Scurt istoric al Hipermarketului Auchan

Scurt istoric al Hipermarketului Auchan

La scurt timp dupa schimbarea regimului comunist si in tara noastra s-a simtit nevoia schimbarii si modernizarii sistemului de achizitionare de produse, fie ele alimentare sau industriale.

Au inceput sa-si manifeste interesul pentru constructia de supermarketuri o serie de investitori cu experienta in domeniu care au vizat pentru inceput zone ale tarii cu nivel mai ridicat al veniturilor si cu densitate mare a populatiei. Astfel unul dintre aceste tipuri de magazine care a patruns pe piata din Romania si care si-a propus comercializarea sub acelasi acoperis atat a produselor alimentare cat si a celor industriale in sistem en-detail a fost compania franceza AUCHAN.

In istoria marelui concern Grupul AUCHAN, anul 1961 reprezinta anul creari marcii Auchan de catre Gerald Mulliez infiintand primul magazin Auchan la Roubaix, langa Lille.

Cartierul numit "Hauts Champs" (campuri inalte) va da numele societatii.

Succesul acestui nou magazin se datoreaza atat caracteristicilor si facilitatilor ce le ofera sistemul, cat si perioadei de crestere economica, specifica anilor '60. Politica dezvoltata de firma se axa, in principal pe satisfacerea nevoilor clientilor, promovand produse de calitate superioara la preturi avantajoase. Autoservirea si disponibilitatea produselor in timp util sunt alte caracteristici de baza ale sistemului, oferindu-le clientilor posibilitatea cumpararii ofertei si alegerea personala.

Pozitia de leader cucerita pe piata franceza obtinuta in anul 1971, cand se dezvolta puternic in Franta, conduce firma spre o revizuire a strategiilor, o reorientare prin diversificare pe piata externa. Obiectivul strategic vizat s-a concretizat in anul 1981 cand incepe extinderea internationala prin patrunderea pe piata din Spania, prin crearea marcii Alcampo, iar mai tarziu in Italia, unde firma a promovat sistemul cu succes. In prezent are magazine in 12 tari si peste 1.125 de magazine in intreaga lume. Magazinele Auchan sunt raspandite atat in Europa, cat si in Asia, in tari ca: Franta, Spania, Italia, Portugalia, Luxemburg, Polonia, Ungaria, Rusia, China, Taiwan, Romania, Ucraina.

La inceputul anului 2005, Auchan isi incepe activitatea si in Romania, o tara cu un climat economic instabil, prin deschiderea biroului si constituirea echipei de conducere. In anul 2006, luna noiembrie, este deschis primul hipermarket Auchan in Bucuresti, in cartierul Titan, constructie finalizata in timp record de numai opt luni (martie-noiembrie). Auchan se impune in lumea profesionistilor drept unul dintre cei mai buni parteneri, iar de aici pana la fidelizarea clientilor nu a mai fost decat un pas. Exact peste un an, in 2007, Achan isi incepe in forta planul de expansiune in tara - sunt deschise trei noi hipermarketuri la Targu-Mures, Pitesti, Cluj-Napoca si un supermarket in Timisoara. In primavara anului 2008 are loc inaugurarea magazinelor Aucahan de la Suceava si cel de-al doilea din Bucuresti in cartierul Militari. In total, in Romania exista sapte magazine, in urmatoarele locatii : Bucuresti, Targu-Mures, Timisoara, Pitesti, Cluj-Napoca, Suceava.

La ora actuala, distributia Auchan in lume este urmatoarea:

Franta: 120 hipermarketuri Auchan, 288 supermarketuri
Spania: 47 hipermarketuri Alcampo, 123 supermarketuri Sabeco
Portugalia: 17 hipermarketuri Jumbo si Pao de Acucar
Italia: 42 hipermarketuri Auchan si un hipermarket Finiper, 266 supermarketuri Sma si Cityper
Luxemburg: 1 hipermarket Auchan
Polonia: 20 hipermarketuri Auchan, 14 supermarketuri Elea si Atac
Ungaria: 10 hipermarketuri Auchan
Rusia: 14 hipermarketuri Auchan, 5 supermarketuri Atac
China: 16 hipermarketuri Auchan , 71 hipermarketuri RT Mart
Taiwan: 19 hipermarketuri RT Mart
Ucraina: 1 hipermarket in constructie

Potrivit datelor oficiale, 78% din cifra de afaceri a grupului este realizata de hipermarketuri, iar numai in 2006, sub sigla Auchan au fost vandute 16 miliarde de produse.

Printre caracteristicile hipermarketurilor Auchan Se numera: strategia este orientata catre client oferta de produse fiind bine adaptata si bazata pe numeroase promotii,echipele de angajati, carora li se cere responsabilitate si profesionalism,principalele valori ale segmentului de resurse umane se bazeaza pe putere de decizie, management participativ, formare continua si promovare.

In functie de aria de vanzare Grupul Auchan difera ca structura existand trei divizii : hipermarketuri, supermarketuri, galerii comerciale Immochan, Banca Accord. Prima divizie de tip hypermarket se intinde pe o suprafata de vanzare cuprinsa intre 3.000-22.000 mp, o gama de produse intre 45.000-60.000, intre 150-900 angajati, benzinarii sau service auto, galerii comerciale, restaurante, magazine specializate. In Romania exista sase astfel de magazine, iar acest tip de divizie reprezinta 78% din cifra de afaceri a grupului. Ce-a de-a doua divizie de tip supermarket are suprafata de vanzare intre 800-4.000 mp, o gama de produse intre 5.000-8.000, intre 40-200 angajati, si reprezinta 20% din cifra de afaceri a grupului un astfel de magazin se afla la Timisoara. Ce-a de-a treia divizie, galeriile comerciale Immochan, exista in 12 tari, in 270 de centre comerciale aflate in administrare, acest tip existand in toate magazinele. Ultimul tip de divizie Banca Accord se afla in opt tari, avand un numar de 4,7 milioane de clienti, si un numar de 1.200 de angajati. Compania isi doreste o expansiune cat mai mare ca in anul 2015 sa se ajunga la o cifra de afaceri de 100 miliarde euro, 20 de magazine in Romania din care sapte in Bucuresti si 13 in tara.

Auchan Pitesti este al treilea magazin deschis in anul 2007 in Romania. Magazinul din Pitesti are o suprafata de vanzare de 10.000 mp, o gama de produse de 45.000, iar numarul de angajati se ridica la 450.

Acesta se afla la intrarea in municipiul Pitesti, pe drumul catre Slatina, in apropierea Vamii, o locatie accesibila si tranzitata. Investitia, care se ridica la 40 de milioane de euro este una din cele mai importante din oras. Magazinul este cel mai mare de acest gen din Pitesti, avand 10.000 de mp suprafata de vanzare, 40 de case de marcat si o parcare cu 1.600 de locuri. Hipermarketul este ancora unui amplu proiect comercial care cuprinde un mall de peste 12.000 mp, cu magazine si restaurante, precum si un magazin de bricolaj - Bricostore. Pentru ocuparea meseriilor specifice unui hipermarket, Auchan a avut nevoie de 350 de angajati, de la operatori pentru casele de marcat, lucratori comerciali, agenti de paza, pana la brutari, patiseri si macelari.

Programul de lucru este unul foarte accesibil, iar in perioada sarbatorilor de iarna, magazinul a fost deschis 24 de ore din 24, pentru a permite clientilor sa-si faca aprovizionarea si pentru a evita aglomeratia.

Auchan a reusit sa intre pe piata din Pitesti datorita faptului ca este spatios, atragand clientii cu spatiile dintre raioane care il fac pe client sa se simta cat mai liber, iar clientul pleaca multumit din magazin revenind si alta data cu placere. Auchan a reusit sa atraga clientii cu curatenia din magazin, raioane bine asezate, usor de gasit fiind asezate pe familii si, in primul rand, mereu pline cu un balizaj corect al produsului, adica o eticheta curata, vizibila si intr-o stare perfecta.

Un alt motiv pentru care clientii vin cu placere in acest magazin este numarul mare al caselor de marcat, 44 din care doua fiind prioritare pentru femeile insarcinate, ceea ce a adus la scaderea timpul de asteptare la casele de marcat.

Principala noutate adusa de Auchan Pitesti este faptul ca asigura transportul gratuit pentru clienti. Fiind situat in afara orasului, accesul era mai dificil, mai ales ca in zona nu existau mijloace de transport in comun. Nici un alt hypermarket din judet nu a facut acest lucru! Compania a pus la dispozitia cumparatorilor 10 autobuze moderne, care circula pe cinci trasee, acoperind practic, tot orasul. Masura aceasta a captat practic atentia clientilor, care se bucura de transport gratuit, in timp ce alte magazine cu profil similar, aflate tot in afara Pitestiului au pierdut pentru ca nu au acordat atentie acestui aspect.

Auchan Targu-Mures este al doilea magazin deschis in anul 2007 in Romania. Acest magazin are o suprafata de vanzare de 8.500 mp, o gama de produse de 45.000 si 440 angajati. Magazinul se afla langa cartierul Mureseni, un cartier destul de populat, unde se afla si un camin studentesc, fapt care a adus la un numar foarte mare de clientii studenti, iar datorita acestui fapt magazinul a fost denumit "Magazinul Studentiilor". Acest magazin se remarca printr-un aspect placut, raionele fiind asezate la fel ca in magazinul din Pitesti.

Serviciile Auchan sunt diverse si structurate catre o paleta larga de cumparatori :

banc de proba - se poate proba produsul electronic sau electrocasnic achizitionat.

asistenta si consiliere la cumpararea produselor - Angajatii magazinului ofera informatii si ajuta clientii in alegerea produselor.

pungi gratuite - la toate casele pungi exista gratuite pentru a transporta cu usurinta cumparaturile.

casa prioritara pentru femei insarcinate

case speciale pentru mai putin de 10 produse

- parcare gratuita

carucioare adaptate si speciale

verificator de preturi

- gastronomie

comenzi cofetarie patiserie

cabina de proba

credit rapid si simplu direct in hypermarket

- multiple modalitati de plata (bonuri de masa, bonuri cadou, cash, card) Auchan intretine relatii de parteneriat cu 50.000 de furnizori din intreaga lume. Acest parteneriat permite Grupului Auchan sa construiasca un comert dinamic si sa indeplineasca, impreuna cu partenerii sai, importante obiective in materie de volume de vanzari si de rentabilitate.

Tabelul nr.1 Indicatorii economico-financiari ai Auchan Pitesti si Auchan Targu-Mures in anul 2008

Supermaketul din Pitesti are rezultate economico-financiare superioare celui din Targu-Mures. Astfel :

cifra de afaceri este mai mare in supermarketul Auchan din Pitesti cu aproape 5% comparativ cu cea apartinand supermarketului Auchan din Targu- Mures. Aceasta situatie s-ar putea explica prin faptul ca numarul clientilor este mult mai ridicat fata de cel inregistrat in Targu-Mures.

costurile totale la cifra de afaceri sunt mai mari cu 13% in supermarketul analizat din Pitesti ;

veniturile totale superioare celor inregistrate in supermarketul Auchan din Targu-Mures, apartinand supermarketului din Pitesti pot fi datorate suprafetei crescute de vanzare, rotatiei rapide a stocului de vanzare, profesionalismului si competentei personalului si, nu in ultimul rand, numarului de cumparatori crescut carora Auchan Pitesti le-a castigat loialitatea datorita preturilor accesibile si campaniilor promotionale avantajoase organizate de catre acesta.

in ceea ce priveste investitiile financiare acestea se prezinta cu 14% mai ridicate in supermarketul din Pitesti, aceasta diferenta avand ca motiv dorinta de retehnologizare si informatizare a mijloacelor de munca cat si formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat la cele mai inalte standarde si cu cele mai moderne mijloace de informare si testare.

fondul de rulment este utilizat pentru innoirea stocurilor si creantelor. Alegerea intre diferitele posibilitati de utilizare(pentru investitii, productie) este o problema cheie a supermarketului analizat.

Tabelul nr. 2 Profitul brut la supermarketul Auchan Pitesti si Targu-Mures

Pierderea din cifra de afaceri aferent supermarketului din Auchan din Pitesti este mai mare decat a celui inregistrat in Targu Mures cu aproximativ 30% un procent destul de ridicat, fapt care ar trebui sa ingrijoreze conducerile ambelor supermarketuri.

Toate avantajele avute de Auchan Pitesi se pare ca nu conduc la inregistrarea unui profit care sa il devanseze pe cel care apartine supermarketului Auchan din Targu Mures, acesta fiind mai redus cu 15% fata de cel comparat. Cresterea nu a mai fost in primul trimestru numitorul comun al afacerilor marilor retele de magazine, criza se resimte in hipermarketuri mai ales la rafturile de electronice si electrocasnice, iar la restul produselor segmentul superior de pret este cel mai afectat pana acum de inrautatirea conditiilor economice.

Cele mai mari rulaje, precum si cea mai mare parte a profitului unui hipermarket vin din produsele alimentare cu pret mediu sau inferior, bunurile de larg consum au o pondere intre 70 si 90% in vanzarile totale ale unui hipermarket. Ideal ar fi ca supermarketul sa obtina profit in fiecare exercitiu finaciar, la fiecare dintre produsle, serviciile si activitatile sale, pentru ca numai asa are la dispozitie fondurile necesare investitiilor in capitalul tehnic si uman.

Exista insa situatii cand supermarketul este obligat sa schimbe strategia de dezvoltare, motiv pentru care o perioada de timp activitatea sa este oprita sau nu produce profit. Insa cand strategia a fost implementata si intreprinderea functioneaza la parametri normali ea ar trebui sa produca un profit suficient de mare care sa acopere si cheltuielile anterioare si sa ofere posibilitatea realizarii de acumulari

Tabelul nr. 3 Rata capitalului consumat si rata rentabilitatii comerciale

Rata capitalului consumat este mai mare la supermarketul din Targu-Mures datorita faptului ca si profitul brut este mai mare la acest magazin, de asemenea si rata rentabilitatii comerciale este mai mare la Targu-Mures deoarece cifra de afaceri este mai mica la acest magazin.

Aceasta rata constituie un indicator relevant in aprecierea pozitiei intreprinderii pe piata. O remunerare in crestere a capitalurilor investite asigura:

• un acces facil la resurse financiare datorita increderii proprietarilor actuali de a reinvesti
• intreprindere si a potentialilor investitori - detinatori de resurse financiare disponibile pentru plasamente;
• capacitatea de dezvoltare.

Rata rentabilitatii comerciale exprima eficienta activitatii comerciale a supermarketului, asigurand legatura dintre profit si cifra de afaceri neta, in Auchan Pitesti aceasta atinge valoarea de 15, 96%, in timp ce in Auchan Targu-Mures este de 19,55%.

Tabelul nr.4 Rata pierderilor la cifra de afaceri

In anul 2008, rata pierderilor la capitalul consumat a fost mai mare la Pitesti decat la Targu-Mures cu 14,6%, acelasi lucru demonstrat si in cazul ratei pierderilor la capitalul total caz in caz aceasta a fost mai mare cu 20,8% la Auchan Pitesti comparativ cu Auchan Targu-Mures.

In ceea ce priveste rata pierderilor la cifra de afaceri aceasta este cu 23,15% mai mare in cadrul supermarketului din Pitesti.

Tabelul nr .5 Rata de indatorare globala si solvabilitatea patrimoniala

Rata de indatorare globala reflectata ca ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea in pasivul total al acesteia este de 29,16% pentru supermarketul Auchan din Pitesti, respectiv de 25,81% pentru cel din Targu-Mures. Aceasta arata in ce masura sursele imprumutate si atrase participa la finantarea activitatii. Valoarea maxim admisibila a acestui indicator poate fi de 66%, desi se considera ca o valoare de 50% este mai sigura.

Analiza acestor indicatori poate fi utilizata pentru fundamentarea deciziilor de gestiune, elaborarea unui diagnostic global strategic, dar si pentru fundamentarea politicilor de dezvoltare.

Solvabilitatea patrimoniala (capital propriu/total pasiv) este de 89,40% in ceea ce priveste suprmarketul Auchan din Pitesti, ceea ce reflecta gradul in care unitatea poate face fata obligatiilor de plata. Avand in vedere ca ea este considerata buna cand rezultatul obtinut depaseste 30%, indicand ponderea surselor proprii in totalul pasiv, situatia supermaketului analizat se prezinta chiar multumitor in ceea ce priveste nivelul solavbilitatii patrimoniale analizate.

Din cele demonstrate mai sus observam ca supermarketul Auchan Pitesti este mai putin competitiv decat cel din Targu-Mures, asta datorita faptului ca a inregistrat pierderi la cifra de afaceri, adica la activitatea de baza.

Una din explicati ar fi ca firma n-a dimensionat corect supermarketul, costurile fixe fiind mult prea mari in raport cu economiile prognozate prin productia de baza.

O alta explicatie ar putea fi amplasarea intr-o zona unde numarul de cumparatori este mai mic decat s-a estimat, sau ca in zona exista o concurenta puternica ale caror produse au un raport calitate/pret mai convenabil pentru cumparatori.

O ultima explicatie ar fi lipsa de publicitate a brandului Auchan fata de Carrefour, Metro, Real, sau timpul scurt de la deschiderea supermarketului n-a permis fidelizarea consumatorilor.

Orice activitate are probleme la inceput, cu atat mai mult una comerciala. Daca managmentul supermarketului Auchan va fi capabil sa aplice o strategie care sa permita cresterea economica a supermarketului in aceste conditii la criza, atunci cu adevarat se pot numi manageri de succes. Timpul va decide !

CONCLUZII

Marile grupuri straine au investit, in 2008, aproape 700 milioane euro in deschiderea de magazine de tipul cash&carry, super sau hypermarketuri, suma care reprezinta a saptea parte din investitiile straine directe si urmeaza cursul unei amplificari a consumului populatiei, sustinute si de credite.

Retelele mari s-au extins in 2008 in teritoriul Romaniei, dar si-au marit prezenta si in Capitala, cucerind cartiere noi. Investitiile de aproape 700 milioane euro reprezinta 14,28% din totalul investitiilor straine directe de 4,9 miliarde euro, potrivit datelor afisate de banca centrala pentru luna octombrie.

Un studiu facut de compania de cercetare de piata GfK Romania arata ca, in 2005, 27% din vanzarile din Romania au fost facute prin lanturile de retail, in timp ce in anul 2001 doar 6% din vanzari s-au realizat prin astfel de retele de magazine.

Conform aceluiasi studiu vanzarile realizate prin lanturile de magazine ar putea depasi 50% din totalul vanzarilor in Romania in anul 2010, in Polonia creste ascensiunea hiper si supermarket au inceput mai devreme 45% din vanzari se realizau prin astfel de retele de magazine.
Cota de piata relativ scazuta, dar si potentialul mare de crestere a pietei ca urmare a asteptarilor analistilor ca puterea de cumparare a romanilor se va mari in anii urmatori, a determinat companiile de retail sa deschida tot mai multe magazine noi in 2006.

O concluzie a acestor investitii in hipermarketuri si supermarketuri ar fi aceea ca investitorii straini au investit foarte mult in aceste tipuri de magazine, dar in productie foarte putin, acest lucru aducand o putere de cumparare foarte scazuta.

Un exemplu ar fi ca un roman daca are nevoie de legume si fructe, pentru care se cheltuie in medie aproximativ 50% din bugetele alocate cumparaturilor gospodaresti, unu din doi romani merg la piata. Totodata, pentru snacksuri, dulciuri sau bauturi racoritoare, un sfert din consumatorii romani merg la magazinele traditionale, saptamanal la supermarket.
Ca frecventa, in medie, chioscurile si magazinele alimentare sunt vizitate cel mai des - o data la trei zile -, in vreme ce dintre formele moderne de retail, cel mai frecvent oamenii ajung la supermarketuri.
De asemenea, cumparatorii intra intr-o luna in 2-3 magazine cu nume diferite.

O concluzie ar fi ca aproape un sfert din valoarea vanzarilor din sectorul bunurilor de larg consum ajung in magazinele moderne.