Procesul inflationist in Romania in perioada 2007-2009

Procesul inflationist    in Romania in perioada 2007-2009

Evolutia inflatiei in 2007:

Primul an de participare a Romaniei in mecanismele UE a fost unul complicat alcatuit din doua semestre cu evolutii sensibil diferite. Astfel, in prima parte a anului 2007, marcata de existenta pe pietele financiare internationale a unui exces de lichiditate in cautare de randamente ridicate, calitatea de stat membru recent dobandita de Romania si liberalizarea contului de capital (proces finalizat in septembrie 2006) au favorizat intrari semnificative de fonduri externe. Aceasta finantare abundenta a condus la aprecierea semnificativa a monedei nationale, cu efect favorabil pe termen scurt in planul reducerii inflatiei, dar cu implicatii negative asupra evolutiei contului curent al balantei de plati, facand necesara calibrarea in consecinta a raspunsului politicii monetare.

A doua jumatate a anului 2007 a fost afectata de trei factori externi: (i) declansarea crizei creditelor ipotecare cu risc ridicat (subprime) in SUA, care a schimbat perceptia investitorilor straini fata de economiile din Centrul si Estul Europei,conducand la retragerea masiva de fonduri; (ii) cresterea fara precedent a preturilor alimentelor si (iii) escaladarea pretului petrolului. Suprapuse cu o serie de evolutii interne nefavorabile (un an agricol foarte secetos, stimularea cererii interne printr-o politica salariala laxa si prin majorarea rapida a creditului acordat sectorului privat), evenimentele amintite au condus la reaparitia presiunilor inflationiste si la adancirea in continuare a deficitului extern. Aceasta noua combinatie de factori a facut necesara recalibrarea raspunsului politicilor macroeconomice, in general, si a politicii monetare, in special.

In 2007, rata medie anuala a inflatiei masurata prin indicele preturilor de consum (IPC) s-a situat la nivelul de 4,84 la suta; conform indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC), utilizat de Comisia Europeana si de Banca Centrala Europeana, rata inflatiei a fost de 4,9 la suta, in conditiile in care nivelul de referinta (1,5 puncte procentuale peste media celor mai performante trei state membre UE) a fost de 2,8 la suta.

Evolutia mentionata a condus la: (i) intreruperea traiectoriei descendente observate

la nivelul inflatiei decembrie/decembrie inca din anul 2000 (cand rata inflatiei a fost de 40,7 la suta), in conditiile in care la finele anului 2007 nivelul inregistrat (6,6 la suta) a fost superior celui din anul precedent, si (ii) depasirea tintei anuntate de banca centrala (4 la suta 1 punct procentual).

In cazul Romaniei, rezultatele privind reducerea ratei inflatiei au depasit in prima jumatate a anului cele mai optimiste asteptari, aceasta situandu-se in cea mai mare parte a perioadei sub tinta centrala (3,7 la suta in martie, 3,8 la suta in aprilie-iunie). Performanta s-a datorat in principal aprecierii monedei nationale, ca efect al atractivitatii pe care Romania, nou stat membru al UE, cu moneda deplin convertibila, a exercitat-o asupra investitorilor straini. In conditiile unui excedent global de lichiditate, acestia s-au orientat catre pietele emergente care ofereau cele mai inalte randamente, printre care si Romania.

Factorii interni care au contribuit la diminuarea inflatiei in perioada respectiva au inclus excedentul bugetului general consolidat, incetinirea ritmului de crestere a preturilor administrate si evolutia constanta a preturilor volatile. In acest context favorabil din punct de vedere al evolutiei inflatiei, BNR a redus rata dobanzii de politica monetara de la 8,75 la suta la 7 la suta pe an, prin operarea a patru ajustari de amplitudini diferite. O preocupare permanenta a autoritatii monetare a fost ca, pastrand regimul de curs flotant si utilizand din plin valentele acestuia in descurajarea speculatorilor, sa nu permita totusi o apreciere excesiva a monedei nationale, datorita potentialului de reversibilitate a acesteia, cu efecte nocive asupra inflatiei. Astfel, dupa ce a atins valoarea de 3 RON/EUR in luna iulie, cursul de schimb a revenit ulterior la valori mai bine corelate cu fundamentele economice (indeosebi cu evolutia diferentialului de productivitate fata de zona euro).

Inversarea trendului inflatiei in semestrul al doilea al anului s-a produs in contextul

deficitului de produse agroalimentare inregistrat pe plan mondial, al atingerii unor noi recorduri ale pretului petrolului, dar si al crizei de pe piata creditelor ipotecare din SUA, care a modificat perceptia investitorilor asupra riscurilor, conducand la iesiri de capital. Rata anuala a inflatiei a crescut de la 4 la suta in iulie la 6,8 la suta in octombrie.

Ritmul preturilor volatile: in martie 2007 s-a situat la -3,9 la suta fata de -2,5 la suta in decembrie 2006, in iunie 2007 a crescut cu 3,6 pp , situandu-se la -0,3 la suta (determinant principal: aparitia sau anticiparea manifestarii unui deficit de oferta pe piata produselor alimentare, ca urmare a secetei), in septembie 2007 a crescut la 10,57 la suta, iar in decembrie 2007 a crescut la 12,56 la suta

Preturile administrate au scazut in luna amrtie 2007 pana la 6,9 la suta(o scadere cu 3,4 pp), pana in luna iunie preturile administrative au intregistrat o crestere de 1.8 pp, ajungand la 8,7 la suta, dar apoi au inregistrat un trend asccendent, ajungand la 7,3& in luna septembrie si la 6,6% in luna decembrie 2007.

CORE1 (preturile libere) au inregistrat pana in luna iunie 2007 un trend asccendent, avand valorile de 2,5 la suta in martie 2007( cu 0.5 pp mai putin ca in decembrie 2006) si 2,4 la suta in iunie 2007. Dupa aceasta luna CORE1 a inregistrat cresteri, in luna septembrie 2007 ajungand la 5.5% si in decembrie 2007 la 7 %. Pe parcursul trimestrului IV 2007, rata anuala a inflatiei si-a accentuat deviatia fata de traiectoria descendenta corespunzatoare tintei de 4 la suta +/-1 punct procentual, atingand la sfarsitul anului nivelul de 6,57 la suta .Deficitul de oferta pe segmentul produselor agroalimentare (unele dintre acestea caracterizandu-se prin ponderi importante in cosul de consum si o relativa inelasticitate a cererii fata de pret) si tendinta de depreciere a monedei nationale au fost principalii determinanti ai acestei evolutii, la care s-a adaugat influenta nefavorabila a cresterii preturilor combustibililor. Transmiterea acestor socuri din partea ofertei in preturile de consum a fost acomodata de persistenta cererii excedentare, sustinuta de continuarea cresterii alerte a castigurilor salariale si de expansiunea puternica a cheltuielilor bugetare. O contributie suplimentara la alimentarea acestor presiuni a revenit deteriorarii anticipatiilor inflationiste. In aceste conditii, inflatia CORE2 (IPC-preturi administrate-preturi volatile) si-a mentinut tendinta de majorare, vizibila incepand cu luna august 2007(conform figurii).

Pentru a-si atinge tinta BNR a luat urmatoarele masuri de politica monetara pe parcursul anului 2007:

Rata reala a dobanzii de politica monetara a crescut ca urmare a dezinflatiei inregistrate, si prin urmare BCR a hotarat urmatoarele modificarii pentru rata dobanzii de politica monetara(tabel 2):

o        Reducerea de la 8,75 la suta la 8 la suta pe an in data de 9 februarie

o        Reducerea de la 8 la suta la 7,5 la suta pe an in data de 26 martie

o        Reducerea de la 7,5 la suta la 7,25 la suta pe an in data de 2 mai

o        Reducerea de la 7,25 la suta la 7 la suta pe an in data de 25 iunie

o        Majorarea de la 7 la suta la 7,7 la suta pe an in data de 9 august

Exercitarea prin intermediul operatiunilor de piata a unui control al lichiditatii adecvat conditiilor de pe pietele financiare

Mentinerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii

Evolutia inflatiei in anul 2008

In luna februarie 2008, inflatia a crescut cu 0,54 puncte procentuale, ajungand la 6,57 la suta. Prinipalii factori care au determinat aceste modificari sunt urmatoarele:

Mentinerea excesului de cerere, ca urmare a:

o        Majorarilor salariale peste dinamica productivitatii muncii (cu impact nefavorabil si asupra costurilor unitare cu forta de munca)

o        Expansiunii cheltuielilor bugetare, mai ales in ultimele doua luni ale anului

o        Cresterii accelerate a creditului acordat sectorului privat: Desi in ultimii ani s-a incercat reducerea creditelor neguvernamentale, care au contribuit substantial la cresterea inflatiei, BNR nu si-a atins acest obiectiv. Ritmul de crestere a creditului neguvernamental s-a accelerat la finele lui 2007. Comparativ cu decembrie 2006, volumul imprumuturilor acordate persoanelor fizice si juridice a crescut cu 60%, ajungand la 148,18 miliarde lei. Evolutia a fost sustinuta, in principal, de avansul puternic, de 84%, al creditelor in valuta.

o        Cresterea rapida a pretului petrolului si a produselor agricole;

In anul 2008 s+a optat    pentru pastrarea tintei de inflatie si pentru inasprirea politicii monetare. S+a avut in vedere descurajarea vitezei de crestere a creditului atat prin inasprirea conditiilor de creditare, cat si printr-o scumpirea a creditului in valuta acordat persoanelor cu venituri in lei.

Determinanti ai inflatiei in trimestrul IV 2008:

Scaderea pronuntata a cotatiilor petrolului pe piata internationala

Influenta pozitiva exercitata asupra preturilor produselor agroalimentare de productia agricola foarte buna din anul 2008

Disiparea excesului de cerere

Manifestarea unui efect de baza favorabil

Deteriorarea anticipatiilor operatorilor industriali si comerciali cu privire la activitatea economica => asteptari de temperare a vitezei de crestere a preturilor practicate

Mentinerea dinamicii salariilor la niveluri superioare castigurilor de productivitate

Deprecierea monedei nationale fata de trimestrul anterior

In randul factorilor de natura ofertei, influenta determinanta asupra decelerarii inflatiei a fost exercitata de redresarea productiei agricole dupa socul advers suferit pe parcursul anului 2007. Aceasta influenta s-a resimtit cel mai puternic la nivelul componentei preturilor volatile ale unor marfuri alimentare, scaderea preturilor legumelor si fructelor dominand efectele de sens contrar asupra dinamicii inflatiei provenite din partea evolutiei preturilor administrate si ale combustibililor.

Majorarile mai rapide ale salariilor si mai lente ale productivitatii muncii, in perioada iunie-august 2008 comparativ cu dinamica din primele cinci luni ale anului, au condus la cresterea in continuare a costului unitar cu forta de munca. Aceste evolutii genereaza efecte inflationiste atat prin presiunea salariilor asupra excesului de cerere, cat si prin cea a costurilor fortei de munca asupra preturilor stabilite de producatori.

Amplificarea presiunilor inflationiste din partea excesului de cerere a fost alimentata de continuarea accelerarii cresterii economice in trimestrul II 2008 (pana la 9,3 la suta). La aceasta a contribuit expansiunea rapida, desi in usoara decelerare, a investitiilor si a consumului final al populatiei, finantata de cresterea sustinuta a veniturilor agentilor economici si a creditului acordat sectorului privat, precum si de cresterea cheltuielilor bugetare. Atenuarea dinamicii cererii interne a fost mai mult decat compensata de reducerea substantiala a contributiei negative a cererii externe nete. Diminuarea treptata si semnificativa a diferentei dintre ritmurile de crestere a exporturilor si a importurilor a avut loc cu incepere inca din ultima parte a anului trecut. Consolidarea acestei tendinte a condus la consemnarea in trimestrele II si III (pana in august), pentru prima data dupa trimestrul IV 2002, a unei cresteri mai rapide a exporturilor fata de cea a importurilor. La sfarsitul anului 2008, rata anuala a inflatiei IPC a atins nivelul de 6,3 la suta, in scadere cu un punct procentual fata de luna septembrie (7,3 la suta). Desi aceasta evolutie plaseaza rata inflatiei semnificativ peste limita superioara a intervalului de variatie din jurul tintei centrale de 3,8 la suta, ea marcheaza in acelasi timp confirmarea consolidarii procesului dezinflationist reluat in trimestrul III 2008.

In randul factorilor de natura ofertei, influenta determinanta asupra decelerarii inflatiei a fost exercitata de dinamica favorabila a preturilor combustibililor, sub impactul scaderii rapide a cotatiilor petrolului pe piata internationala. Alte efecte favorabile au fost generate de influenta anului agricol bun asupra preturilor produselor alimentare procesate incluse in indicele CORE2, precum si de dinamica preturilor administrate. In sensul atenuarii reducerii inflatiei au actionat cresterile din trimestrul IV ale preturilor volatile ale unor marfuri alimentare. Ultimul trimestru al anului 2008 marcheaza un punct de inflexiune in dinamica activitatii economice interne, in conditiile transmiterii tot mai pregnante prin canalul comertului exterior si prin cel financiar a efectelor negative ale crizei internationale. Reducerea substantiala a cererii externe pentru produse romanesti, precum si dificultatile sporite de finantare a agentilor economici au avut ca efect, in perioada octombrie-noiembrie, scaderi semnificative ale valorilor unor indicatori precum: productia industriala, indicele de incredere in industrie, cifra de afaceri in sectorul serviciilor prestate populatiei, ritmul de crestere a cifrei de afaceri in comertul cu amanuntul. Evolutia acestor indicatori corelati cu dinamica PIB sugereaza in mod clar o incetinire semnificativa a cresterii economice si reducerea corespunzatoare a excesului de cerere in trimestrul IV. La data de 30 octombrie 2008, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la 10,25 la suta pe an, reiterand necesitatea pastrarii unei conduite a politicii monetare compatibile cu atingerea in mod sustenabil a obiectivelor de dezinflatie pe termen mediu. In acelasi timp, Consiliul de administratie a hotarat reducerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei de la 20 la suta la 18 la suta incepand cu perioada 24 noiembrie - 23 decembrie 2008. In conditiile amplificarii crizei financiare internationale si ale restrangerii excedentului de lichiditate din sistemul bancar romanesc, masura a fost destinata imbunatatirii gestionarii lichiditatii de pe piata monetara interbancara in scopul asigurarii unei finantari sustenabile a economiei.

In perioada urmatoare acestei decizii, evolutiile macroeconomice pe plan international au confirmat extinderea concertata a efectelor crizei financiare asupra economiei reale la nivel global si au relevat inceputul propagarii acestora si asupra economiei nationale. Dupa continuarea ritmului alert al cresterii PIB in trimestrul III 2008, in trimestrul IV evolutiile indicatorilor activitatii economice au transmis semnale clare de incetinire semnificativa a acesteia.

Confirmand previziunile BNR, rata anuala a inflatiei si-a consolidat tendinta descendenta pana la sfarsitul anului, insa perspectivele privind traiectoria viitoare a acesteia sunt afectate de gradul inalt de incertitudine asociata factorilor determinanti, precum si de evolutiile divergente ale acestora. Mentinerea deficitului de cont curent la un nivel inca ridicat, suprapusa unei reduceri la scara globala a disponibilitatii resurselor de finantare a acestuia, au determinat o volatilitate sporita a cursului leului pe parcursul trimestrului IV, in paralel cu inscrierea acestuia pe o traiectorie ascendenta relativ accentuata. Avand un impact inflationist asupra preturilor importurilor, aceasta evolutie a cursului de schimb are, pe de alta parte, drept efect cresterea serviciului datoriei in cazul agentilor economici cu expunere fata de instrumente financiare denominate in valuta. Efectul restrictiv al acesteia din urma contribuie la comprimarea deviatiei PIB, accentuand impactul calitativ similar al continuarii scaderii dinamicii creditului acordat sectorului privat ca urmare a majorarii costului finantarilor externe si a inaspririi conditiilor interne de creditare.( Rata anuala a inflatiei a fost de 6,3 la suta la sfarsitul anului 2008, in coborare fata de varful de 9,04 la suta atins in iulie 2008 si fata de 6,57 la suta din decembrie 2007. Totusi, rata anuala a inflatiei se situeaza in continuare peste limita superioara a intervalului de variatie asociat tintei. Reluarea si consolidarea procesului de dezinflatie s-au produs ca efect al dinamicii favorabile a preturilor volatile (combustibili si produse alimentare) si a conduitei politicii monetare. Cu toate acestea, relaxarea politicilor salariale si fiscale in anul electoral 2008 si deprecierea monedei nationale in conditiile accentuarii aversiunii fata de risc a investitorilor au intretinut presiunile inflationiste. Astfel, rata anuala a inflatiei de baza CORE2 ajustat - calculata prin eliminarea impactului preturilor administrate si al celor volatile (legume, fructe, oua si combustibili) si al taxei pe viciu - a fost de 6,3 la suta in decembrie 2008.Efectele crizei financiare si economice internationale isi fac tot mai mult simtita prezenta in reducerea exporturilor si a finantarilor externe, intr-o volatilitate crescuta pe piata valutara, corelata cu tendintele din regiune si cu lipsa apetitului fata de risc al investitorilor straini. Propagarea acestor efecte se reflecta deja in incetinirea creditului acordat sectorului privat cu efecte asupra decelerarii cresterii economice, mentinandu-se in continuare un grad ridicat de incertitudine referitoare la magnitudinea acestor efecte. Continuarea procesului de intermediere sustenabila a economiei in conditiile restrangerii accesului bancilor la finantarea externa si finantarea deficitului public in aceasta perioada, au facut necesara asigurarea lichiditatii in sistemul bancar fara a amplifica volatilitatea cursului de schimb al leului. In acest context ,BNR a decis reducerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 10,00 la suta pe an de la 10,25 la suta pe an. Ca urmare a acestei decizii, incepand cu data de 5 februarie 2009, rata dobanzii pentru facilitatea de depozit se reduce la nivelul de 6,00 la suta pe an de la 6,25 la suta, iar rata dobanzii pentru facilitatea de credit (Lombard) va fi de 14,00 la suta pe an fata de 14,25 la suta.  In acelasi timp, rata dobanzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii constituite in lei se reduce la 21,00 la suta, incepand cu perioada de aplicare 24 februarie-23 martie 2009, de la 21,25 la suta. Totodata, BNR a hotarat continuarea gestionarii adecvate a lichiditatii din sistemul bancar prin utilizarea activa a operatiunilor de piata monetara si mentinerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit.)

In acelasi timp, influente nefavorabile dezinflatiei au fost generate de continuarea cresterii mai rapide a salariilor comparativ cu cea a productivitatii muncii si de conduita politicii fiscale in cursul trimestrului IV. Cresterea substantiala a deficitului bugetar in aceasta perioada a contracarat influenta de sens contrar a ajustarii deficitului extern datorat sectorului privat, diluand reducerea dezechilibrului total al balantei de plati catre niveluri care sa slabeasca presiunile asupra cursului de schimb al leului.