LIBERA CIRCULATIE A CAPITALURILOR SI PLATILOR

LIBERA CIRCULATIE A CAPITALURILOR SI PLATILOR

A. Liberalizarea deplasarilor de capitaluri

- definitie: circulatia capitalurilor este constituita din operatiuni financiare care vizeaza investirea capitalurilor SI NU REMUNERAREA UNUI SERVICIU;

- se deosebeste de libera circulatie a platilor, care reprezinta contraprestatiile din cadrul unor tranzactii principale;

Sediul materiei:

- primar - TCE (art. 3 si 14 - nu fac distinctie intre libera circulatie a capitalurilor, a marfurilor, persoanelor si serviciilor); art. 56 parg. 1 - toate restrictiile privind circulatia capitalurilor intre statele membre precum si intre statele membre si state terte sunt interzise. Art. 56 nu are efect direct in cazul circulatiei capitalurilor intre statele membre si statele terte, deoarece Consiliul poate adopta masuri referitoare la circulatia capitalurilor provenind din state terte, chiar in ipoteza in care aceste masuri reprezinta un regres in domeniu.

- Tratatul de la Maastricht - in esenta, a recunoscut liberei circulatii a capitalurilor o importanta egala celorlalte libertati de circulatie;

- Directiva din 11 mai 1960 prin care au fost liberalizate investitiile directe;

- Directiva nr. 86/566 din 17 noiembrie 1986 prin care au fost liberalizate operatiunile de achizitionare a actiunilor si obligatiunilor ce nu erau negociate la bursa;

- Directiva nr. 88/362 din 24 iunie 1988, prin care s-a infaptuit liberalizare completa a miscarilor de capitaluri;

Circulatia capitalurilor cuprinde:

- investitiile realizate in scopul constituirii sau dezvoltarii unei societati comerciale ori a unei sucursale;

- investitiile imobiliare;

- operatiunile cu privire la titlurile cotate si necotate la bursa;

- imprumuturile pe termen mediu si lung;

- emisiunea de actiuni si de obligatiuni pe piata acestor state membre;

- miscarile de capitaluri in interes personal (imprumuturi, donatii, succesiuni, transferul economiilor dintr-un stat in altul);

- varsamintele in conturi curente si incheierea contractelor de depozit in strainatate;

- investitiile in bonuri de tezaur;

- importul sau exportul mijloacelor de plata, daune-interese, drepturi de autor etc.

- libera circulatie a capitalurilor presupune un transfer de valori dintr-un stat membru in altul sau, in interiorul aceluiasi stat, catre un stat nerezident, operatiunea respectiva avand caracter autonom;

B. Libera circulatie a platilor

- sediul materiei:

- art. 56 din TCE - sunt interzise atat masurile restrictive privind circulatia capitalurilor, cat si orice ingradiri referitoare la platile intre statele membre si tarile terte;

- art. 106 din TCE - fiecare stat membru se angajeaza sa autorizeze, in moneda tarii din Comunitate unde era stabilit creditorul sau beneficiarul, platile aferente schimbului de marfuri, de servicii si de capitaluri, precum si sa permita transferurile de capitaluri si de plati.

C. Exceptiile de la principiul liberei circulatii a capitalurilor si a platilor

- declaratia asupra art. 58 TCE (fostul art. 73D), adoptata cu prilejul incheierii Tratatului de la Maastricht - statele membre sunt abilitate sa aplice numai "dispozitiile pertinente" (armonizate) ale legislatiei lor fiscale existente la sfarsitului anului 1993;

- art. 58 permite adoptarea masurilor necesare pentru a preveni incalcarea legilor si regulamentelor indeosebi in materie fiscala sau in domeniul supravegherii prudentiale a institutiilor financiare;

D. Clauzele de salvgradare. Restrictii din motive de interes general

- Consiliul poate adopta masuri referitoare la circulatia capitalurilor intre statele membre si tarile terte, fapt care constituie un regres in dreptul comunitar in ceea ce priveste liberalizarea circulatiei capitalurilor implicand investitii directe si care au ca destinatie ori provin din tarile necomunitare;