Modernizarea relatiilor economice externe Atragerea Romaniei in circuitul european de valori

1 Comertul exterior al Romaniei 1860-1914

1.1 Politica comerciala externa a Romaniei 1859-1914

1859-1885 - perioada liberului schimb

1886-1914 - perioada protectionismului

Politica liberului schimb 1859-1885

1859-1874 - politica vamala a Romaniei - parte integranta a politicii Imperiului Otoman: taxe vamale de import si export de 7,5% ad valorem.

1875-1885 - aplicarea conventiei comerciale cu Austro-Ungaria: taxe vamale de 7-7,5% ad valorem. Conventia a fost incheiata in sistemul clauzei natiunii celei mai favorizate.

Politica protectionista 1886-1914

Tarife vamale cu caracter protectionist:

1886 - nivelul taxelor vamale: 8-20%

1904 - nivelul taxelor vamale: 10-30%

Taxele nu mai erau ad valorem, ci specifice, pe greutate (100 kg).

Justificarea protectionismului vamal (argumentele sunt identice cu cele sustinute in favoarea industrializarii accelerate)

investitiile destinate modernizarii infrastructurii in Romania au determinat contractarea de imprumuturi externe;

achitarea anuitatilor tot mai mari ale datoriei externe a generat problema constituirii lichiditatilor internationale;

necesitatea sporirii capacitatii de plata externe a determinat cresterea dependentei economiei romanesti de productia agricola, punand in evidenta slaba eficienta a agriculturii romanesti;

devine decisiva pentru politica economica problema raportului de schimb in comertul international - terms of trade.

Consecintele politicii protectioniste in perioada 1886-1914 Pe fondul cresterii economice generale pe plan international, volumul comertului exterior al Romaniei se majoreaza:

valoarea importurilor creste de aproape doua ori;

valoarea exporturilor creste de aproape trei ori.

1.2 Evolutia comertului exterior al Romaniei in perioada 1886-1914

Structura exportului Romaniei in perioada 1910-1913 a oscilat aproximativ in urmatoarele limite:

produse agricole - 72%-75%;

produse petroliere - 14%-20%;

produse forestiere - 4%-7%;

alte produse - 4%-7%.

Structura valorii importului Romaniei, dupa gradul prelucrare a produselor, in anul 1913:

produse primare - 7%;

produse intermediare - 18%;

produse finite - 75%.

1.3 Contractarea datoriei publice externe in perioada 1864-1914

destinata in principal construirii infrastructurii;

a avut caracter oneros: s-a contractat la cursuri inferioare valorii nominale a titlurilor; ratele dobanzilor solicitate erau ridicate (indeosebi pana in anul 1900) in raport cu ratele medii ale dobanzilor pe pietele occidentale de capital;

pana in anul 1914 fusese contractata o datorie de aproximativ 2 miliarde lei;

datoria restanta de plata in anul 1914 era de peste 2 miliarde lei aur.

Principalele corelatii ale datoriei publice in perioada 1912-1914

datoria externa totala pe locuitor era aproximativ egala cu venitul national pe locuitor (271-272 lei);

anuitatea datoriei externe reprezenta:

5 % din venitul national;

22% din cheltuielile bugetului de stat;

pe locuitor, anuitatea datoriei externe a sporit de la 2,10 lei in anul 1864 la 15 lei in anul 1914, crestere realizata pe seama cresterii fiscalitatii;

Majoritatea datoriei externe a fost contractata pentru construirea infrastructurii, a edificiilor si constructiilor de interes public.

2 Evolutia relatiilor economice internationale ale Romaniei in perioada interbelica

2.1 Politica comerciala externa

in domeniul polticii comerciale externe, in deceniul trei este continuata politica tarifara demarata in perioada antebelica; sunt elaborate si promulgate tarifele vamale cu caracter din ce in ce mai agresiv in anii 1921, 1924, 1926, 1927 si 1929;

in deceniul patru, protectionismul combina barierele tarifare cu cele netarifare, cu preponderenta acestora din urma (contingentari si prohibitii la import, insotite de controlul si dirijarea fluxurilor de lichiditati valutare potrivit intereselor economice generale);

2.2 Structura comertului exterior se modifica fata de perioada anterioara primului razoi mondial. La export produsele industriale (petroliere, in principal) devin dominante fata de cele agricole, iar la import creste, intr-o oarecare masura, ponderea materiilor prime, reflectand o usoara crestere a capacitatii de prelucrare a industriei romanesti (Tabel 1 si 2).

Tabel 1

Structura valorii exportului Romaniei in anii 1913 si 1938

- in procente -

Tabel 2

Structura valorii importului Romaniei in anii 1913 si 1938

- in procente -

3 Tendintele generale ale comertului exterior romanesc in perioada interbelica

exportul a sporit cantitativ la mai mult decat dublu in anul 1936 comparativ cu 1925; valoric, insa, volumul exportului reprezenta sub 50% in anul 1934 comparativ cu 1929;

importul se diminueaza cantitativ; valoric, sub presiunea barierelor netarifare, reducerea este si mai insemnata decat in cazul exportului (in anul 1938 reprezenta 64% din nivelul anului 1929);

excedentele balantei comerciale din deceniul patru au fost utilizate prioritar pentru constituirea lichiditatilor valutare aferente platii datoriei externe.

4 Datoria externa a Romaniei in perioada interbelica

4.1 Tendintele datoriei publice externe

in perioada 1919-1931 tendinta de crestere;

in perioada 1932-1939 tendinta de diminuare.

4.2 Cauzele cresterii datoriei externe in perioada 1919-1931:

datoria publica externa a Romaniei, precum si investitiile si creditele particulare externe mostenite dinaintea primului razboi mondial ;

investitiile si creditele straine din provinciile care s-au unit cu Romania in anul 1918;

datoria externa de succesiune care a revenit Romaniei prin tratatele de pace;

datoria externa contractata in timpul razboiului mondial si ulterior pana in anul 1931;

importul privat de capital in perioada 1919-1931.

4.3 Cauzele principale ale tedintelor de diminuare a datoriei publice externe in perioada 1923-1939:

necontractarea de noi imprumuturi externe importante;

suspendarea, din anul 1932, conform deciziilor forurilor internationale, a datoriilor externe interaliate ale Romaniei, de peste 40 mild. lei;

achitarea unei parti insemnate din datoria externa;

retrageri masive de capital extern in timpul crizei economice;

trecerea in mainile capitalului autohton a unor societati industriale controlate anterior de firmele externe.

Dupa unele estimari, datoria externa a tarii, platibila in valuta, a fost utilizata in scopuri productive abia 27%, restul de 73% a avut caracter neproductiv. Aceasta datorie "care n-a mers in investitii pentru marirea utilajului national producator de venituri, va apasa pentru multa vreme avutia nationala si se va resimti in intreaga economie publica si privata a tarii".

Indatorarea tarii pana la 1932 a depasit puterile de plata ale statului roman, mai ales ca efectele crizei economice adancisera criza finantelor publice. Anuitatea datoriei publice sporeste tocmai intr-o perioada de mari dificultati economice si financiare, de la 5,8 mild.lei in 1928 la 6,3 mild.lei in 1930 si 8,1 mild.in 1932.

Statul, dupa ce mai face o serie de imprumuturi straine, mai mici, pentru platile externe, ajunge in 1933 in impas. Suspenda plata anuitatilor, pana in 1934, dupa care reia plata datoriei externe.

Mentionam ca in 1931, la conferinta de la Londra, s-a suspendat pentru un an plata datoriilor interaliate; pentru Romania aceasta a reprezentat 390 mild.lei. Ulterior, din cauza crizei care se adancea, nu s-a mai reluat plata acestora, astfel ca datoria externa totala a Romaniei diminueaza efectiv cu aproape o treime. In 1934 ea se ridica la 121 mild.lei. In urma platilor efectuate de statul roman in anii urmatori, aceasta se reduce treptat, ajungand la 1 aprilie 1940 la 63 mild.lei.

Un fenomen major, produs din cauza crizei economice, l-a constituit evacuarea, in masa, a unor capitaluri straine din economia romaneasca; imprumuturile externe contractate in anii 1929 si 1931, din care s-au platit importante datorii particulare de peste granita si din tara, au facilitat exodul de capital; erau capitaluri circulante, credite pe termen scurt in banci, societati industriale etc. Specialistii vremii, Victor Slavescu, Virgil Madgearu, G.M.Dobrovici etc. au apreciat aceasta emigrare de capital intre 12-17 mild.lei. Trebuie precizat ca intregul imprumut de stabilizare din 1929 de 100 mil. dolari reprezenta aproape 17 mild.lei.

Exodul de capital a fost posibil datorita B.N.R., care preschimba liber si fara limita leii in valute si a permis transferul liber de capital din Romania. In timp ce in alte tari, indata dupa declansarea crizei economice - anul 1929 - s-au introdus restrictii la convertibilitate si la transferul extern de fonduri, B.N.R. a intarziat aceste masuri pana in 1932, timp in care economia nationala a inregistrat imense pagube, atat prin reducerea si lichidarea stocului valutar al tarii, dobandit cu sacrificii prin imprumuturile externe si exporturile de marfuri, cat si prin iesirea peste granita a unor masive capitaluri; acestea au lipsit Romania de fonduri tocmai in perioada cand era cea mai mare nevoie de ele pentru ameliorarea situatiei economice.

Ca urmare, s-a redus si volumul de fonduri externe functionale in economia romaneasca, aceste capitaluri nemai revenind in Romania pana la sfarsitul perioadei.

In concluzie, imprumuturile externe, in cele doua decenii 1919-1939, nu au depasit 700-800 mil. lei aur, in vreme ce intre anii 1900-1916, Romania, cu potential economic jumatate cat in perioada interbelica, a contractat peste 1.700 mil.lei aur.

In anul 1938, datoria externa a Romaniei era, estimativ, de 420 milioane dolari (22 $/locuitor), fata de 385 milioane dolari (50 $/locuitor) in anul 1916.

Intrebari de autoevaluare:

Mentionati cele doua regimuri de politica externa adoptate in intervalul 1876-1914 si perioadele in care au fost in vigoare.

Prezentati trei consecinte posibile ale aplicarii unei politici liberschimbiste comparativ cu trei efecte ale politicii protectioniste in conditiile specifice economiei Romaniei din perioada 1886-1914 (max. 20 randuri).

Prezentati ponderea detinuta de principalele trei categorii de produse in exportul Romaniei in anul 1913.

Prezentati structura importului Romaniei dupa gradul de prelucrare in anul 1913 (trei grupe de produse).

Mentionati nivelul datoriei publice externe a Romaniei ramase de plata in anul 1914 si care a fost principala cauza a acumularii ei.

Precizati care a fost gradul de acoperire a importului prin exportul de produse agricole in perioada 1860-1914.

Care era nivelul datoriei publice externe pe locuitor comparativ cu nivelul venitului national pe locuitor in anul 1914?

Precizati ponderea anuitatii datoriei externe in venitul national si in cheltuielile bugetului de stat in anul 1912.

Care a fost contributia capitalului si creditelor externe in economia romaneasca exprimate la nivelul anului 1914?

Prezentati tendintele comertului exterior romanesc in perioada 1929-1938.

Mentionati ponderea primelor trei categorii de produse exportate in total export in anul 1938.

Mentionati structura importului Romaniei dupa gradul de prelucrare a produselor in anul 1938.

Prezentati patru din cele sase cauze ale cresterii datoriei externe a Romaniei in perioada 1919-1931.

Prezentati patru din cele cinci cauze ale diminuarii datoriei externe a Romaniei in perioada 1932-1939.

Mentionati ponderea datoriei externe cu caracter productiv contractata in perioada interbelica.

Precizati cuantumul datoriei externe totale si pe locuitor in anii 1913 si 1938 (in dolari).

Specificati raportul de marime dintre datoria externa si venitul national pe locuitor in anul 1938 comparativ cu 1914.