Importanta floriculturii si a florilor taiate in sfera productiei si a comercializarii lor

"- Asa-i, dar cine n-are,

La noi, cat de sarac,

O floare-n geam, si-n poarta

O umbra de copac?"

(Dimitrie Anghel, Nevasta Credincioasa)

1.1. Importanta economica

Larga intrebuintare a florilor a determinat in ultimele decenii o extindere a culturilor de flori in majoritatea tarilor. Atat la noi, cat si in alte tari, floricultura reprezinta una dintre cele mai rentabile ramuri ale productiei vegetale. Aceasta datorita caracterului foarte intensiv al culturilor, a posibilitatilor de succedare a mai multor culturi pe aceeasi suprafata, in decursul unui an si a productiilor mari la unitatea de suprafata, mai ales la plantele de sera. Desi foarte migaloasa, floricultura poate constitui, printr-o buna organizare a productiei si dirijare rationala a valorificarii, o sursa importanta de venituri. Numeroase intreprinderi, localitati sau tari, sunt recunoscute ca mari cultivatoare de flori (Olanda - tara in care cultura florilor, mai ales cele bulboase, ocupa un loc fruntas in economia tarii). De asemenea Riviera franceza e renumita pentru cultura florilor si mai ales a garoafelor pentru export, Erfurtul (Germania), ca oras al florilor si centru important de productie a semintelor, iar China - pentru variatele soiuri de crizanteme si specii de crini care s-au raspandit in toata lumea.

Despre importanta florilor in viata omului nu se mai indoieste nimeni astazi. Piata cu flori, foarte atractiva demonstreaza acest lucru. Consumul de flori difera mult de la o tara la alta, in functie de potentialul economic, dar nu numai. In Europa, cel mai mult cheltuieste pe flori cetateanul german, dar activitati productive cu ponderea cea mai mare sunt inregistrate in Olanda, Belgia, Italia, Franta.

Este foarte important sa se stie ca, in aceste tari, practicarea floriculturii ofera eficienta maxima in conditiile unei activitati productive majoritare (peste 80% )de tip individual (familial) si ca suprafata de pamant necesar nu trebuie sa fie prea mare.

Cultivarea florilor corespunde excelent acestui tip de activitate care presupune utilizarea fortei de munca din familie, in care caz, interesul pentru cantitatea si calitatea muncii prestate va fi maxim. Sub acest aspect suntem tributari tarilor vestice si nu numai. In etapa actuala, florile produse la noi in tara, practic nu fac fata cantitatii si calitatii avalansei celor din import, care sunt intr-un sortiment bogat, nou, atractiv si la un pret competitiv celor autohtone.

Pentru redresarea acestei situatii sunt necesare:

cresterea gradului de specializare a producatorului, care se va limita la 1-2 culturi;

alegerea sortimentului de specii si soiuri care se va face in functie de cerintele pietii.

Se pare ca viitorul floriculturii depinde de modul cum sunt asigurate calitatea, cantitatea si continuitatea productiei. Prezenta permanenta pe piata a florilor de crizantema, frezia, crin, sunt numai cateva exemple de continuitate a acestor flori, de altfel sezoniere, realizate prin tehnologiile de cultura. ("Floricultura - o activitate productiva atractiva", prof. univ. dr. ing. Elena Selaru, Agricultorul roman, ianuarie 1999)

Din punct de vedere economic, in tarile cu horticultura avansata, florile constituie o sursa foarte importanta de venituri, care se realizeaza atat din vanzarea pe pietele interne cat si din export.

EXPORTUL SI IMPORTUL

DE FLORI TAIATE SI RAMURI DE CORATIVE

IN PRINCIPALELE TARI PRODUCATOARE DIN LUME

(COMODITY TRADE STATISTICS 1994)

(dupa Rodica Tepordei, 1997)

Tabelul nr. 1

In tara noastra ca urmare a cresterii cererii de flori taiate, cultura florilor a atins un nivel maxim in 1989, atat in sere (peste 150 ha.) cat si in camp (12 ha.). Dupa 1989, suprafata cultivata cu flori in sera s-a micsorat crescand cea a culturilor cu flori in camp si mai ales in sectorul privat. Exportul a scazut vertiginos si a crescut importul de flori din Olanda, Turcia, Israel.

Principala specie de flori cu pondere mare in sortimentul de flori taiate o reprezinta garoafele de sera (cca. 90 %), alaturi de frezii, crisanteme, trandafiri, gerbera, strelitzia."

("Contributii la stabilirea unui sortiment floricol de baza si complementar pentru producerea de flori taiate in tot cursul anului." - dr. ing. Rodica Tepordei - teza de doctorat, 1997).

Sortimentul si suprafetele cultivate cu flori in Romania

S.C. Codlea

Tabel nr. 2

Specie
	ha	mii fire	ha	mii fire
Garoafe
Gerbera
Freesia
Crizanteme
Alte specii
Total

S. C. Berceni

Progresul floriculturii e marcat in general de realizarile obtinute in ameliorare si tehnologiile de cultura. Ca urmare a dezvoltarii lucrarilor de ameliorare, apar dupa 1600 numeroase specii si soiuri de noi plante floricole, in care un rol deosebit il ocupa cele peste 500 de varietati de lalele cultivate in Olanda, specie care in prima jumatate a secolului XVIII, numara aproximativ 2000 de soiuri. La sfarsitul secolului XVIII se inregistreaza primele succese in ameliorarea trandafirului. Rezultate deosebite se obtin si in ameliorarea gladiolelor, prin incrucisarea formelor europene cu cele sudafricane, iar hibrizii obtinuti stau la baza sortimentului cultivat si cunoscut astazi. (Negre si colab. 1975)

Cele mai mari succese se realizeaza in secolele XIX si XX cand rezultatele ameliorarii la garoafe, crizanteme, trandafiri, dalii se numara cu miile. In acest sens se dezvolta in diferite tari intreprinderi floricole particulare sau institutii de stat care se ocupa de cultura si ameliorarea plantelor decorative.

Importanta economica a floriculturii nu inseamna numai lucrari de ameliorare si productie.

La stabilirea legaturilor de comert dintre diferite orase sau state au contribuit in mare masura si numeroasele expozitii care s-au organizat de-a lungul timpului, de cand horticultura si in special floricultura a devenit o preocupare de importanta economica deosebita. Astfel de manifestari au existat si la noi incepand cu jumatatea secolului XIX.

Organizarea primelor expozitii nationale romanesti a avut loc in epoca domnitorului

Al. I. Cuza. Anterior epocii lui Cuza au mai fost organizate expozitii locale la Iasi, in 1839, de flori si plante exotice. Erau organizate anual, pe regiuni, pentru stimularea productiei acestora, dar si din cauza dificultatilor de transport la distante mari. Legea prevedea ca exponatele trebuia sa fie produse la noi in tara.

Cea dintii expozitie economica din Capitala a fost cea de horticultura si apicultura organizata in Cismigiu in octombrie 1864. Organizatorul ei a fost P.S. Aurelian, personalitate al carei nume va fi prezent in tot cursul jumatatii a doua a secolului XIX. Cu aceasta ocazie el declara: "Expozitiunea de apicultura si horticultura este cea dintii care se face in Capitala: aceasta este deajuns".

Tot cu aceasta ocazie, omul politic, Mihail Kogalniceanu, spunea: "Domnilor exponenti perspectiva va este frumoasa, campul va este deschis, puneti-va dar pe lucru, dezvoltati-va toate activitatile: fiecare va fi rasplatit pentru osteneala ce-si va da ca sa imbunatateasca productele tarii".

In 1865 are loc prima expozitie nationala de agricultura si industrie - organizata la initiativa lui P. S. Aurelian si Ion Ionescu de la Brad (care fusese numit Inspector general al Agriculturii de catre Cuza). Expozitia a avut loc la Halele Obor intr-o casa, al carei trecut istoric era marcat de numele lui Ion Heliade Radulescu si a lui Mircea Eliade. La aceasta expozitie, directorul Scolii de agricultura de la Pantelimon, P.S. Aurelian nota: "aceasta dovedeste ca romanului ii trebuieste numai carmaci bun pentru ca sa poata ajunge in prea putin timp la un grad insemnat de dezvoltare. Fiecare a putut sa se convinga pe deplin ca Romania dispune de foarte mari izvoare de bogatie si peste putin timp, daca ne vom intelege interesele vom da dovezi Europei despre inteligenta si mijloacele noastre". (Primele expozitii economice romanesti organizate in Bucuresti in anii 1864 si 1865, Materiale de istorie si muzeografie)

Romania a luat parte pentru prima data la expozitia florala de la Nantes, Franta, desfasurata intre 23 aprilie-3 mai 1956. Cu aceasta ocazie a primit premiul II. Apoi am participat la expozitia din 1959 la Paris. De aceasta data aranjarea florilor a trebuit sa creeze o atmosfera tipic nationala redand prin armonizarea culorilor un anumit subiect. Tema redata a fost cea exprimata in una din strofele poeziei "Nunta Zamfirei" de George Cosbuc. Pentru aceasta tema comisia estetica a acordat un premiu special. Realizarile floricultorilor romani au fost prezentate in anii 1957-1962 si peste hotare. Astfel, statiunea Cluj a prezentat la cateva expozitii internationale soiuri noi de trandafir si populatii valoroase de gladiole (Nantes, Paris, Erfurt). (Floricultura, A. Militiu si Natalia Alincai, Editura Didactica si pedagocica).

In ultimii ani expozitiile romanesti de flori nu se mai ridica la nivelul celor dinainte de 1989. Astfel, referitor la expozitia de la Sala Dalles din 1998, Flowers Trade Show, dr. ing. Mihai Mares, noteaza in revista Hortinform: "Nu putem cu aceasta ocazie insa sa nu remarcam numarul mic, din ce in ce mai mic, al producatorilor romani de flori si plante ornamentale".

Din punct de vedere al marketingului, florile se incadreaza in categoria de produse numita "de acorsaj", adica la vedere si in numeroase puncte de vanzare. Aceste numeroase puncte de vanzare apartin in marea majoritate comerciantilor particulari stradali sau din piete. Totusi, in ultima vreme un mare numar de florarii si-au facut aparitia in peisajul bucurestean. Cu toate ca, atat punctele de vanzare cat si numarul de specii floricole abunda pe piata, pretul acestora continua sa se mentina la un nivel putin accesibil pentru marea majoritate a populatiei, mai ales in centrele specializate de vanzare. Aceasta situatie nu este deloc o noutate pentru perioada actuala. Faptul ca florile au avut intotdeauna un pret ridicat, mai ales la nivel de comerciant, este dovedit de un articol al unui cotidian celebru din perioada interbelica, Gazeta municipala: "De la o vreme incoace, florariile au luat o mare dezvoltare in Bucuresti. Vitrinele lor sunt pline de exemplare minunate de flori produse in sere. Nu este o placere mai mare pentru un iubitor al florilor, decat sa admire aceste produse cari tind sa ne aduca pe picior de egalitate cu strainatatea.

Aceste flori sunt accesibile numai pungilor bogate. Nu ne-am putea inchipui pe un biet muncitor renuntand la painea cea de toate zilele, ca sa cumpere de Craciun o craca de liliac alb sau un buchet de garoafe rosii.

Saracimea nu are altceva de facut, decat sa miroasa florile cu ochii, dincolo de geamurile vitrinelor". (Extras din ziarul "Gazeta muncipala", 26 februarie, 1939, "Flori pentru toata lumea" dir. Mihail Dragomirescu).

Aceste preturi practicate de comercianti pot fi justificate si prin nivelul ridicat al cheltuielilor pe care ei le realizeaza cu intretinerea spatiului de comercializare, transport, ingrijiri acordate florilor, o serie de materiale si accesorii pentru ambalare, dar mai ales taxele pe care acestia trebuie sa le plateasca institutiilor statului.

Profiturile obtinute de producatorii romani, din vanzarea florilor nu sunt foarte mari. In afara de cheltuielile pe care ei le realizeaza cu intretinerea culturii, trebuie sa faca fata si concurentei florilor din import. Acestea sunt de multe ori mai ieftine si de aceeasi calitate sau mai buna.

Producatorii particulari care-si comercializeaza singuri produsele pot obtine un profit putin mai mare prin eliminarea unei verigi intermediare, dar si riscul de a ramane cu o marfa nevanduta sau valorificarea ei la un pret care poate scadea sub costul de productie e mai mare, avand in vedere perisabilitatea accentuata a acestor produse.

1.2. Importanta spirituala

Rolul florilor nu se limiteaza doar la aspectul economic. Importanta lor din punct de vedere estetic si simbolistic este coplesitoare. Orase si tari si-au luat numele dupa numele florii dominante in cultura sau pentru ceea ce ele simbolizeaza.

Iranul era cunoscut sub numele Ghiulistan (Ghiuli inseamna trandafir), precum si capitala vechiului Iran, Suza, care era supranumit orasul crinilor. Toate acestea atesta vechimea preocuparii pentru flori. In China se cunoaste inclinatia pentru crisantema si trandafir, in India - lotusul, in Grecia antica - garoafele, gladiolele si trandafirii. [.] In Romania o serie de sate si comune vechi sunt botezate cu numele de Bujorul, Floresti, etc.

Cel mai vechi document ce atesta preocupari referitoare la flori dateaza de circa 7000 de ani si consta intr-o medalie gasita in Atlai pe care este gravata o floare de trandafir in relief, probabil simbol al unei datini. Marturii vechi vorbesc despre floricultura dezvoltata in India, Japonia, Persia, Babilon, Grecia, Peninsula Italica. Nu trebuie uitate aici, gradinile suspendate ale Semiramidei din Babilon - una dintre cele 7 minuni ale lumii.

Desi in epoca moderna si mai ales in cultura occidentala, traditia cu privire la limbajul florilor, la mesajul florilor si-a pierdut din importanta, cultura orientala se bazeaza pe un intreg ritual al simbolurilor florilor si culorilor. Ele au capatat in timp o importanta atat de mare in cultura popoarelor incat se organizeaza serbari la aparitia sau la inflorirea anumitor specii (crizanteme, ciresi, piersici, irisi, lalele), s-au realizat medalii si ordine militare. Tot in aceasta directie se remarca simbolurile nationale ale unor tari (in Japonia - crizantema, in China - bujorul, Statele Unite - trandafirul), siglele unor partide politice.

Studiul plantelor ca si cultivarea lor, fie ca e vorba de plante decorative sau nu, prezinta un interes educativ deosebit. Este suficient sa amintim ca aceste indeletniciri educa si dezvolta spiritul de observatie, gustul pentru frumos, imaginatia, vointa, trasaturi ce nu trebuie sa lipseasca omului contemporan. Florile stimuleaza simtul estetic, imbina frumosul cu utilul.

Preocuparea pentru flori nu are importanta numai in educatie ci si o importanta terapeutica pentru bolnavii psihici, alaturi de celelalte preocupari artistice (muzica, pictura, sculptura, etc.).

Este de notorietate ca floarea participa la toate rosturile artei, iar folclorul are predilectie catre ea. O intalnim in cantece, balade, legende. Arta populara este de neinchipuit fara floare. Si in sculptura populara abunda motivele florale. Ele apar pe cele mai diverse obiecte: pe linguri, pe furci, pe vase, portile monumentale, pe capriorii caselor, dovedind trainica legatura om-floare.

(Aurelian Baltaretu, Florile, parfum si culoare)

Apoi, odata cu dezvoltarea oraselor moderne, ai caror locuitori reclama florile pentru inveselirea locuintelor lor iau avant culturile de flori la ghivece, apoi acelea de flori taiate pentru buchete. Alaturi de trandafiri si garoafe, crisantema si hortensia se bucura rand pe rand de atentia si dragostea constanta a publicului.

Azi floricultura are importanta si pentru economia nationala dar in acelasi timp traseaza noi sarcini amelioratorilor.