Politica fiscala si bugetara in anul 2002

Politica fiscala si bugetara in anul 2002

1. Principalele tinte si orientari ale politicii fiscale

Principalele masuri fiscale prevazute pentru anul 2002 au in vedere, in principal, urmatoarele:

è    eliminarea contributiei agentilor economici pentru invatamantul de stat;

è    reducerea contributiei agentilor economici pentru persoanele cu handicap de la 3% la 2%;

è    majorarea accizelor la unele categorii de produse, prin cresterea cotelor, in mod gradual, la standardele Uniunii Europene;

è    eliminarea unor scutiri si a cotei zero de taxa pe valoarea adaugata la unele produse;

è    impozitarea terenurilor agricole cu suprafata de peste 10 hectare.

In paralel cu promovarea acestor politici fiscale se va intensifica si intari controlul financiar, masura ce va conduce la intarirea disciplinei financiare cu efect asupra cresterii incasarilor bugetare, inclusiv prin recuperarea creantelor statului de la debitorii rau platnici, precum si la reducerea evaziunii fiscale si combaterea coruptiei in domeniul financiar;

Administrarea fiscala este supusa unui proces de modernizare care va avea drept rezultat supravegherea contribuabililor prin implementarea legislatiei fiscale, imbunatatirea structurii organizatorice, cresterea confidentialitatii si respectului fata de autoritatile fiscale, cooperarea efectiva cu alte institutii.

1.1. Structura veniturilor bugetare

In conformitate cu prognoza indicatorilor macroeconomici care vor caracteriza evolutia anului 2002 si a masurilor fiscale preconizate pentru acest an, evolutia si principalele caracteristici structurale ale veniturilor bugetare sunt prezentate in tabelul nr.18.

Tabelul nr.18    Structura veniturilor bugetului general consolidat in perioada 2001-2002

Evolutia principalelor venituri ale bugetului general consolidat in perioada 2001-2002 este prezentata in plansa nr.1

Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 458.301,4 miliarde lei (31,8% din produsul intern brut), in scadere cu 0,9% fata de anul 2001, ca urmare a scaderilor preconizate la unele categorii de impozite (impozit pe venit, taxe vamale), a eliminarii contributiei pentru sustinerea invatamantului de stat si reducerii contributiei agentilor economici pentru persoane cu handicap.

La nivelul bugetului general consolidat in anul 2002, comparativ cu anul 2001, impozitele directe prezinta o scadere de 0,4 puncte procentuale din produsul intern brut, iar cele indirecte de 0,2 puncte procentuale, scaderea mai accentuata a ponderii in produsul intern brut a impozitelor directe comparativ cu cele indirecte contribuind la stimularea comportamentului de economisire si investitii.

è    Impozitul pe profit reprezinta 2,3% din produsul intern brut, la acelasi nivel, comparativ cu programul pe anul 2001, ca urmare a:

v     reducerii si eliminarii unor contributii ale agentilor economici;

v trecerii de la reducerea impozitului pe profit cu 50% pentru profitul reinvestit la deducerea fiscala de 20% din valoarea investitiei in cazul investitiilor de peste 1 milion dolari.

è    Impozitul pe venit reprezinta 3,1% din produsul intern brut, in scadere fata de programul pe anul 2001 cu 0,3 puncte procentuale, ca urmare a:

v scutirii de impozit pentru crearea de programe pe calculator;

v majorarii deducerilor suplimentare.

è    Incasarile din taxa pe valoarea adaugata se estimeaza sa se mentina ca pondere in produsul intern brut la nivelul anului 2001, respectiv 6,5%.

è    Taxele vamale prezinta o scadere de 0,1 puncte procentuale fata de anul 2001, ca urmare a exceptarii de la plata a importurilor de utilaje de catre investitori, cu valoare mai mare de 1 milion dolari.

è    Accizele estimate pentru anul 2002 prezinta o crestere de 0,1 puncte procentuale, ca urmare a majorarii accizelor la alcool, tutun si produse petroliere.

2. Principiile politicii bugetare

Inscrierea Romaniei pe panta ascendenta a ciclului economic inca din anul 2000, va permite in anul 2002 articularea unei politici bugetare usor restrictive: un deficit bugetar redus (3,0% din produsul intern brut), combinat insa cu o reducere concomitenta a ponderii cheltuielilor bugetare in produsul intern brut, masuri posibil de sustinut avand in vedere performantele economice proiectate pentru anul 2002.

Principalele coordonate ale politicii bugetare promovate prin proiectul de buget pentru anul 2002 sunt subordonate:

è    obiectivelor pe termen lung de consolidare a relansarii economice si de crestere a ritmului de dezvoltare, concomitent cu reducerea graduala a ratei inflatiei;

è    obiectivelor pe termen mediu care vor urmari:

v     continuarea procesului de reforme structurale si privatizare;

v     crearea conditiilor pentru asigurarea si respectarea prevederilor Pactului de Stabilitate si Crestere in perspectiva aderarii la structurile Uniunii Europene.

Principiile care au stat la baza formularii politicii bugetare vizeaza, in principal:

è    calibrarea cheltuielilor bugetare in functie de venituri posibil de realizat, fara a se apela la surse de finantare inflationista;

è    eficientizarea deciziilor de politica bugetara ca urmare a predictibilitatii evolutiei mediului macroeconomic;

è    stabilirea cheltuielilor in functie de prioritatile sectoriale declarate de ministerele cheltuitoare si separarea activitatilor esentiale, asupra carora nu se pot opera reduceri de cheltuieli de cele neesentiale care au putut suferi modificari;

è    pentru anul 2002, formularea bugetara a cunoscut un amplu proces de restructurare, bazandu-se pe reguli si principii noi care sa reflecte:

v     cresterea valorii informationale a bugetului;

v     imbunatatirea coerentei dintre elementele bugetului, transparenta si disponibilitatea informatiei;

v     trecerea de la un "buget de mijloace" catre un "buget orientat catre politici economice" consistente si transparente;

è extinderea finantarii pe baza de programe la un numar cat mai mare de ordonatori de credite, avand drept scop:

v     eficientizarea deciziilor in legatura cu modalitatea de alocare a fondurilor bugetare;

v     identificarea si evidentierea indicatorilor de rezultate;

v     cresterea responsabilitatii ordonatorilor in utilizarea fondurilor alocate;

è accelerarea reformei in administratia publica prin descentralizarea unor cheltuieli bugetare la autoritatile administratiei publice locale.

Incepand cu anul 2002, prin bugetele locale se vor finanta contributiile pentru personalul neclerical si cheltuielile unor institutii de cultura ce se preiau de autoritatile publice locale.

In vederea sustinerii sistemului de protectie a persoanelor cu handicap si a copilului, incepand cu anul 2002, din taxa pe valoarea adaugata incasata la bugetul de stat se vor stabili distinct sume defalcate pentru bugetele locale ale unitatilor administrativ- teritoriale.

Serviciile publice comunitare pentru situatii de urgenta si de evidenta a persoanelor se vor organiza in subordinea autoritatilor publice locale si vor fi finantate din bugetele acestora, cu asigurarea resurselor financiare necesare, dupa aprobarea prin hotarare a Guvernului, a protocoalelor de predare-primire a activitatilor respective.

2.1. Structura economica a cheltuielilor bugetare

In conformitate cu obiectivul privind limitarea deficitului bugetar la 3,0% din produsul intern brut si cu estimarea veniturilor posibil de realizat pentru anul 2002, cheltuielile bugetului general consolidat au fost proiectate la 501.501,4 miliarde lei (34,8% din produsul intern brut fata de 36,2% in anul 2001). Estimarea cheltuielilor bugetare reflecta strans previziunile indicatorilor macroeconomici pe anul 2002.

Evolutia si principalele componente structurale ale cheltuielilor bugetului general consolidat sunt prezentate in tabelul nr.19 si in plansa nr.16.

Tabelul nr.19    Structura cheltuielile bugetului general consolidat in perioada 2001-2002

Cheltuielile de personal au fost proiectate sa detina o pondere de 5,2% din produsul intern brut, in scadere cu 0,2 puncte procentuale fata de anul 2001 avand in vedere:

è    reconsiderarea mecanismului de crestere a salariilor personalului bugetar, astfel incat evolutia veniturilor salariale sa fie corelata cu evolutia inflatiei;

è    reducerea cu 6.150 a angajatilor din sectorul bugetar.

Cresterile salariale in domeniul bugetar pentru anul 2002 nu vor depasi rata inflatiei prognozata pentru acest an.

Cheltuielile materiale si servicii au fost proiectate sa detina o pondere de 6,9% din produsul intern brut, in scadere cu 0,4 puncte procentuale,

urmarindu-se realizarea de economii, ca urmare a aplicarii prevederilor Ordonantei Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritatile si institutiile publice.

Dobanzile aferente datoriei publice detin o pondere de 3,8% din produsul intern brut, in scadere cu 0,4 puncte procentuale fata de anul 2001, fiind componenta cea mai importanta in managementul cheltuielilor bugetare, deoarece are potentialul cel mai mare de eliberare de resurse in favoarea altor sectoare, scaderea cheltuielilor cu dobanzile se bazeaza pe:

è    cresterea performantelor economice, reflectate in capacitatea marita de autofinantare a agentilor economici, ceea ce va conduce la o scadere a presiunii asupra ratei dobanzii;

è    folosirea veniturilor din privatizare pentru diminuarea datoriei publice interne;

è    actiunile de imbunatatire a managementului datoriei publice si a trezoreriei, precum si a unor reglementari privind o mai buna previzionare a necesitatilor de finantare a platilor curente.

Desi fragila prin natura sa, aceasta componenta structurala nu va cunoaste un derapaj semnificativ datorita relativei predictibilitati a conjuncturii economice interne.

Subventiile, primele si transferurile vor reprezenta 15,4% din produsul intern brut, fata de 15,5% in anul 2001.

Subventiile pentru anul 2002 sunt estimate a fi reduse fata de anul 2001 cu 0,2% din produsul intern brut si vor fi alocate cu prioritate in urmatoarele domenii:

è    institutiile publice - cultura, sport, asistenta sociala, peniten- ciare s.a., reprezentand 0,5% din produsul intern brut;

è    sectorul minier, indeosebi pentru carbuni, produse nemetalifere si altele (0,2% din produsul intern brut);

è    energia termica livrata populatiei si transportul urban de calatori (0,5% din produsul intern brut).

è   acoperirea diferentelor de pret si tarif (0,1% din produsul intern brut) .

Primele acordate producatorilor agricoli reprezinta 0,05% din produsul intern brut.

Transferurile proiectate pentru anul 2002 vor fi de 13,9% din produsul intern brut, fata de 13,8% in anul 2001, fiind alocate, in principal, pentru asigurarea:

è    pensiilor, ajutoarelor I.O.V.R., militari si alte persoane, reprezentand 7,8% din produsul intern brut;

è    alocatiilor si alte ajutoare pentru copii, 0,8% din produsul intern brut;

è    ajutoarelor sociale, indemnizatiilor si altor drepturi cu caracter social, 0,9% din produsul intern brut;

è    ajutorului de somaj si de integrare profesionala si a alocatiei de sprijin, 0,4% din produsul intern brut;

è    finantarii de baza a invatamantului superior, 0,3% din produsul intern brut;

è    programelor si actiunilor de sanatate, 0,2% din produsul intern brut;

è    platilor compensatorii, 0,1% din produsul intern brut;

è    sustinerii producatorilor agricoli;

è    transportului feroviar public de calatori, 0,3% din produsul intern brut;

è    contributiilor la programe realizate cu finantare internationala, 0,3% din produsul intern brut;

è    transferurilor aferente Fondului National de Preaderare, 0,2% din produsul intern brut;

è    stimularii exporturilor, 0,1% din produsul intern brut.

Subventiile, primele si transferurile continua sa detina o pondere mare in produsul intern brut, deoarece sunt inca domenii ce trebuie sustinute in procesul de restructurare si reforma prin interventia statului.

Pe masura incheierii acestui proces, statul se va retrage gradual din economie, resursele eliberate din acest sector fiind orientate catre alte domenii prioritare (de exemplu: cheltuieli de capital), precum si spre domenii unde exista nevoia de crestere a cofinantarii programelor sustinute si de fondurile de tip structural.

Cheltuielile de capital propuse pentru anul 2002 sunt in suma de 49.215,7 miliarde lei, respectiv 3,4% din produsul intern brut. La finantarea investitiilor publice participa si alte naturi de cheltuieli (transferuri, imprumuturi, venituri proprii, subventii pentru institutii publice). In aceste conditii, fondurile alocate investitiilor se estimeaza la 5,8% din produsul intern brut.

Programul de investitii al Guvernului este instrumentul major angajat sa mentina si sa genereze cresterea economica, care va atrage investitii directe in sectoarele strategice si de importanta structurala si va crea noi locuri de munca.

3. Deficitul bugetar

Pentru anul 2002 se propune un deficit al bugetului general consolidat de 3,0% din produsul intern brut.

è    Reducerea deficitului nu va necesita ajustari fiscale si nu va ridica probleme deosebite pe fondul imbunatatirii pozitiei competitive a economiei, dar si a reducerii cheltuielilor cu dobanzile la datoria publica, care urmeaza o evolutie descendenta: 4,9% din produsul intern brut in anul 2000, 4,2% in anul 2001 si 3,8% cat este proiectat pentru anul 2002.

è    In acest context, incadrarea in criteriile de convergenta este considerat un obiectiv realist care va fi realizat gradual ca urmare unui mai bun management al cheltuielilor publice dublat de o incasare mai buna a veniturilor bugetare, anul 2002 fiind deja primul an in care se urmareste respectarea pozitiei fiscale de circa 3% din produsul intern brut.

è    Caracterul solid al constructiei bugetare este demonstrat de faptul ca tinta de deficit bugetar de 3,0% este inferioara cu 2,8 puncte procentuale ponderii cheltuielilor de capital finantate, direct si indirect, care reprezinta 5,8% din produsul intern brut. Prin aceasta se respecta principiul potrivit caruia imprumuturile de stat pentru finantarea deficitului bugetar sa se regaseasca in lucrari de investitii si nu pentru consum.

è    Deficitul bugetar are asigurata o finantare neinflationista, din surse interne si din surse externe (tabelul nr.20 si plansa nr.17).

Tabelul nr.20.     Finantarea deficitului bugetar in perioada 2001-2002

-procente-

4. Datoria publica

4.1. Datoria publica interna

Mentinerea sub control a inflatiei si, in consecinta, a ratelor dobanzii, vor permite reducerea costului datoriei publice interne.

Pentru anul 2002 se estimeaza ca dobanzile aferente datoriei publice interne se vor ridica la aproximativ 2,0% din produsul intern brut. Se observa, in concluzie, o reducere a presiunii dobanzilor la datoria publica interna asupra cheltuielilor bugetare pe fondul unei diminuari a ratelor reale de dobanda, atat pe piata interbancara, la imprumuturile directe de la populatie, cat si datorita imprumuturilor in valuta de pe piata interna ale caror rate de dobanda sunt corelate cu dinamica indusa pe pietele internationale de scaderea randamentului la titlurile in dolari.

Noua orientare in managementul datoriei publice interne catre extinderea maturitatii titlurilor de stat este sustinuta de emisiunea de titluri de stat in valuta, singurul instrument cu scadenta de peste un an acceptat de pietele financiare romanesti.

4.2. Datoria publica externa

In anul 2002, serviciul datoriei publice externe se prognozeaza a fi de 1.952,0 milioane dolari S.U.A., in crestere fata de anul anterior cu 36,5 milioane dolari S.U.A. (tabelul nr.21 si plansa nr.18).

Tabelul nr.21.     Serviciul datoriei publice externe in perioada 2001-2002

-milioane dolari-

Cheltuielile bugetare cu dobanzile aferente creditelor externe vor fi, in anul 2002, de 14.549,7 miliarde lei, reprezentand 1,0% din produsul intern brut, in usoara crestere fata de anul 2001, cu 0,2 puncte procentuale.

Si in anul 2002, Guvernul intentioneaza sa lanseze noi emisiuni de obligatiuni, in vederea asigurarii prezentei Romaniei pe piata internationala de capital si a beneficierii de oportunitatile oferite de previzibila evolutie favorabila a contextului extern (dobanzi reduse, lichiditati importante in cautarea de plasament). Optiunea de emitere de obligatiuni pe pietele externe de capital are in vedere:

è    nevoia de acoperire neinflationista a deficitului bugetar;

è    evitarea evictionarii investitiei private.

In aceste conditii, una din sarcinile importante ale Guvernului este aceea de atragere a unor sume substantiale din privatizare si din investitii directe (fluxuri necreatoare de datorie), astfel incat sa creeze premisele ca Romania sa faca fata serviciului datoriei externe in anul 2002, evitand acumularea unei datorii externe mari sau aparitia unei crize de lichiditati.