Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Reglementarea calitatii de comerciant

Comert

+ Font mai mare | - Font mai mic




Reglementarea calitatii de comerciant

Sectiunea 1

Conceptia Codului comercial roman privind raporturile comerciale




Potrivit Codului comercial roman , subiecte ale raporturilor comerciale pot fi atat comerciantii cat si necomerciantii . Dreptul comercial roman avand la baza sistemul obiectiv dispune ca oricarei persoane care savarseste fapte obiective de comert , i se aplica prevederile legislatiei comerciale , indiferent daca persoana care le savarseste are sau nu calitatea de comerciant . Sau , altfel spus , poate fi subiect al unui raport comercial atat un comerciant cat si un necomerciant daca acesta savarseste una sau mai multe din faptele de comert enumerate in art. 3 Cod com .

Daca faptele de comert obiective sunt savarsite cu caracter profesional de catre o persoana avand comertul ca o profesiune, obisnuita , aceasta persoana dobandeste in temeiul art. 7 Cod com. calitatea de comerciant . In virtutea acestei calitati , art. 4 Cod com. prezuma ca fiind fapte de comert , pe langa cele enumerate in art. 3 Cod com. , celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant , daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din insusi acel articol.

Daca insa savarsirea faptelor de comert obiective de catre o persoana are caracter accidental , raportul juridic care se naste este supus legilor comerciale , dar persoana care le-a savarsit; pastreaza calitatea de necomerciant . (art. 9 Cod com. )

Daca savarsirea faptelor de comert obiective , de catre o persoana , are caracter intamplator , raportul juridic generat de un astfel de fapt va fi supus legii comerciale , fara insa ca persoana in cauza sa dobandeasca statutul de comerciant . Situatia este aceeasi in cauza in care actul incheiat este o fapta de comert numai pentru una din partile actului juridic , raportul juridic va fi supus reglementarii dreptului comercial , fara ca , prin aceasta , persoana pentru care actul nu este fapta de comert , sa devina comerciant . Incheierea unui act care numai pentru contractant reprezinta o fapta de comert , atrage , de asemenea , aplicarea legii comerciale intregului raport juridic nu insa si calitatea de comerciant pentru partea contractanta .

Cu toate ca subiecte ale raporturilor comerciale pot fi atat comerciantii , cat si necomerciantii , totusi , in principal activitatea comerciala se realizeaza de catre comercianti . Aceasta calitate il indreptatea pe ilustrul comercialist I .L. Georgescu sa afirme :

“comerciantul este cel mai de seama actor al vietii economice si juridice[3]” .

Avand in vedere rolul comerciantilor in activitatea comerciala , Codul comercial precizeaza notiunea de comerciant si reglementeaza statutul juridic al comerciantilor .

Sectiunea 2

Definitia comerciantului.

Spre deosebire de faptele de comert , care nu au o definitie legala , comerciantul este definit in art. 7 Cod Com. , astfel : “ Sunt comercianti aceia care fac fapte de comert , avand comertul ca o profesiune obisnuita , si societatile comerciale “ Deci sunt comercianti atat persoanele fizice care savarsesc fapte de comert ca profesiune obisnuita  , si societatile comerciale ‘’. Deci sunt comercianti atat persoanele fizice care savarsesc fapte de comert ca profesiune obisnuita – comercianti individuali - cat si persoanele juridice - comercianti colectivi. Codul Comercial defineste comerciantul persoana fizica nu prin apartenenta sa la un anumit grup profesinal - sistemul obiectiv - , ci prin actele si operatiunile , faptele de comert pe care le savarseste cu caracter profesional . In ceea ce priveste persoanele juridice , Codul comercial se rezuma la a preciza ca  : ' au calitatea de comerciant si societatile comerciale '  . In consecinta vor avea calitatea de comerciant persoanele juridice care imbraca forma societatilor comerciale , potrivit legii nr . 31/1990. Precizarea notiunii de comerciant prezinta un interes deosebit.

Persoana care dobandeste statutul de comerciant , beneficiaza de un regim juridic diferit de acela al necomerciantilor .Astfel , calitatea de comerciant produce unele consecinte juridice asupra raporturilor juridice , la care persoana fizica participa , astfel :

in vederea protejarii intereselor participantilor la activitatile

comerciale, legea stabileste anumite obligatii profesionale ale

comerciantilor : inmatricularea in registrul comertului , obligatia de a tine

anumite registre comeciale , respectarea regulilor privitoare la concurenta

loiala.

actele comerciale incheiate de comerciant sunt supuse unor reguli

speciale , diferite de regimul juridic al actelor civile . Codebitorii sunt prezumati a fi solidari intre ei (art. 42 C.Com) ; dovada drepturilor comerciale se poate face cu orice mijloc de proba admis de lege (art. 46 C.Com).

comerciantii – individuali sau colectivi – pot participa la

constituirea unor camere de comert , destinate a le promova si apara interesele[i].

in cazul incetarii platilor pentru datoriile comerciale, comerciantul

poate fi declarat in stare de faliment (L. 64/1995 modificata )

pentru profitul realizat din activitateacomerciala , comerciantii

sunt supusi impozitului catre stat (Legea nr.12/1991 privind impozitul pe profit )

instituirea “prezumtiei de comercialitate“ pentru toate



operatiunile savarsite de un comerciant , ce vor fi supuse legilor comerciale . (Art. 4 Ccom . )

Intru-cat activitatea comerciala cuprinde , atat activitatea de producere a marfilor si serviciilor , cat si activitatea de circulatie (distributie ) a marfurilor , notiunea de comerciant este o notiune generica ; ea desemneaza orice persoana fizica sau juridical care desfasoara , in mod profesional , o activitate comerciala indiferent de obiectul acesteia[ii] .

Sectiunea 3

Categorii de comercianti.

Din interpretarea art 7 cod com rezulta doua categorii de comercianti:

persoanele fizice (comerciantii individuali)

societatile comerciale (comercianti colectivi)

Acestea sunt principalele categorii de comercianti , dar potrivit art. 1 alineat 2 din legea 26/1990 , la acestea se mai adauga regiile autonome si organizatiile cooperatiste[iii] . O situatie aparte o au micii comercianti .

A . Comerciantii persoane fizice .

Persoanele fizice au calitatea de comerciant daca savarsesc fapte de comert cu caracter profesional in concepria Cod com. , comerciantul persoana fizica este definit nu prin apartenenta sa la un anumit grup profesional , ci prin actele si operatiunile , adica prin faptele de comert pe care le savarseste in mod profesional . Persoana fizica are calitatea de comerciant atat in cazul cand savarseste fapte de comert cu caracter profesional in mod independent , cat si in cazul cand realizeaza aceasta activitate in cadrul unei asociatii familiale in conditiile Decretului de lege nr 34/1990 , sau al unei asociatii in participatiune , in conditiile art 251 Cod comercial .

B . Societatile Comerciale .

Societatile comerciale au calitatea de comerciant , astfel art 7 Cod comercial prevede in terminis ca pe langa persoanale fizice , au calitatea de comerciant si societatile comerciale . Au aceasta calitate toate cele cinci categorii de societati comerciale reglementate prin legea nr 31/1990 : societatea in nume colectiv ; societatea in comandita simpla ; societatea pe

actiuni , societatea in comandita pe actiuni si societatea cu raspundere limitata .

Prin lege nu se prevad conditii pentru ca societatile comerciale sa dobandeasca calitatea de comerciant si aceasta deoarece , spre deosebire de persoanle fizice , care , in principiu , au vocatia oricarei profesiuni , in cazul societatilor comerciale acestea au o unica finalitate : de a se constiuti in scopul desfasurarii unei activitati comerciale . Societatea comerciala dobandeste calitatea de comerciant din momentul constituirii ei , independent de savarsirea vreunui faopt de comert . Societatea este comerciala numai daca obiectul ei , prevazut obligatoriu in actul constitutiv , este acela de a savarsi unul sau mai multe fapte de comert .

C . Regiile autonome .

Regiile autonome sunt organizate in ramuri strategice ale economiei nationale , fiind personae juridice care functioneaza pe baza de gestiune

economica si autonomie financiara .

Ele sunt proprietare ale bunurilor din patrimoniul lor , iar activitatea desfasurata trebuie sa-si acopere cheltuielile din veniturile realizate si “sa obtina profit” .

Pe de alta parte , art 1 alin 2 din Legea nr 26/1990 privind registrul  comertului prevede in mod expres ca regiile autonome au calitatea de comerciant .

Regiile autonome sunt supuse unor reglementari care sunt aplicabile societatilor comerciale si anume : legea impozitul lui pe profit , legea privind organizarea si functionarea controlului financiar , legea contabilitatii . Calitataea de comerciant a regiilor autonome se dobandeste din momentul infiintarii lor prin hotararea guvernului sau , respectiv , prin decizia organului administratiei publice locale . D . Organizatiile cooperatiste .

Potrivit legilor lor organice , organizatiile cooperatiste desfasoara o

activitate de producere si desfacere de marfuri si prestari de servicii [9] .

Organizatiile cooperatiste isi desfasoara activitatea pe baza principiilor gestiunii economice si beneficiaza de personalitate juridica . Ele fiind comerciante , sunt supuse obligatiilor care revin comerciantilor si dobandesc calitatea de comerciant de la data infiintarii lor in conditile legii .

Potrivit art 10 din legea nr 103 /1996 , cooperativa de consum pentru a functiona are obligatia de a se inmatricule la Registrul Comertului de unde rezulta calitate sa de comerciant , pe cale de consecinta , fiindu-I aplicabile dispozitiile art 1 din Legea nr 64/1995 republicata .

Prin actiunea inregistrata la Tribunalul Calarasi , creditoarea « R » - SA – Agentia Calarasi , prin lichidator S.C. « S » - S.A a solicitat , in contradictoriu cu debitoarea « K » deschiderea procedurii reorganizarii juridice si a falimentului .



In motivarea actiunii , reclamanata a aratat ca a acordat debitoarei , prin contractul de credit nr 9/1996 , un credit de 12.460.000 lei pe termen de 3 luni si ca in present creanta sa este de 66922439 lei , reprezentand

credit restant , dobanzi si cheltuieli de judecata .

Prin sentinta civila nr 408/2000 Tribunalul Calarasi a respins cererea creditoarei .

Pentru a pronunta aceasta sentinta , s-a retinut ca dispozitiile Legii nr 64/1995 , republicata , nu sunt aplicabile debitoarei , intrucat aceasta este o cooperativa de consum si ca atare , ii sunt aplicabile dispozitiile Legii nr 109/1996 .

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs creditoarea .

Curtea a admis recursul creditoarei , a casat sentinta si in fond , a admis cererea creditoarei de incepere a prodedurii prevazute de Legea nr 64/1995 , republicata si a trimis cauza la aceeasi instanta pentru indeplinirea formalitatilor legale .

S-a retinut ca , potrivit art.10 din Legea nr 109 /1996 , cooperativa de consum , pentru a functiona are obligatia de a se inmatricula la Registrului Comertului de unde rezulta calitatea de comerciant a acesteia si pe cale de

consecinta ii sunt aplicabile dispozitiile art 1 din Legea nr 64 / 1995 , republicata . “Sectia comerciala , decizia nr 886 / 2000 .”

Micii comercianti .

Art. 34 Cod comercial prevede ca dispozitiile Codului comercial privind registrele comerciale nu se aplica colportorilor , comerciantilor care fac micul trafic ambulant , carausilor sau acelora al caror comert nu iese din cercul unei profesiuni manuale . Pornind de la aceste dispozitii legale , unii autori au considerat ca legea ar consacra o categorie a micilor comercianti , distincta de cea a marilor comercianti , in conceptia Codului commercial , volumul operatiunilor comerciale nu are relevanta asupra regimului juridic al comerciantilor .

In realitate , dispozitiile art 34 Cod commercial nu fac altceva decat sa scuteasca pe comercianti care desfasoara activitatile mentionate in indeplinirea unei obligatii profesionale , aceea de a tine registrele comerciale. Aceasta scutire este determinate de volumul redus al operatiunilor comerciale si este conceputa ca o masura de protectie a unor comercianti care , in general , nu au o pregatire adecvata pentru a tine registrele comerciale cerute de lege .

Potrivit art. 9 C. Com. nu are calitatea de comerciant , persoana care , in mod accidental face o operatiune de comert , dar este supusa legilor si jurisdictiei comerciale pentru toate contestatiile ce se pot ridica din aceasta operatiune . Imputernicitii sau auxiliarii comerciantului si anume : presupusii , comisii pentru negot , comsii calatori pentru negot nu au calitatea de comercianti , ca de altfel , nici administratorii unei societati comerciale , aceasta calitate apartine , dupa caz , comerciantului sau societatii comerciale in numele carora ei savarsesc fapte de comert . Apartenenta la o societate comerciala in nume colectiv nu confera asociatului calitatea de comercianti , nici asociatii comanditati nu devin comercianti .

Nu au calitatea de comerciant persoanele fizice care exercita profesiuni liberale si anume : medicii , arhitectii , avocatii , meseriasii , agricultorii .

Medicii nu sunt comercianti nici atunci cand isi desfasoara activitatea in cabinete private , nici atunci cand infiinteaza policlinici , spitale sau sanatorii private . Activitatea medicului , de a acorda ingrijiri medicale bolnavilor , nu este act de comert pentru ca nu este prevazuta in

art 3 al Cod com. si nu poate fi inclusa in nici unul din actele de comert enumerate de punctele 1 – 2 ale art .

Un spital sau un cabinet medical unde se acorda ingrijiri medicale bolnavilor nu poate fi considerat intreprindere de furnituri , in sensul art 3 pct 5 al C. com , deoarece prestatiile de alimente , medicamente si cazare ce se fac bolnavilor nu sunt decat “ un mijloc indispensabil si accesoriu profesiunii medicale si aceasta indiferent de natura ingrijirii , indiferent daca este vorba de sanatorii de chirurgie , de boli pulmonare , de boli interne.”

Practica judiciara a decis in mod constant ,de la inceputul secolului si pana azi,ca medicina nu este comert.Medicii care au obtinut autorizatii pe baza dispozitiilor art.25 din Decretul – lege nr. 54/1990 isi pot exercita profesiunea in mod independent , fara a fi considerati comercianti si fara a fi obligati sa se inscrie in registrul comertului dar si fara a putea angaja personal salariat cu contract de munca.Pentru utilizarea unui asemenea personal salariat este posibila incheierea unor contracte civile de locatiune a lucrarilor in conformitate cu prevederile art. 1470 , pct. 1 ., 1471 si 1478 Cod civil.

Avocatii

Avocatura acorda asistente juridica persoanelor fizice si juridice , in scopul apararii drepturilor si intereselor legitime ale acestora , cu respectarea legii si a ordinii de drept .Fiind o profesiune libera , avocatura nu este comert pentru ca nu se incadreaza in dispozitiile art. 3 al Cod com.

Meseriasii sunt persoane care ,pe baza cunostintelor dobandite prin scolarizare sau practica , executa anumite operatiuni de prelucrare si transformare a obiectelor muncii sau presteaza anumite servicii . Caracteristica activitatii pe care ei o presteaza consta in munca sa personala calificata asupra materiei ori in prestarea unor servicii .In cazul cand o persoana desfasoara o activitate personala limitata la exerxitarea meseriei sale , pe baza comenzilor clientilor si cu materialele acestora , activitatea respectiva are caracter civil si in consecinta , este supusa legii civile .In aceasta situatie , calitatea de comerciant a meseriasului este exclusiva.

Dar , daca meseriasul cumpara el materiale si executa anumite marfuri pe care le vinde clientilor sau meseriasul nu lucreaza singur , ci ajutat de alte persoane , se pune din plin problema daca , in acest caz, dobandeste sau nu calitatea de comerciant. Dupa unii autori , meseriasul nu devine comerciant , nici intr-o astfel de situatie , chiar daca efectueaza operatiuni comerciale , aceasta intru-cat asemenea operatiuni ar fi accesorii exercitiului meseriei .

Dupa o alta opinie , cat timp meseriasul se limiteaza la exercitarea meseriei sale ,el nu are calitatea de comerciant. Dar , din moment ce savarseste si fapte de comert , in conditiile prevederilor art. 7 C. com. , meseriasul dobandeste si calitatea de comerciant.

Deci ,el este considerat comerciant , in cazurile in care cumpara marfuri in vederea prelucrarii si revanzarii . Potrivit unei pareri recent exprimate in literatura juridica , de scutirea prevazuta de art. 1 , alin.3 al Legii nr. 26 / 1990 ar trebui sa beneficieze numai meseriasii care se limiteaza la exercitiul meseriei lor .De indata ce exercitarea meseriei este insotita de savarsirea unor fapte de comert obictive cu caracter profesional , meseriasul a devenit comerciant si , in aceasta calitate , este obligat sa se inmatriculeze in registrul comertului .

Agricultorii sunt persoane care se ocupa cu cultivarea pamantului . Ei nu desfasoara o activitate care sa aiba tangenta cu cea a comerciantului .Art. 5 din Codul Comercial prevede ca nu sunt considerate fapte de comert aceste operatii . Asa cum s-a precizat in literatura juridica , intru-cat vanzarea produselor agricole nu este o fapta de comert , ci un act juridic civil , inseamna ca agricultorii nu au calitatea de comercianti.



Ca si in cazul meseriasilor , prin art . 1 din Legea nr. 26 /1990 se prevede ca agricultorii nu au obligatia de a se inmatricula in Registrul Comertului.

In literatura juridica s-a exprimat parerea ca in acest caz n-ar fi vorba de “o scutire “ de obligatia de inmatriculare , ci de o” excludere “ a acestei obligatii , deoarece art. 5 Cod Comercial , prevede in mod expres ca agricultorii nu au calitatea de comercianti

In masura in care un agricultor ar savarsi fapte de comert , in conditiile art. 7 Cod Comercial , cumparand de exemplu , produse agricole pentru revanzare si ar desfasura aceasta activitate ca o profesiune , el devine comerciant si ca atare , va avea obligatiile acestuia , printre care si aceea de a se inmatricula in Registru Comertului .

Spre deosebire de comerciant , meseriasul , agricultorul , cel care exercita o profesiune liberala nu cumpara spre a revinde . Deci , in principiu , se poate spune ce este comerciant cel care face in mod obisnuit acte de comert , adica cumpara spre a revinde.

Pentru a fi comerciant trebuiesc indeplinite anumite conditii pentru dobandirea calitatii de comerciant si anume :

- sa savarseasca acte obiective de comert

- sa savarseasca aceste acte in nume propriu;

- sa savarseasca aceste acte nu numai in nume propriu , dar si ca o profesiune obisnuita .

In temeiul Cod com. , calitatea de comerciant se dobandeste in mod diferit , dupa cum este vorba de o persoana fizica sau societate comerciala . Deosebirea se explica prin caracterele specifice celor doua categorii de subiecte participante la raporturile comerciale .

Dovada calitatii de comerciant se face in conditii diferite , dupa cum este vorba de o persoana fizica sau de o persoana societate comerciala. Asa cum calitatea de comerciant se dobandeste , ea se si pierde ori inceteaza in anumite conditii . In privinta incetarii calitatii de comrciant trebuie sa se tina seama de conditiile in care aceasta calitate este dobandita.



CSJ sect. cant. Ad-v decretul nr 235/1994 in Revista de drept comercial nr 10/1996 pag 124

Hotararea guvernului nr 266/1993 privind ramurile si domeniile in care functioneaza regii autonome de interes national – Monitorul Oficial nr 156 / 1993 ; Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 30 / 1997 privind reorganizarea regiilor autonome – Monitorul Oficial nr 125 din 19 iulie 1997

Decretul – lege nr 66/1990 privind organizarea si functionarea cooperatiei mestesugaresti (M.O nr 23 din 9 feb 1990) Legea nr . 109 /1996 privind organizarea si functionarea cooperatie de consum si a cooperatiei de credit (M.O nr 252/1996).

P. Demetrescu – Intreprinderile comerciale , op. cit. pagina 56

I.L. Georgescu – Drept comercial volumul I 1946 , op. cit. pagina 444

L. Georgescu –“ Drept comercial roman” , vol 1, Editura SOCEC ,Bucuresti ,1946, op. Cit. Pag 219.



[i] I.L.Georgescu – Drept commercial roman , volum I . Editura SOCEC , Bucuresti

[ii] In limbajul economic , ca si in cel uzual , notiunea de comerciant este folosita pentru a desemna pe cei care realizeaza activitatea de circulatie a marfurilor (negustorii) . Ca notiune generica este folosita denumirea de agenti economici  , “intreprinzatori   sau “operatori economici  . articolul 2 din legea numarul 133 / 1999 .

[iii] Pentru un punct de vedere care considera ca regiile autonome si organizatiile cooperatiste nu au calitatea de comerciant , a se vede Smaranda Angheni , Drept Comercial , editura Oscar Print , Bucuresti , 1997 pag 37 – 38 .






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1152
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site