comertul electronic afacere-client este mai mult decat achizitionarea sau vanzare online. Clientii doresc avantaje sporite nu doar de la magazine dar de asemenea si de la banci. Ei doresc sa fie capabili sa verifice balantele de conturi. Sa plateasca facturi si sa transfere fonduri si ideal, de oriunde.

Astazi, aparitia tranzactiilor Business to Consumer facilitate electronic, a facut ca operatiile bancare de la domiciliu online sa devina o posibilitate mult mai realista. Exista o multime de motive datorita carora operatiile bancare online au o sansa mai mare de succes de aceasta data. O categorie in crestere a comertului electronic afacere - client este serviciul clienti. Furnizarea functiunilor serviciului clienti online - in special utilizand Web-ul - are o buna motivare.

Pagina web se poate utiliza si pentru a obtine un feedback al clientilor despre o gama de noi produse care nu au fost oficial lansate. Multumita capabilitatilor multimedia ale web-ului, se pot furniza clientilor o multime de informatii despre noile produse si de asemenea se pot prezenta cum vor arata acestea sau cum se vor auzi.

Se pot folosi informatii detaliate de la clienti, de pe pagina de web pentru a efectua vanzari din intreaga gama a produselor firmei.

Avantaje si dezavantaje in Business to Consumer

Avantaje:

Dezvoltarea relatiilor cu clientii si o mai buna cunoastere a acestora

Posibilitatea crearii unei relatii directe cu clientii si oferirii unor servicii personalizate

"Spatiu" relativ ieftin si flexibil pentru prezentarea afacerii

Posibilitatea de a prezenta informatii detailate si recente pe un suport ieftin, modern si estetic

Dezavantaje:

Greutatea cu care se realizeaza plati on-line de catre detinatorii de carti de debit, din cauza sistemului informational necesar

Neincrederea consumatorilor in cumparaturile on-line - unii cumparatori sunt traditionali. Se prevede totusi ca in viitor tinerii cu venituri sa faca mai multe cumparaturi on-line

Informatii neactualizate

Spam (e-mail-uri nesolicitate)

Virusi

4. Comertul electronic de tip afacere-afacere (Business to Business)

Comertul electronic de tip Business to Business (B2B) utilizeaza mijloace electronice pentru a facilita procese comerciale traditionale cum ar fi aprovizionarea si distributia. Cea mai are parte a activitatii comertului electronic desfasurata in zilele noastre, intra in categoria business-to-business. De fapt, anumite surse estimeaza ca piata business-to-business este mai mult de 100 de ori mai mare decat piata business-to-consumer.

Comertul electronic modern cuprinde mai mult decat transmisia electronica a datelor. O mare parte a comertului electronic business-to-business implica achizitiile organizatiei. De multi ani, managerii de aprovizionare au cautat cai de reducere a costurilor asociate cu tranzactii voluminoase, dar de valoare redusa. De exemplu, o companie poate sa piarda mult timp si bani recomandand zilnic produse cum ar fi cele de papetarie, rechizite de birou. S-a observat ca comertul electronic poate furniza solutia pentru problema volum-mare, valoare redusa daca ar putea fi convenit un standard pentru cumparari.

Un grup numit Internet Purchasing Round Table s-a format in 1996 si s-a ocupat de problema volum mare, valoare redusa, timp de mai multe luni. Grupul cuprindea un numar de 500 companii, precum si reprezentanti ai unui numar mare de firme furnizoare. Rezultatul deliberarilor a fost cumpararea deschisa pe Internet, sau OBI.

Companiile care nu interactioneaza electronic cu partenerii de afaceri devin o minoritate si astfel sunt marginalizati in fata competitorilor si a partenerilor.

Avantaje si dezavantaje in Business to Business

Avantaje:

Automatizarea procedurilor (comenzi, facturare, productia neterminata, etc) - economie de timp si costuri reduse, posibilitatea de a se concentra pe o strategie de servicii client

Dezvoltarea relatiilor cu clientii

Posibilitatea de a gasi noi clienti

Utilizarea unui sistem integrat - in interiorul firmei se pot accesa anumite informatii de toti angajatii sau o parte din ei (Intranet), accesarea de catre partenerii din exterior a unor informatii (Extranet) si cu publicul (Internet).

Posibilitatea de a prezenta informatii detailate si recente pe un suport ieftin, modern si estetic

Posibilitatea de pastrare a informatiei in format electronic

Dezavantaje:

Nevoia de restructurare a organizatiei - va fi nevoie sa se modifice modalitatile de operare ale comenzilor si de facturare.

Nevoia de restructurare a activitatilor si ale posturilor

Costurile legate de software-ul de gestiune si costurile indirecte de formare si informare a afacerii

Dificultatile de infruntat in cazul utilizarii unei noi tehnologii cu personal nepregatiti

Informatii neactualizate

Spam (e-mail-uri nesolicitate)

Virusi

In continuare sunt prezentate, in linii generale, cateva modele de afaceri pe Internet:

4.3 Magazinul electronic (e-shop)

Ideea de baza a comertului electronic este aceea de a transpune afacerea fizica, materiala, in pagina de Internet. Astfel, firma isi prezinta catalogul de produse precum si serviciile prin Internet.

Produsele sunt oferite, in general, la diferite categorii de pret, tinand seama de tendinta clientilor de a testa calitatea, viteza si eficienta livrarii inainte de a decide sa cumpere produse mai scumpe. Produsele adecvate comercializarii prin Internet sunt, de obicei, cele care pot fi descrise cu usurinta si nu necesita folosirea simtului tactil: bilete de avion sau film, carti, CD-uri, software, unelte, piese de schimb, anumite alimente sau chiar autoturisme.

Alegerea variantei optime pentru acest magazin depinde de costurile de telecomunicatie, know-how-ul tehnic la nivelul firmei, grupul tinta, marimea, structura si obiectivele pe termen mediu ale viitorului magazin electronic.

4.4 Magazinul universal electronic (e-mall)

Un magazin universal electronic (e-mall) ofera un front comun pentru mai multe magazine electronice si poate fi realizat utilizand diversele modele de tranzactii, in functie de tipul de servicii pe care proprietarul magazinului doreste sa le ofere. Tot proprietarul este cel care se ocupa si de marketingul aferent mall-ului, astfel incat alegerea mall-ului potrivit este o decizie esentiala pentru detinatorul unui magazin.

Mall-ul potrivit se defineste ca fiind un mall cu o retea puternica, cu o strategie de marketing buna, cu un front de prezentare potrivit si din care sa se poata accesa direct si pe mai multe cai magazinul electronic; cu o structura adecvata de magazine si care sa ofere si servicii, cum ar fi furnizarea de informatii curente regionale sau sectoriale.

4.5 Licitatia electronica (e-auction)

Licitarea produselor si obiectelor pe Internet s-a dovedit a fi un model de mare succes.    

Acest model poate fi utilizat atat pentru comertul electronic B-2-B cat si pentru cel B-2-C si datorita faptului ca este un domeniu de mare interes, poate fi de asemenea integrat si in magazinele electronice obisnuite.

Asemeni unui magazin universal electronic, o licitatie electronica include de obicei mai multi vanzatori. Operatorul licitatiei elaboreaza mecanismele pentru plasarea obiectului licitatiei, pentru licitare (de obicei prin e-mail) si poate oferi in plus servicii de plati si de livrare.

5. Modalitati de plata electronica

In domeniul mijloacelor electronice de plata, cercetarile sunt in plina desfasurare.

Exista numeroase sisteme in curs de experimentare, altele abia au fost cercetate si supuse analizei. Este normal ca prudenta si securitatea sa fie cuvintele cheie ale acestor demersuri. Sistemele de plati electronice cele mai cunoscute sunt grupate in patru categorii:

a) Sisteme de plati bazate pe carduri bancare

Multe cumparari de bunuri si servicii prin Internet se fac platindu-se cu carduri bancare obisnuite (Visa, MasterCard etc.). Insa tranzactiile cu carduri contin informatii confidentiale privind cardul si informatiile personale ale clientilor, informatii ce pot fi interceptate in timpul transmisiei prin Internet. Fara un soft special, orice persoana care monitorizeaza traficul pe retea poate citi continutul acestor date confidentiale si le poate folosi ulterior. Este necesara elaborarea unor standarde specifice sistemelor de plati, care sa permita coordonarea partilor legitime implicate in transfer si folosirea corecta a metodelor de securitate.

In 1996, MasterCard si Visa au convenit sa consolideze standardele lor de plati electronice intr-unul singur, numit SET (Secure Electronic Transaction). Protocolul SET isi propune sapte obiective de securitate in e-commerce:

Sa asigure confidentialitatea instructiunilor de plata si a informatiilor de cerere care sunt transmise odata cu informatiile de plata.

Sa garanteze integritatea tuturor datelor transmise.

Sa asigure autentificarea cumparatorului precum si faptul ca acesta este utilizatorul legitim al unei marci de card.

Sa asigure autentificarea vanzatorului precum si faptul ca acesta accepta tranzactii cu carduri prin relatia sa cu o institutie financiara achizitoare.

Sa foloseasca cele mai bune metode de securitate pentru a proteja partile antrenate in comert.

Sa fie un protocol care sa nu depinda de mecanismele de securitate ale transportului si care sa nu impiedice folosirea acestora.

Sa faciliteze si sa incurajeze interoperabilitatea dintre furnizorii de soft si cei de retea.

b) Sisteme online de plata cu moneda electronica

Un exemplu relevant in sistemele de plata online cu moneda electronica il reprezinta E-Cash.

E-Cash reprezinta un exemplu de sistem electronic de plati, care foloseste posta electronica sau Web-ul pentru implementarea unui concept de portofel virtual. Este prima solutie totalmente soft pentru platile electronice.

E-Cash este un sistem de plati complet anonim, ce foloseste conturi numerice in banci si tehnica semnaturilor oarbe. Ca urmare, discul cumparatorului devine un veritabil 'portofel electronic'. Apoi, se pot executa plati intre persoane individuale sau catre firme, prin intermediul acestor eCash.

c) Sisteme de microplati

Exista deja, asa cum s-a vazut pana acum, un numar de protocoale de plata in comertul electronic destinate unor tranzactii 'mari', de 5 USD, 10 USD si mai mult. Costul per tranzactie este, de obicei, de cativa centi plus un procent din suma vehiculata. Atunci cand aceste costuri sunt aplicate la tranzactii cu valori mici (50 de centi sau mai putin), costul devine semnificativ in pretul total al tranzactiei. Ca urmare, pentru a obtine efectiv un pret minim pentru anumite bunuri si servicii 'ieftine' ce urmeaza a fi cumparate, vor trebui utilizate noi protocoale. Sistemele cele mai intalnite de micro-plati sunt CyberCoin si MilliCent.

d) Plati prin cecuri electronice

Cecurile electronice sunt create pentru a realiza plati si alte functii financiare ale cecurilor pe hartie, prin utilizarea semnaturilor digitale si a mesajelor criptate, pe suportul retelei Internet. Sistemul cecurilor electronice este proiectat pentru a asigura integritatea mesajelor, autenticitatea si nerepudierea proprietatii, toate fiind conditii suficiente pentru a preveni frauda din partea bancilor sau a clientilor lor.

In prezent, cecurile electronice incep sa fie utilizate intr-un program pilot cu Departamentul Trezoreriei Statelor Unite care plateste furnizorii Departamentului de Aparare.

Cecurile pe hartie sunt cele mai utilizate instrumente de plata (dupa folosirea banilor cash) in majoritatea statelor occidentale. Acestea au avantajul ca platitorul si cel care incaseaza suma pot fi persoane individuale, mici afaceristi, banci, corporatii, guverne sau orice alt tip de organizatii. Aceste cecuri pot fi transmise direct de la platitor la incasator.

Cecurile electronice (e-cecurile) sunt bazate pe ideea ca documentele electronice pot substitui hartia, iar semnaturile digitale cu chei publice pot substitui semnaturile olografe.

6. Televiziune versus Internet

Internetul castiga piata globala datorita avantajelor evidente pe care le ofera in raport cu televiziunea. Crearea retelei EOL (sora geamana a AOL-ului) si campania de achizitii pe care concernele americane si europene mare o duc fata de retelele TV conduce la ideea ca Internetul va inghiti televiziunea. Consecinta va fi mutarea strategiilor si campaniilor de promovare de pe TV pe Internet. In 1999 Microsoft a pus la punct prima telecomanda comuna TV/I care imparte un ecran in patru spatii si difuzeaza patru tipuri de informatie Internet sau TV concomitent. Un spatiu publicitar achizitionat intr-o asemenea retea este evident mai profitabil. Internetul dezvolta si strategii educationale (invatamant la distanta) la costuri mult mai mici decat cursurile TV si costuri mai mici chiar decat banalul mers la scoala. Marile retele de televiziune au observat pericolul si incearca sa se asocieze cu mari furnizori de Internet. In urmatorii ani

prezenta Internetului in casele consumatorilor va fi cel putin la fel de intensa ca si a televiziunii.

Iata in continuare cateva lucruri ce se aseamana si se deosebesc la Internet si televiziune:

Asemanari:

Mijloace de informare in masa;

Si televiziunea si Internetul castiga audienta prin rapiditatea transmisiei de informatie;

Televiziunea si Internetul supravietuiesc prin vanzarea de publicitate intre diferitele soiuri de informatie furnizata; Ambele furnizeaza consumatorului programe de divertisment in afara de informatie, deci au o componenta de entertainment bine definita;

Televiziunea si Internetul vand direct produse: TV prin teleshopping, Internetul prin magazine virtuale, ambele folosind servicii postale pentru livrari la domiciliu;

Sunt fundamentate electronic si folosesc imaginea pe ecran ca mijloc de comunicare;

Deosebiri:

Televiziunea nu stocheaza informatie, Internetul stocheaza - mesajul Internet ajunge mai repede la destinatar, decat mesajul TV;

Targetul Internetului poate fi mult mai precis decat targetul televiziunii;

Calitatea imaginii TV este inferioara calitatii imaginii Internet: 4-500 de linii fata de 650 de linii (unitate de masura pentru claritatea ecranului)

Costurile televiziunii sunt mult mai mari decat costurile Internetului.

Volumul de informatie pe Internet fata de volumul de informatie TV transmisibil pe unitate de timp este mai mare

Initiativele comerciale Internet sunt mult mai productive decat cele TV.

Unitatea de publicitate este mult mai ieftina pe Internet decat pe TV.

7. Avantaje si dezavantaje ale comertului electronic

Fara indoiala, Internetul are, in prezent, un impact extraordinar asupra lumii afacerilor.

Aceasta se datoreaza avantajelor evidente pe care le prezinta atat comerciantilor cat si cumparatorilor in comparatie cu mijloacele traditionale de desfasurare a activitatilor comerciale.

Succesul unui magazin depinde de diversi factori, cum ar fi: numarul de vizitatori, preturile practicate, promovarea , amenajarea, pregatirea vanzatorilor etc. Dintre acestia, numarul de vizitatori este probabil cel mai important (un magazin virtual fara vizitatori nu poate vinde nimic).

Cu toate acestea, Internetul are dezavantajele sale, care difera in functie de partea implicata:

AVANTAJE PENTRU COMERCIANTI

a) Costurile reduse

Prin costurile reduse pe care le implica deschiderea unui magazin virtual, firmele mici se confrunta cu o bariera mai putin in calea intrarii pe pietele dominante pana acum de firmele mari.

Mai mult, o firma mica, prin flexibilitatea si deschiderea la nou de care poate da dovada, se bucura de un mare avantaj, fata de o firma mare, dominata de birocratie si conservatorism.

b) Informatii si comenzi 24 de ore din 24

Spre deosebire de angajatii obisnuiti, care au nevoie de salarii, un program de lucru, concediu, a caror productivitate variaza si sunt subiectivi, un web site ofera informatii despre firma si produsele sale sau preia conducerea si proceseaza comenzi 24 de ore din 24, 7 zile din 7, cu costuri minime.

c) Diferenta de fus orar

Aceasta mai aduce un avantaj si in cazul extinderii pe pietele externe, cand diferenta de fus orar ar fi putut ingreuna contactele dintre firme. De asemenea, imbunatateste comunicarea cu clientii, care nu mai sunt obligati sa respecte un anume program, putand obtine informatii sau lansa comenzi oricand doresc.

Reteaua mondiala nu este ingradita de granite, nu este in posesia nimanui, iar accesul si costurile de publicare sunt extrem de reduse.

O firma producatoare isi poate vinde acum produsele in orice tara prin intermediul unui web site fara a mai fi nevoie sa stabileasca contacte cu firme locale sau sa faca investitii foarte mari.

d) Automatizare

Aceste costuri pot fi reduse drastic prin automatizarea procesului de comanda. De asemenea, exista posibilitatea automatizarii complete printr-o integrare cu sistemul de gestiune, ceea ce poate duce la o crestere a productivitatii generale a firmei.

e) Cercetare de marketing

Spre deosebire de o fiinta umana, calculatorul poate retine nu numai numele si datele personale ale tuturor clientilor, dar si preferintele acestora, fiind capabile sa adapteze oferta si modul de prezentare al produselor dupa profilul fiecarui client.

Studiul clientilor pe Internet poate fi realizat fara ca acestia sa-si dea macar seama, fiind disponibile informatii ca: localizare, tipul browserului si al sistemului de operare, site-ul de unde vine, obiceiuri de navigare.

DEZAVANTAJE PENTRU COMERCIANTI

a) Fraude

Ca in orice domeniu, tehnologia Internetului a creat si noi posibilitati de fraudare. In lipsa unui contact direct, un client poate sa insele comerciantului in privinta identitatii sale sau posibilitatilor sale reale de plata.

Majoritatea magazinelor virtuale occidentale au retineri in a trimite marfuri spre Europa de Est tocmai din cauza numeroaselor incercari reusite de fraudare cu carti de credit false initiate de est-europeni.

b) Securitatea datelor

O alta problema deosebit de importanta este cea legata de securitatea datelor. O firma fara acces la Internet nu are multe motive de ingrijorare privind integritatea sistemelor sale informatice de gestiune.

Conectarea la o retea publica, in care oricine poate avea acces mai mult sau mai putin autorizat la date confidentiale din reteaua locala, ridica probleme serioase. Apar astfel riscuri care nu existau inainte de aparitia acestui tip de comert.

AVANTAJE PENTRU CLIENTI

Informatii si comenzi 24 de ore din 24

Aceasta disponibilitate independenta de un program anume reprezinta un avantaj major pentru clienti, care isi pot face astfel de cumparaturile chiar si noaptea, cand nu mai sunt retinuti de alte probleme mai urgente (serviciu, gospodarie etc.)

Datorita comertului electronic, nu mai este necesara deplasarea la centre comerciale, nici macar pana la "magazinul din colt". Fiecare isi poate comanda stand acasa, in fata calculatorului si analizand si comparand in liniste diferitele produse. Aparitia comertului electronic a dat un nou sens termenului "globalizare". Pentru a cumpara, de exemplu, obiecte artizanale din Madagascar, nu mai este necesara deplasarea la fata locului, ci doar deschiderea browser-ului la adresa unui magazin care comercializeaza aceste obiecte.

DEZAVANTAJE PENTRU CLIENTI

a) Informatii personale

Cel mai important motiv pentru care unele persoane ezita sa utilizeze Internetul pentru cumparaturi il reprezinta teama de a furniza on line informatii legate de cartea de credit.

b) Teama de dezvaluire a datelor personale

O alta problema deosebit de importanta o reprezinta atentarea la intimitatea personala.

Potentialii cumparatori se tem ca, prin intermediul Internet-ului, comerciantii sau persoane rau intentionate pot culege informatii foarte detaliate despre ei.

Un magazin electronic nu este similar cu un magazin traditional. Este insa o modalitate eficienta de a extinde accesibilitatea la informatii privind produsele oferite de firma si poate contribui direct si indirect la cresterea vanzarilor si la reducerea costurilor cu prezentarea ofertei. Orice client poate vizita pagina intreprinderii, fara a mai fi nevoie sa sune sau sa scrie, economisind timp si bani de ambele parti. Transmiterea comenzilor poate fi de asemenea simplificata, clientii avand posibilitatea de a comanda oricand si de oriunde.

Produsele ce se preteaza cel mai bine la vanzarea prin Internet sunt cele standardizate, destinate publicului larg, usor de livrat prin posta sau curier, cu caracteristici bine definite, cu valori medii si mari.

Un magazin electronic este folosit cel mai bine in combinatie cu un magazin fizic sau mai multe, contribuind la promovarea ofertei si cresterea satisfactiei clientilor si necesitand investitii relativ reduse.

8 Impactul crizei mondiale asupra comertului electronic

In contextul economic actual apar intrebari legate de influenta declinului financiar asupra comertului, in general si comertului electronic, in special. Analiza primului trimestru al anului 2009 vine sa ne spuna daca suntem sau nu in pragul unui regres al comertului online.

Este vorba despre piata din SUA, statul unde comertul electronic are cea mai mare greutate si de unde au pornit si problemele economice care ne afecteaza pe totti acum.
La nivel de cifre, vestile nu sunt la fel de bune cum au fost la finalul primului trimestru al anului 2008 cand cresterea a fost de 11%, insa nici atat de rele cum aratau previziunile. Concret, in trimestrul I din 2009 piata a stagnat comparativ cu primele trei luni ale anului trecut.

Mai interesante sunt insa schimbarile in atitudinea comerciantilor fata de internet si vanzarile online, schimbari care ne fac sa credem ca totusi, criza poate insemna si un avant pentru comertul electronic.

Astfel, in cadrul unui studiu Shop .org derulat de Forrester asupra unui numar de 117 comercianti, 4 din 5 respondenti au identificat internetul ca fiind cel mai sigur canal de vanzari in perioade economice dificile. In consecinta, majoritatea companiilor se concentreaza in continuare asupra dezvoltarii partii online a business-ului, 50% pastrand bugetele pentru acest scop intacte, iar 24% marindu-le.

Se pare asadar, ca pe langa riscurile financiare crescute, criza provoaca o schimbare de mentalitate si abordare in randul comerciantilor care nu poate decat sa ajute la evolutia industriei.

In acest an au aparut si primele actiuni de promovare a serviciilor magazinelor online: conditii speciale de service, termene speciale de livrare etc. Intr-o perioada in care se vorbeste tot mai mult despre nemultumirile clientilor magazinelor online, in care puterea de cumparare a scazut destul de mult iar cumparatorii sunt chiar mai selectivi decat inainte, cateva magazine au ales sa isi imbunatateasca serviciile de customer care si retentie a clientilor.