EVOLUTIA INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE IN ROMANIA INTRE ANII 1900-2000

Pe plan general, investitiile straine directe constituie o modalitate de a compensa anumite deficiente ale pietelor locale si de asigura transformarea economica si integrarea lor mai eficienta in procesul de globalizare.

I. Efectele pe care le-au avut investitiile straine in anii 1990 asupra economiilor in tranzitie pot fi urmarile la nivel micro si macroeconomic.

La nivel microeconomic tarile cu economie in tranzitie au avut nevoie intr-o masura mult mai mare de investitii decat tarile cu economie consolidata. Astfel dupa 1990 economiile in tranzitie s-au confruntat cu o criza structurala care aveau o nevoie urgenta de crearea de capacitati de productie noi sau modernizarea celor vechi.

Era nevoie, de asemenea, de o reducere a investitiilor interne efectuate de stat si o preluare a investitorilor straini a unei bune parti din aceasta, ceea ce ar fi avut ca rezultat o mai buna situatie a balantei de plati prin reducerea volumului de bunuri de capital importate.

O alta influenta pozitiva a investitiilor straine o reprezinta contributia lor la cresterea economica prin imbunatatirea nivelului tehnic si o mai buna organizare a productiei.

In cazul unei investitii noi contributia la cresterea economica este evidenta prin aceea ca se creeaza o noua capacitate de productie, locuri de munca noi, un nou consumator si platitor de taxe in economie.

In cazul participarii unui investitor strain la privatizare, efectul pozitiv la cresterea economica ramane, chir daca, de cele mai multe ori, preluarea unei intreprinderi de catre investitori a insemnat reducerea numarului de locuri de munca. Aceasta deoarece investitia straina, chir daca restrange activitatea, mentine un agent economic care in alte conditii poate nu ar fi supravietuit pe termen lung.

Investitiile straine au o influenta directa asupra privatizarii pentru economia in tranzitie. Aceasta deoarece, fara investitii straine nu se poate vorbi despre o privatizare pe scara larga, care sa se desfasoare in domenii ca: telecomunicatii, energie, apa, posta, deoarece este nevoie de sume foarte mari de bani.

Pe langa efectele pozitive exista si unele aspecte mai putin placute, legate de aceste investitii, cum ar fi: reducerea drastica a personalului si reducerea capacitatii de productie. Insa privind in istorie, efectul acestor investitii este net pozitiv deoarece, pe de-o parte are loc o crestere a productivitatii muncii si calitatii intreprinderii privatizate, dar pe de alta parte exista o alta posibilitate pentru mentinerea personalului si a intreprinderii in forma mostenita de la sistemul central planificat.

Cand investitia straina produce prioritar pentru export, atunci in functie de destinatia incasarilor este foarte posibila o crestere a balantei comerciale. De asemenea investitiile straine participante la privatizare pot avea efecte pozitive asupra balantei de plati externe, producand importante rezerve de capital pentru perioadele critice.

Efectele la nivel macroeconomic ale investitiilor straine sunt mult mai vizibile si concrete, in special in economiile in tranzitie. Accesul la tehnologiile moderne, la management, la piete de desfacere s-au observat mai ales la intreprinderile uzate fizic si moral din economiile in tranzitie. Iar modernizarea intreprinderilor prin capital strain mobilizeaza si intreprinderile autohtone.

Practic, in toate cazurile, s-a observat ca investitiile straine au fost insotite de modernizarea managementului, modificarea nomenclatorului de fabricare si instruirea personalului. De asemenea s-a observat o restructurare si o reorganizare mult mai hotarata si rapida, chiar daca aceasta a necesitat anumite costuri sociale.

II. Atragerea investitiilor straine in Romania

Se poate observa foarte bine existenta a doua perioade diferite in activitatea de atragere a investitorilor straini:1991-1996 si 1997-2000.

O activitate de atragere a investitorilor straini in tara noastra a inceput in martie 1991, cand a aparut legea nr. 35/1991 - Legea Investitiilor Straine si cu inceperea activitatii Agentiei Romane de Dezvoltare.

Romania pornea de la 0 in acest domeniu atat de complex, si un element important in exprimarea dorintei tarii de a actiona pentru atragerea investitiilor straine l-a constituit publicarea in 1992 a unei declarati a Guvernului roman privind incurajarea, sprijinirea si garantarea investitiilor straine.

In perioada 1991-1996 activitatea de atragere investitiilor straine a ARD a constat in:

furnizarea de materiale de referinta si informare privind cadrul institutional si legislativ al investitiilor straine in Romania;

furnizarea de servicii de consultanta complexa catre potentialii investitori straini;

asistarea intreprinderilor romane in pregatirea proiectelor de investitii conform cerintelor practicii internationale;

asigurarea de catre investitorii romani a unor evaluari echitabile ale participarii straine.

Atragerea investitiilor straine in Romania a fost realizata prin 2 mecanisme: acordarea unor stimulente (scutiri de impozit pe profit si de la plata taxelor vamale pentru aportul in natura) care au fost reduse foarte mult incepand cu 1 ianuarie 1995 si acordarea prin ARD a unui sprijin direct catre investitorii straini in demersurile acestuia privind infiintarea societatilor comerciale cu participare straina

III. Evolutia investitiilor straine directe in Romania intre anii 1900-2000

In perioada 1900-2000(luna mai) investitiile straine directe in Romania au atins nivelul de 4,68 miliarde de dolari (la care se adauga inca circa 2 miliarde dolari investitii in privatizare), un nivel foarte scazut fata de potentialul real al economiei, dar si de situatia inregistrata in tarile vecine: Polonia (40 miliarde dolari), Ungaria (23 miliarde de dolari), Cehia (14 miliarde dolari).

In continuare vom analiza cauzele care au determinat aceasta nedorita diferentiere. Analiza evolutiei datelor statistice trebuie corectata prin luarea in considerare a ciclului lung al negocierilor, mai ales in cazul investitiilor mari, care face ca la nivelele inregistrate intr-un an sa fie, de multe ori, datorate activitatilor din anii anteriori. Reprezentarea grafica a evolutiei investitiilor straine in Romania marcheaza si ea un traseu caracterizat de o tendinta descrescatoare pe termen mediu.

Explicatia acestei evolutii nefavorabile a investitiilor straine directe in Romania poate fi gasita in doua mari categorii de factori interdependenti: oferta Romaniei catre investitorii straini si factorul politic sau ciclurile electorale.

Pentru a intelege rolul ofertei Romaniei catre investitorii straini trebuie remarcat faptul ca marile intrari de capital strain in tarile vecin e (Polonia, Ungaria, Cehia) in perioada 1992-1996 au fost determinate, in special, de privatizarea unor companii ca: Skoda, in Cehia, a unor utilitati publice (retele de telecomunicatii, de electricitate), linii aeriene sau banci de stat.

Din acest punct de vedere, oferta Romaniei a fost mult mai putin atragatoare si mai saraca, iar efectuarea ei dupa 1997 a fost deja tardiva, afectata si de situatiile internationale negative dar si de o instabilitate legislativa, institutionala si chiar politica.

2.Factorul politic sau ciclurile electorale.

Analiza evolutiei pe ani a investitiilor straine directe in Romania in relatie cu ciclurile electorale si abordarile legislative pentru fiecare perioada ar fi acesta:

a)      Pana in 1996 in Romania a existat un cadru legislativ stabil si chiar atractiv in domeniul investitiilor strain , dar oferta de privatizare a fost foarte redusa si nu a inclus practic deloc utilitatile publice sau bancile. Astfel, s-a inregistrat un mare numar de investitori straini (peste 50000), de fapt cel mai mare din intreaga Europa Centrala si de Est, dar investitori mici, majoritatea dintre ei fiind persoane fizice.

Faptul ca acesti mici investitori straini au venit in Romania intr-un numar atat de mare este cel mai bun indiciu ca ei nu se confruntau cu un nivel foarte mare al birocratiei. Dat fiind faptul ca investitorii mici nu dispun de influenta pe care o pot avea investitorii mari de tipul Coca-Cola, Siemens sau Renault si sunt nevoiti sa suporte un nivel ridicat si descurajant al birocratiei.

b)     In perioada 1997-1999 se produce o inversare de situatie, deoarece in timp ce oferta de privatizare creste considerabil cadrul legislativ si institutional devine extrem de instabil. Efectul negativ s-a putut observa in evolutia foarte redusa a investitiilor in anii 1999-2000.

Instabilitatea cadrului legislativ si institutional a incepand cu anul 1997 afectat puternic investitorii straini atat direct, cat si indirect: in mod direct prin descurajarea initiativei de investitie in cazul in care nu se poate pregati un plan de afaceri si indirect prin afectarea sistemului de afaceri dar si a intregii evolutii economice care a devenit total neatractiva (scaderea puterii de cumparare, reducerea investitiilor in economie).In 1998

Practic in aceasta perioada de trei ani 1997-1999 s-a inregistrat o scadere a PIB cu peste 14%, scadere anormala in timp de pace, ceea ce a influentat negativ atitudinea investitorilor straini in tara noastra.

Factorul principal, care se adauga celor prezentati mai sus, in legatura cu atragerea investitiilor straine directe este modul in care s-a facut reforma in Romania.

Principala limita, atat in atragerea de investitii straine cat si evolutia economiei in general, a fost absenta in tot acest timp, 1990-2000, a unei politici industriale care ar fi putut stabili o serie de prioritati pentru dezvoltarea ramurilor si sectoarelor industriale si ar fi permis o politica activa de stimulare a activitatii economice pe baza de criterii calitative.

Absenta unei politici industriale a determinat si lipsa instrumentelor prin care aceasta sa fie adusa la indeplinire (parghii fiscale, financiare, oferirea accesului investitorului roman pe piata), facand ca activitatea de atragere a investitorului strain sa se realizeze, in special, prin actiuni de acordare de servicii, consultanta si promovarea unor proiecte la nivel macroeconomic.

Absenta unei politici industriale a determinat o actiune nu mereu prietenoasa din partea organelor fiscale, vamale, administrative fata de investitor.

Dar poate ca efectul cel mai intens asupra volumului investitiilor straine in Romania a fost produs de ritmul lent al privatizarii. In tarile vecine mentionate mai sus se poate observa o corelatie directa intre ritmul privatizarii si volumul investitiilor straine, peste 80% din aceste investitii fiind determinate de cumpararea unor mari intreprinderi de stat.

Nivelul ridicat al fiscalitati, dar si lipsa de transparenta a acestuia a reprezentat un factor mai putin incurajator pentru investitori.

Mentinerea pana la inceputul anului 1997 a unei neclaritati fata de posibilitatea investitorului strain de cumparare a terenurilor disponibile investitiei straine in Romania a reprezentat o alta limita.

In perioada 1997-2000 o alta dificultate a fost reprezentata de instabilitatea legislativa si institutionala care a impiedicat investitorii straini sa faca anumite evaluari pe termen mediu si lung asupra profitabilitatii investitiilor in Romania.

O rezerva a investitorilor straini fata de Romania s-a creat si datorita ezitarilor inregistrate in gestionarea reformei, dar si repetatele depunctari ale Romaniei in perioada 1997-2000 de catre agentiile internationale, ca urmare a declinului economic.

Lipsa unui mandat clar acordat Agentiei Romane de Dezvoltare in perioada 1991-1996 si desfiintarea ei in 1997 a determinat in prima perioada o eficienta relativ redusa a investitiilor straine iar in a doua perioada o stare de confuzie, deoarece nu se poate ca un domeniu sa fie prioritar atata timp cat institutia de profil este desfiintata.

Faptul ca Romania nu a fost mai deloc promovata pe plan international in domeniul investitiilor straine. Acest fenomen a devenit mai pronuntat dupa 1997, cand practic nu s-au mai acordat fonduri pentru sustinerea acestei activitati, iar prin desfiintarea institutiei de profil, AGA, Romania a fost exclusa de la finantarea efectuata de UE pentru atragerea de investitii straine, fondurile respective distribuindu-se celorlalte tari vecine.

In 1998, Romania a devenit singura tara din Europa si poate si din lume care nu mai dispunea de o institutie specializata in atragerea investitiilor straine. Reinfiintarea in 1999 a unei institutii de profil dar cu atributii diferite, nu a mai putut compensa pierderea acestei institutii atat de necesare pentru atragerea investitiilor straine directe.

Anul 2000 a adus practic disparitia completa a oricarei activitati de atragere a investitiilor straine, exact in momentul cand o seria de actiuni internationale (integrarea in UE, Pactul de Stabilitate in Balcani) solicitau existenta unei agentii de atragere a investitorilor in Romania. Deciziile Guvernului sunt tot mai greu de inteles: in momentul in care Romania atinge, in anul 2000, nedoritul record de circa 3 milioane dolari investitie straina pe luna, decizia este nu de a stimula aceste investitii ci dimpotriva, desfiintarea oricarei activitati de acest gen.

IV. Investitiile straine in privatizare

In perioada 1993-2000 investitiile straine in privatizare sunt de circa 2 miliarde dolari, cifra care nu este deloc satisfacatoare daca se au in vedere numarul de tranzactii incheiate dar si conditiile si pretul la care s-au incheiat aceste privatizari.

Si in domeniul privatizarii exista mai multi factori care au determinat lipsa de atractivitate a tarii noastre pentru investitorii straini:

P aparitia tarzie a Romaniei pe piata (practic dupa 1996), cand interesul pentru zona fusese deja satisfacut, fie scazuse considerabil. Evenimentele din fosta Yugoslavie au jucat si ele un rol oarecum negativ prin temperarea sau amanarea interesului unor investitori straini pentru zona balcanica;

P incheierea unor contracte sub presiune timpului, si mai ales a constrangerilor financiare, sau pe baza altor criterii decat cele economice, care au facut ca acestea sa nu fie foarte avantajoase sau sa nu prevada un mecanism de controlare a respectarii obligatiilor de catre cumparatori;

P instabilitatea legislativa a facut ca o serie de contracte de privatizare sa nu se mai finalizeze sau sa se finalizeze cu mari intarzieri.

Aspecte structurale specifice ale investitiilor straine in Romania

O trasatura a investitilor straine directe in Romania o reprezinta faptul ca investitiile peste 500 mii dolari reprezinta peste 80% din totalul investitiilor. Doar 7,7% din investitorii straini si 8,3% din partenerii romani sunt persoane juridice restul de 92,3% si respectiv 91,7% fiind persoane fizice.

In ceea ce priveste structura capitalului in valuta subscris in societatile comerciale cu participare straina de capital in perioada 1990-2000 pe tipuri de investitori,81,1% apartin unor persoane juridice iar 18,9% unor persoane fizice.

Formarea unor societati foarte mici sau foarte mari se explica prin faptul ca Romania se afla inca intr-o perioada de tranzitie, iar functionarea mecanismelor de piata si a institutiilor este deficitara.

Se observa ca marii investitori pot actiona pe o piata imperfecta chiar daca aceasta implica pierderi in primii ani de functionare. Aceste firme pot avea acces la institutiile guvernamentale, judecatoresti necesare solutionarii anumitor probleme care pot aparea.

De asemenea firmele mici si investitorii individuali pot actiona si ei pe o piata imperfecta deoarece, ei nu dispun de capacitati mari de productie dar se pot adapta mult mai usor diferitelor situatii favorabile.

Din aceasta cauza vom considera ca economia Romaniei va fi una normala in momentul in care ea va detine in majoritate investitii de natura mijlocie.

O explicatie simpla a diferentei foarte mari intre nivelul investitiilor straine in tarile vecine aflate in tranzitie si Romania este tocmai evolutia diferita a procesului de privatizare. Tarile aflate in tranzitie in care nivelul investitiilor straine este ridicat au sprijinit privatizarea inca din 1994-1995 in domeniile publice (energie electrica, comunicatii telefonice), a bancilor de stat, marilor intreprinderi industriale. In Romania aceste mari privatizari au debutat abia in 1998(Romtelecom, BRD, Dacia-Pitesti), in conditii nefavorabile din punct de vedere al situatiilor interne si internationale.

Principalele domenii de activitate in care s-au concentrat investitiile straine in Romania au fost: industria (extractiva, prelucratoare, constructii de masini, utilaje si echipamente) cu un procent de 25,9%; servicii profesionale20,6%; comert cu ridicata 14,5%; industrie alimentara 13%; industrie usoara 10,8%; comert cu amanuntul 7,8%; agricultura 2,7%; transporturi 2%; constructii 1,9%; turism 0,8%.

Aceste date reflecta caracteristicile economiei romanesti la mijlocul acestui deceniu: o economie in tranzitie, cu o piata interna de circa 22,5 milioane locuitori ( a doua ca marime in zona), care dispune de o putere de cumparare redusa si in scadere, existenta unui potential industrial ridicat intr-o serie de ramuri, resurse naturale insemnate.

De mentionat ca in perioada 1990-2000 investitiile straine s-au concentrat intr-un procent de circa 51,3% in municipiului Bucuresti.

Orientarea capitalului strain investit in Romania in perioada mentionata in teritoriu, pe provincii istorice a fost. Transilvania - 10,5%, Muntenia - 8,7%, Banat - 7,6%, Oltenia - 4,6%, Crisana - 3,1%, Dobrogea - 3%, Maramures - 1,3%.

Repartitia capitalului investit din punct de vedere al originii geografice este: Europa 79,4%, Asia 10,2%, America de Nord 8,3%, America de Sud 1,1%, Africa 0,5%, Oceania 0,5%.

Ca societati infiintate mentionam: Europa 57,2%, Asia 34,6%, America de Nord 4,6%, Africa 2,5%, America de Sud 0,6%, Oceania 0,5%.

V. Importanta investitiilor straine directe

De cele mai multe ori investitiile straine pot ajuta la obtinerea de: resurse necesare acoperirii nevoilor de capital sau achizitionarii de valuta;

In raport cu investitorii straini, firmele gazda detin echipamente si tehnologii uzate fizic si moral ceea ce determina obtinerea de bunuri de calitate inferioara. Investitia straina va rezolva problema concurentei produselor respective, pe piata internationala, prin aducerea de tehnologii avansate si tehnici de productie.

Odata cu investitia, investitorul strain va aduce si accesul la canalele de distributie si experienta privind vanzarile pe piata mondiala. De aici rezulta cresterea incasarilor din exporturi.

Anumite tipuri de privatizare pot necesita volume mari de capital si capacitatea de a realiza analize economice complexe. Investitorii pot contribui in acest sens, nu numai prin posibilitatile lor de a mobiliza sume mari de bani pentru cumpararea unei intreprinderi dar si prin posibilitatea de a face investitii ulterioare si a obtine o eficienta rapida prin intreprinderile privatizate.

VI. Evolutii posibile ale investitiilor

Nu sunt din cele mai pozitive. Inceperea in februarie a negocierilor de aderare la UE poate reprezenta un factor pozitiv in perceptia investitorilor straini dar el este departe de a depasi o valoare teoretica.

cadrul institutional si legislativ este confuz, contradictoriu si in continua schimbare;

sistemele de impozitare si contabilitate sunt in schimbare si aceste procese pot fi de durata;

evolutia generala a economiei este caracterizata de 3 ani succesivi de scadere a PIB;

sectorul privat, in special cel privind intreprinderile mici si mijlocii se afla intr-o situatie critica, fiind generator de somaj;

In aceste conditii este posibil ca nivelul investitiilor straine directe in Romania sa intalneasca o stagnare pe termen scurt si o crestere foarte lenta pe termen mediu.

BIBLIOGRAFIE: TRIBUNA ECONOMICA