Echilibrul monetar - factori de influenta

Echilibrul monetar - factori de influenta

starea de echilibru monetar este determinata de conditiile economice monetare ,financiare, valutare si sociale specifice fiecarei economii si fazelor de evolutie ale acestora.

Echilibrul economic reprezinta o constelatie de variante interdependente astfel incat prin actiunea lor se exclude orice tendinta de modificare solidara a acesteia.

Echilibrul economic este de trei feluri :

echilibru economic static - este un concept care evidentiaza doar conditiile existentei echilibrului fara sa se releve modul cum odata perturbat acest echilibru se restabileste.

echilibru economic comparativ - in cadrul acestui concept se definesc conditiile de echilibru de la inceputul si de la sfarsitul intregii perioade in care are loc restabilirea echilibrului perturbat initial.

echilibru economic dinamic - este un concept care considera variabila temporara ,reflecta continuitatea evolutiei, inducerea fiecarui moment al evolutiei intr-o structura corelativa a sistemului economic global. Totodata    acest echilibru reflecta tendinta de permanenta adaptare la diferiti factori de influenta prin depasirea unei stari devenita neadecvata.

Model ,in ultimele decenii, ideii de echilibru economic i-a fost atasata ideea de dezechilibru economic permanent in care s-ar afla permanent economia observandu-se doar tendintele spre echilibru care fiind o stare ideala nu s-ar putea atinge niciodata, capacitatea autoreglatoare a economiei fiind iluzorie datorita unor factori ca :

insuficienta informatiilor

imperfectiunea procesului de realizare a echilibrului

Deci, in loc de preturi de echilibru trebuie acceptata ipoteza ca subiectii economic isi adapteaza comportamentul la preturi de nonechilibru.

Interdependenta diferitelor piete produce multiplicativ dezechilibre, dezechilibrand propagat sistemul economic in ansamblu.

Factorii de influenta ai dezechilibrului sunt :

inertia din reactiile subiectilor economici ;

structurile de interese si motivationale ;

rigiditatile tehnologice si organizatorice.

Distingem astfel un echilibru financiar axat pe simetria comportamentala a subiectilor economici manifestat cand cererea si oferta de instrumente financiare manifesta pe o anumita piata sunt egale.

Echilibrul monetar constituit dintr-un ansamblu de relatii si variabile cu caracter monetar definit ca fiind starea de identitate intre masa baneasca realmente existenta in economie, oferta de moneda si cererea de bani.

Caracteristici ale echilibrului monetar :

este    un proces obiectiv influentat de procesele de productie si circulatie din economia de piata ;

se manifesta ca tendinta avand caracter dinamic si fiind determinat de mutatiile din sfera reala de care sfera monetara este dependenta.

dependenta proceselor monetare de cele reale (din sfera materiala) este relativa, circulatia monetara exercitand la randul ei o influenta activa asupra proceselor materiale.

se realizeaza atat prin concordanta intre cererea si oferta de bani cat si prin concordanta care trebuie sa existe pe celelalte piete din economia, in particular, pe pietele financiare.

Explicarea realizarii echilibrului monetar se regaseste concentric in cadrul a doua tipuri de abordari :

v     Abordarea Keynsiana - presupune realizarea echilibrului macroeconomic prin relatia :

Relatia exprimata matematic este urmatoarea :

unde :

E = echilibru

v = venituri

I = investitii

i = rata dobanzii

v     Abordarea Friedmaniana :

Model Hiks - Hansen :

i

V V

- LM =cererea de moneda

- IE = curba combinatiilor lui i , V asigurand echilibrul pe piata bunurilor

- N = punct de echilibru al ratei dobanzii pentru fiecare volum de moneda.

Curba cerere - oferta reprezinta echilibrul monetar si este constituita din punctele de intalnire intre cerere si oferta in care se stabileste rata dobanzii curente (i).

Aceasta curba exprima intr-un stoc dat de moneda relatia intre cererea totala si venituri. Daca oferta de moneda si nivelul preturilor sunt cvasiconstante, atunci se determina o crestere de moneda si se provoaca implicit cresterea ratei dobanzii.

Putem afirma in concluzie ca venitul este monetar o functie crescatoare depinzand de rata dobanzii.

Intersectarea curbelor LM si IE determina punctul N in care se echilibreaza nivelul venitului si nivelul ratei dobanzii pentru fiecare volum de moneda.

In figura de mai sus se sugereaza actiunile de politica economica pentru a face fata unei situatii de criza (inflatie).

In punctul N cantitatea de moneda existenta determina o rata a dobanzii suficient de scazuta si implicit o investitie suficient de ridicata pentru atingerea echilibrului economic si monetar.

Rata dobanzii asigura legatura intre nivelul real si cel monetar al echilibrului.

Abordarea Keynsiana trateaza modelele monetare ca avand un rol secund in raport cu fenomenele reale ,politica bugetara re recuperare a echilibrului economic fiind privilegiata .

In abordarea Friedmaniana ,alternativele la schema Keynsiana ,se urmareste ca variatiile masei monetare sa regleze ritmurile vietii economice.

Se considera ca orice schimbare a cantitatii de moneda modifica echilibrul activelor si declanseaza reactii de substitutie intre moneda si alte active financiare.

In abordarea Friedmaniana mecanismul de transmisie economic se bazeaza pe echilibrul dorit al portofoliilor individuale, rata dobanzii avand un rol minim.

Deci, reglarea masei monetare exercita un efect global asupra economiei fiind necesara o crestere anuala a circulatiei monetare corespunzator ratelor de crestere economica.