BANII - Originea, evolutia si functiile banilor

BANII

Economia de piata implica folosirea generalizata a banilor care, sub o forma sau alta, insotesc orice actiune economica. Rolul banilor este de o importanta covarsitoare in economia de piata, fluxul sau miscarea lor reprezentand, asa cum sublinia profesorul Paul Samuelson, lureat al Premiului Nobel, 'sangele care iriga sistemul economic'.

1. Originea, evolutia si functiile banilor

Originea si evolutia banilor

Banii au aparut cu mult timp in urma, din necesitatea facilitarii schimbului, realizat initial sub forma de troc- schimbul direct dintre doua bunuri. Primele forme concrete de bani au fost anumite bunuri : animale, blanuri, piei, bucati de metal etc. Ele aveau rol de :

- intermediar;

- etalon pentru masurarea celorlalte bunuri.

Treptat rolul de bani s-a restrans la metalele pretioase (aur, argint), datorita unor proprietati intrinseci :

- valoare mare intr-un volum mic;

- sunt omogene si perfect divizibile.

Intrucat bucatile de metal pretios trebuiau evaluate de fiecare data, fiind diferite ca marime si puritate, oamenii au trecut la baterea de moneda (secolele VII - VI i.e.n , adica folosirea unor bucati tipizate de metale pretioase : - de o anumita greutate si puritate si marcate cu semne distincte pentru a fi recunoscute.

Pentru utilizari limitate se foloseau si monede din metale nepretioase.

In secolul XVI, monedelor metalice li s-au adaugat bancnotele, semne banesti emise de banci care certificau prezenta aurului in pastrarea bancii si posibilitatea de a le preschimba, la cerere, in aur.

Bancnotele (bilete de banca sau moneda de hartie) au inlocuit monedele de aur si argint in circulatie, fiind denumite moneda fiduciara (fiducia, incredere in limba latina). Detinatorul bancnotelor avea incredere in capacitatea bancii emitente de a restitui, la cerere, sumele corespunzatoare.

Dreptul de a emite bancnote a fost, treptat, restrans si rezervat unei singure banci - Banca de Emisiune sau Centrala. Daca pana la primul razboi mondial bancnotele circulau paralel cu monedele de aur si argint, dupa aceasta data emisiunile din monede din metale pretioase au devenit exceptii, convertibilitatea bancnotelor in aur si argint s-a restrans treptat, ele devenind simple instrumente utilizate in tranzactii economice. Urmatoarea treapta in procesul de evolutie a banilor a fost aparitia si extinderea monedei scripturale, adica a banilor de cont.

Definitia si functiile banilor

Daca in ceea ce priveste rolul covarsitor al banilor in economia de piata, precum si functile pe care ei le indeplinesc, diferitele scoli si curente (teorii) economice sunt, in general, de acord, in schimb nu s-a ajuns inca la o definitie larg acceptata a banilor, capabila sa surprinda sintetic esenta si semnificatia acestora.

Astazi banii sunt expresia generica pentru bancnote, moneda metalica, moneda scripturala si alte instrumente recunoscute ca moneda, existente in posesia agentilor economici, avand forme si denumiri difeite de la tara la tara (dolar, lira, marca, franc, leu etc), acceptate pentru schimburi si plati intr-un spatiu economic dat. Ei sunt un simbol al avutiei si confera putere economica detinatorului lor.

Functiile banilor :

a) mijloc de masura a activitatii economice - permit masurarea si compararea in timp si spatiu a cheltuielilor si rezultatelor. Moneda nationala este etalonul general de masura pentru intreaga activitate economica, singurul mijloc capabil sa comensureze si sa compare bunurile economice si activitati diferite din punct de vedere: cantitativ; calitativ si structural.

b) mijloc de schimb - apar ca intermediar, scindand schimbul direct (M_x - M_y) in doua acte (tranzactii) diferite:

- vanzare (M_x - B);

- cumparare (B - M_y), astfel incat actul de schimb ia forma M_x - B - M_y; instrumentul concret al masurarii monetare este pretul;

c) mijloc de plata - orice obligatie economica este evaluata in bani si inceteaza prin achitarea sumei corespunzatoare;

d) mijloc de rezerva (de economisire) - permitand agentilor economici sa retina veniturile monetare necheltuite pentru economii si consumuri viitoare. Banii sunt lichiditate prin excelenta, adica sunt acceptati in tranzactii, in conditii de risc si pierderi minime pentru detinatori.

2. Masa baneasca si puterea de cumparare a monedei

Definitia si componentele masei banesti (monetare)

Suma de bani aflata in circulatie la un moment dat intr-o economie si apartinand diferitilor agenti economici reprezinta masa baneasca sau monetara.

Componentele masei banesti sunt:

a)     numerarul - format din bancnote si moneda metalica;

b)    bani scripturali (banii de cont) - sumele din conturile bancare sau de la alte institutii financiare pe numele agentilor economici.

Asemanari intre componentele masei monetare:

a) au acelasi rol; b) se pot suplini; c) se transforma una in cealalta.

Diferente intre componentele masei monetare:

a) ca forma de existenta: - numerarul = existenta fizica; - moneda scripturala = simbol un numar de cont;

b) ca volum: - de la 3/4 la 9/10 = bani de cont; - de la 1/10 la 1/4 = numerarul.

Masa monetara este direct proportionala cu volumul bunurilor si serviciilor supuse vanzarii si invers proportionala cu viteza de rotatie (circulatie) a banilor.

M = (P x Y)/V     V = (P x Y)/M  P = (M xV)/Y,

unde

M - masa monetara, P - nivelul preturilor, Y - cantitatea de bunuri economice supuse tranzactiilor, V - viteza de rotatie a banilor.

Viteza de rotatie a banilor reprezinta numarul mediu de operatiuni de vanzare cumparare si de plati pe care le mijloceste o unitate monetara (baneasca) intr-o anumita unitate de timp.

Puterea de cumparare a banilor

In principiu, fecarei unitati monetare aflate in circulatie ii corespunde un anumit volum de bunuri si servicii produse si supuse vanzarii.

Cantitatea de bunuri si servicii care se poate procura cu o unitate baneasca reprezinta puterea de cumparare sau valoarea banilor.

Puterea de cumparare a banilor este determinata de mai multi factori: economici si extra economici.

Fundamental este, pentru valoarea banilor, nivelul (gradul) de dezvoltare a unei economii, de unde si afirmatia potrivit careia fiecare popor are moneda pe care o merita. Puterea de cumparare a monedei isi are premisa si intr-un act poliic, dublat de increderea colectiva a populatiei si a agentilor economici ca factorul de decizie are capacitatea de a mentine masa monetara in limitele normale, fundamentate economic, in caz contrar economia fiind afectata de inflatie. Puterea de cumparare a banilor se calculeaza ca raport intre volumul (cantitatea) de bunuri economice (Y) supuse vanzarii si oferta reala de moneda (M x V):

P_cb = Y / (M x V) sau P_cb = 1 / P,

intrucat Y = (M x V)/P 

P_cb = [(M x V)/P] / (M x V) = [(M x V) / P] x [1 M x V)] = 1 / P,

unde P = indicele preturilor, iar P_cb = puterea de cumpararea a banilor.

Reglarea masei monetare este infaptuita de catre banci, dintre care cea mai importanta este, in acest sens, Banca Centrala (Banca Nationala sau de Emisiune), prin doua modalitati:

1. Emisiunea sau retragerea de numerar, realizate de Banca Centrala:

a) emisiunea de moneda est determinata de: - cresterea volumului de bunuri si servicii; - acoperirea deficitului bugetului de stat; - asigurarea agentilor economici cu moneda nationala in schimbul celei straine;

b) retragerea de numerar are loc in situatiile inverse: - scaderea volumului de bunuri si servicii; - existenta excedentului bugetului de stat; - acordarea agentilor economici de moneda straina in schimbul celei nationale.

2. Crearea unor cantitati suplimentare de bani scripturali sau/si retragerea acestora, realizate de orice banca prin cresterea sau diminuarea volumului de credite acordate.