Importanta si factorii care determina elasticitatea cererii

Importanta si factorii care determina elasticitatea cererii

Modificarea pretului unui anumit bun sau a oricareia dintre conditiile cererii determina schimbari mai mari sau mai mici, pozitive sau negative în cererea pentru bunul respectiv. Aceste schimbari pot fi cuantificate numai ; daca se cunoaste influenta factorilor care determina elasticitatea cererii. Dintre acesti factori, mai importanti sunt cei care determina elasticitatea cererii în functie de pret, si anume:

a) ponderea venitului cheltuit pentru un anumit bun în bugetul total al unei familii. Cu cât ponderea cheltuielilor pentru cumpararea unui bun (sau categorii de bunuri) este mai ridicata, cu atât coeficientul elasticitatii cererii la pret (E_cp) este mai mare (si invers, în situatia în care celelalte conditii ramân constante). Astfel presupunând ca bunul x are o pondere de 30% în bugetul unei persoane, si bunul y o pondere de 5%, iar preturile celor doua bunuri se majoreaza cu 10%, cantitatea ceruta pentru bunul x se va reduce cu mai mult de 10%, de exemplu cu 15% (E_cp = 1,5), în timp ce la bunul y se va reduce cu mai putin de 10%, de exemplu cu 8% (E_cp = 0,8).

Totodata, unele categorii de bunuri au o pondere mai mare în cheltuielile totale, în timp ce altele au o pondere mai redusa. Cresterea diferentelor dintre veniturile banesti determina modificari în ponderile cheltuielilor pentru diferite categorii de bunuri. Astfel, pe masura ce veniturile banesti cresc ponderea cheltuielilor pentru alimente devine mai mare pentru persoanele cu venituri reduse decât pentru cele cu venituri mari.

În aceasta situatie, coeficientul elasticitatii cererii pentru bunurile alimentare este mult mai mare pentru persoanele cu venituri mici în comparatie cu persoanele care au venituri mari si foarte mari.

b) gradul de substituire a bunurilor. Intre gradul de substituire a unor bunuri si elasticitatea cererii în functie de pret exista o relatie pozitiva. Coeficientul elasticitatii cererii este cu atât mai mare cu cât gradul de substituire este mai mare si invers. Astfel, daca este foarte greu ca în consum bunul A sa fie substituit cu alte bunuri si pretul bunului A creste cu 50%, cantitatea ceruta pentru bunul A se va reduce cu mai putin de 50%, de exemplu cu 20% (E_cp = 0,4). În situatia în care bunul A poate fi cu usurinta substituit cu alte bunuri disponibile'pe piata, care au proprietati similare sau apropiate si al caror pret nu s-a modificat, cantitatea ceruta pentru bunul A se va reduce cu un procent mai mare de 50%, are exemplu cu 75% (E_cp = 1,5);

c) gradul necesitatii în consum. Din punctul de vedere al naturii trebuintelor care pot fi satisfacute, bunurile se grupeaza în doua categorii:

1) bunuri necesare;

2) bunuri de lux.

Nivelul coeficientului elasticitatii cererii pentru, bunurile de lux, în functie de pretul acestora, este mai mare decât al celui pentru bunurile necesare. De regula, bunurile care pot fi considerate de lux au o cerere elastica, iar cererea pentru bunurile vitale este inelastica. Desigur ca în cadrul fiecarei categorii de bunuri exista o diferenta între nivelul coeficientul elasticitatii cererii în functie de pretul acestora;

d) durata intervalului de timp de la modificarea pretului. Între durata intervalului de timp de la schimbarea pretului unui anumit bun si marimea coeficientului elasticitatii cererii la pret exista o relatie directa, pozitiva. Astfel, daca pretul bunului A se dubleaza, atunci cantitatea ceruta pentru bunul respectiv într-o perioada scurta se va reduce, de exemplu cu 80% (E_cp = 0,8), dar pe o perioada îndelungata se va reduce cu un procent mult mai mare, de exemplu cu 120% (E_cp=1,2).

Cunoasterea influentelor, acestor factori asupra elasticitatii cererii în functie de modificarea pretului, prezinta o importanta deosebita pentru estimarea venitului total încasat, care este egal cu produsul dintre cantitatea bunurilor vândute (Q) si pretul de vânzare pe piata (P). Astfel ca veniturile, totale sunt egale cu cheltuielile totale si cu totalul vânzari.

În situatia în care cererea pentru anumite bunuri este elastica în functie de pretul, acestora, între modificarea pretului si venitului total încasat exista o relatie inversa, negativa. În cazul în care cererea este inelastica, între evolutia pretului si venitul total exista o relatie pozitiva. În situatia în care exista o cerere cu elasticitate unitara, venitul total încasat nu se modifica.

Relatiile dintre nivelul coeficientului elasticitatii cererii la pret (Ecp) si venitul total încasat (VT) sunt prezentate în tabelul 7.2.

Tabelul 7.2.

Procentul modificarii venitului total este egal cu (1- E_cp) x procentul modificarii pretului (%ΔP).

Rezulta ca, în situatia în care:

a) E_cp > 1, între modificarea pretului si cea a VT exista un raport invers (o relatie negativa);

b) E_cp < 1, între modificarea pretului si cea a VT exista un raport direct (o relatie pozitiva);

c) E_cp = 1, VT nu se modifica, indiferent de sensul schimbarii pretului.

Cunoasterea formei de elasticitate a cererii prezinta o importanta deosebita în procesul decizional deoarece în conditiile practicarii unor preturi mai scazute; maximizarea profitului este posibila numai în situatia unei cereri elastice. Marimea profitului depinde de evolutia venitului total încasat si a costului total. În cazul în care cresterea costului total este mai mare decât cresterea venitului, profitul total se reduce, iar daca procentul de crestere a costului total este mai redus decât cel de crestere a venitului total, profitul creste.

Totodata, marimea profitului depinde si de raportul dintre modificarea cantitatii cerute si a pretului. Cu cât procentul de crestere a cantitatii cerute este mai mare decât cel al reducerii pretului, cu atât este mai mare profitul ('caeteris paribus').