Universitatea de vest ,,Vasile Goldis"Arad

Facultatea de Stiinte Economice

Filiala Bistrita

Regimul contabil si fiscal al creantelor si datoriilor

Continutul relatiilor de decontare dintre agentii economici

In cadrul activitatilor economice se realizeaza schimburi de valori,unde una din parti ofera bunuri sau servicii spre vanzare,iar cealalta parte remite contravaloarea acestora.Astfel putem deosebi doua fluxuri de sens contrar;fluxul bunurilor si serviciilor si contrafluxul valorilor de schimb(fluxul monetar sau banesc).

Atunci cand cele doua fluxuri nu se produc in acelasi timp ,se nasc datorii pentru beneficiari si creante pentru furnizori.

Datoriile:reprezinta surse externe (straine )de finantare puse la dispozitia unitatii de catre creditori.Creditorul este persoana care a avansat o valoare economica si urmeaza sa primeasca un echivalent valoric sau o contraprestatie.

Datoriile sunt reflectate in contabilitate din momentul crearii anhgajamentelor pana in momentul stingerii(platii)lor.

Creantele sunt drepturi cuvenite creditorilor de a pretinde de la debitori anumite sume de bani,bunuri si servicii.Debitorul este persoana care a primit o valoare economica si urmeaza sa dea un echivalent valoric sau o contraprestatie.Creantele se reflecta in contabilitate din momentul crearii dreptului fata de terti pana in momentul stingerii(incasarii)lor.

In general creantele reprezinta drepturi pe termen scurt ,rezultate din relatiile comerciale cu clientii,respectiv debitori diversi.

Intrucat ,intre momentul inregistrarii unei creante si momentul incasarii,respectiv momentul in care se inregistreaza datoria si momentul platii,apare un decalaj in timpo,acesta va genera in contabilitate implicatii de natura fiscala concretizate in avantaje fata de una din parti si dezavantaje pentru cealalta parte.

Consecintele fiscale la evaluarea creantelor si datoriilor intreprinderii

Operatiile comerciale desfasurate intr-o economie de piata sunt de o complexitate deosebita,datorita influentei exercitate de o serie de factori,de natura economica,juridica, sociala si psihologiga.

In general ,cand activitatile economice se realizeaza prin schimburi de valori,in cadrul carora una dintre parti ofera bunuri sau servicii spre vanzare,iar cealalta parte remite contravaloarea acestora.Putem deosebi astfel doua fluxuri de sens contrar:fluxul bunurilor si serviciilor si contrafluxul valorilor de schimb(fluxul monetar sau banesc).

In cele mai multe din cazuri,cele doua fluxuri nu se realizeaza in acelasi timp,in sensul ca una din parti ofera in prezent bunuri sau servicii,urmand ca in cealalta parte sa remita ulterior contravaloarea acestora(sa plateasca).Uneori ,livrarea bunurilor,sau prestarea serviciilor poate fi precedata de acordarea unor avansuri,in special banesti.

Atunci cand cele doua fluxuri nu se produc in acelasi moment ,se nasc datorii pentru beneficiari si creante pentru furnizori.

Creantele si datoriile creaza un impact asupra gestiunii intreprinderii,atat prin modul de avaluare,dar mai ales prin atasarea la exercitiile financiare corespunzatoare.

Evaluarea creantelor se face diferit si anume:

-la intrarea in gestiune ,la valoarea nominala evidentiind valoarea probabila de incasat;

-la inventariere ,la valoarea probabila de incasat ,evidentiind riscul de neincasare prin constituirea unui provizion,iar cresterea valorii nominale de incasare prin inregistrarea unui venit corespunzator.

Diminuarea valorii nominale la rambursare,in varianta in care are un caracter defionitiv ,va conduce la inregistrarea de pierderi,iar cand nu are un caracter ireversibil,va determina constituirea unui provizion pentru depreciere care va genera o cheltuiala ce va influenta rezultatul contabil.

Evaluarea datoriilor se face astfel:

-la intrarea in gestiune,la valoarea de rambursare exprimand valoarea probabila de plata;

-la inventariere,la valoarea probabila de plata evidentiind cresterea de valoare considerata ireversibila ca o datorie suplimentara,majorand cheltuielile exercitiului;iar descresterea valorii probabile de plata cu un venit.

O problema importanta ,cu implicatii fiscale,dar si cu influente majore asupra gestiunii intreprinderii o reprezinta atasarea creantelor si datoriilor la exercitiul financiar corespunzator.

Daca la intocmirea situatiilor financiare anuale se constata creante sau datorii in devize,acestea vor da nastere unor diferente de curs valutar care se vor evidentia in contul de rezultate astfel:

-cele favorabile la venituri;

-cele nefavorabile la cheltuieli.

Implicatii fiscale ale reducerilor comerciale si fiscale

In derularea operatiilor comerciale desfasurate intr-o economie de piata pot interveni:

-reduceri de preturi;

-penalizari sau alte sanctiuni privind nerespectarea clauzelor contractuale;

-plata in devans a unor contract;

-bonificatii acordate clientilor.

Toate aceste reduceri de preturi se pot grupa in doua mari categorii:

-reduceri de preturi de natura comerciala;

-reduceri de preturi de natura financiara.

Reducerile de preturi de natura comerciala

Reducerile de preturi de natura comerciala reprezinta reduceri de preturi aplicate asupra preturilor de vanzare ale marfurilor,avandu-se in vedere unele elemente,cum ar fi:

-defectele de calitate;

-neconformitatea sortimentelor de marfuri cu cele inscrise in contracte;

-importanta clientului in desfacerile firmei;

-volumul operatiilor comerciale derulate cu acelesi client,etc.

Principalele reduceri comerciale sunt:

-rabaturile sau bonificatiile;

-remizele;

-risturnurile.

Rabaturile sau bonificatiile : reprezinta reducerile de pretruri de natura comerciala,aplicate asupra pretului de vanzare,acordate de furnizor pentru anumite defecte de calitate a bunurilor livrate.

Remizele: reprezinta reducerii pe care le acorda furnizorul pentru consideratie fata de client;fidelitatea clientului;volumul mare al unor comenzi.

Risturnurile sunt o reducere anuala si globala acordata pentru depasirea unui plafon valoric anual al cumpararilor.Risturnurile pot imbraca forma unei sume fixe sau pot reprezenta o cota procentuala,aplicata asupra pretului de vanzare.

Reducerile de preturi de natura financiara

Reducerile de preturi de natura financiara imbraca forma unor sconturi de decontare sau sconturi de casa,acordate de furnizori clientilor,pentru plata anticipata a unor sume datorate de clienti..

Scontul de decontare se acorda de regula sub forma unei cote precentuale ,aplicata asupra unei creante platite inainte de termenul de scadenta.

Trebuie mentionat faptul ca aceste reduceri trebuie convenite intre parti si stipulate in clauzele contractuale.

Sconturile de decontare se inregistreaza in contabilitate astfel:

-ca o cheltuiala financiara in contabilitatea furnizorului;

-ca un venit financiar in contabilitatea clientului;

Aceasta modalitate de reflectare evidentiaza faptul ca:

-furnizorul care a acordat reducerea ,inregistreaza o cheltuiala ,dar incaseaza creanta fata de clienti,mai devreme,scontul de decontare acordat de furnizor,reprezentand pentru acesta costul financiar al incasarii creantelor in avans;

-clientul beneficiaza de o reducere,intrucat plateste inainte ca angajamentul sau financiar sa fie scadent,inregistrand un venit,deoarece plata s-a facut inainte ca angajamentul sa fi ajuns la scadenta,scontul de decontare reprezentand pentru el randamentul financiar al plasarii eficiente a fondurilor.

Din punct de vedere al metodologiei contabile ,trebuie facute urmatoarele precizari cu privire la reducerile de preturi de natura comerciala si financiara:

-indiferent de natura lor,toate reducerile de preturi sunt inscrise in factura furnizorului

-reducerile comerciale premerg reducerile financiare ,adica reducerile comerciale se calculeaza inaintea reducerilor financiare;

-reducerile comerciale si financiare se determina in cascada,adica,sumele absolute ale fiecarei categorii de reduceri sau cotele procentuale aplicate asupra preturilor de vanzare se aplica asupra pretului net de vanzare ramas dupa aplicarea reducerii anterioare;

-reducerile comerciale se determine in urmatoarea ordine:

-rabaturile sau bonificatiile;

-remizele;

-risturnurile.

-reducerile financiare ,respectiv scontul de decontare,se aplica dupa reducerile de natura comerciala ,adica se aplica la pretul net ramas dupa aplicarea ultimei reduceri comerciale;

-in cazul in care firma este inregistrata ca platitoare de TVA ,aceasta taxa se calculeaza la pretul net ramas,dupa aplicarea reducerilor comerciale si/sau financiare.

-reducerile comerciale acordate in momentul intocmirii facturii de catre furnizor,desi sunt inscrise in factura,nu se inregistreaza nici in contabilitatea furnizorului si nici in contabilitatea clientului,in conturile de stocuri evidentiindu-se marimea neta comerciala.

-reducerile financiare se inregistreaza in contabilitate sub forma de cheltuieli financiare ,in cazul furnizorilor care acorda scontul,si sub forma de venituri financiare la clientii care primesc scontul.

Exemplu:

1.Un agent economic furnizor livreaza marfuri pe credit in suma de 5000 lei cu decontare dupa 6 luni.Clientul negociaza ulterior cu furnizorul pentru a deconta marfurile la 3 luni,cu conditia de a beneficia de un scont financiar din partea acestuia,reprezentand 2 % din factura initiala.

In aceste conditii ,furnizorul va intocmi o factura rectificativa de reducere,cu scontul financiar de 2 %.

Rezulta: -pret de livrare cu amanuntul = 5000 lei

-scont financiar 2 % lei

-TVA aferent scontului = 19 lei

-Total factura rectificativa de reducere 100+19=119 lei

Reflectarea operatiilor in contabilitatea furnizorului:

-factura initiala de vanzare a marfii :

(clienti) 411 = % 5950

----- ----- ------------

707 5000 (venituri din vanzarea marfurilor)

950 (TVA)

----- ----- -----X------------

-reflectarea in contabilitate a scontului de decontare(reducere financiara),acordat ulterior facturarii(factura rectificativa):

% = 411 119 (clienti)

---------

(chelt.privind sconturile acordate) 667 100

(TVA)

-------------X----- ----- ----

Reflectarea operatiilor in contabilitatea clientului:

operarea facturii initiale de cumparare a marfurilor:

% = 401 5950 (furnizori)

-----------

(marfuri) 371 5000

(TVA) 4426 950

------------X-------------

reflectarea in contabilitate a scontului de decontare primit ulterior facturii (factura rectificativa)

(furnizori) 401 = % 119

----- ----- ----

767 100 (venituri din sconturi obtinute)

4426 19 (TVA)

-------------x----------

Contabilizarea diferentelor la decontarea creantelor si datoriilor

In cadrul operatiilor comerciale desfasurate intre furnizor si benficiar pot aparea diferente de marfa constatate la receptionarea acestora de catre beneficiar.Aceste diferente pot fi:in minus si in plus.

Contabilizarea diferentelor constatate in minus:

Diferentele constatate in minus pot proveni din vina furnizorului,a carausului,a delegatului cumparatorului sau pot avea cauze necunoscute.

a)      Contabilizarea diferentelor constatate in minus din vina furnizorului:

Diferenta constatata in minus se va inregistra in contabilitatea cumparatorului in

contul de debitori diversi 461,iar in contabilitatea furnizorului se va face o cheltuiala de exploatare 6588.

Cumparator: % = 401 furnizori

371 marfuri

4426 TVA deductibila

---------x-----------

Furnizor: 411 = % clienti

-------------

vanzari din marfuri

TVA colectata

------------x---------

alte ch. de exploatare 6588 = 411 clienti

------------x----------

b)Contabilitatea diferentelor in minus din vina carausului se inregistreaza la fel ca si cele din vina furnizorului ,cu diferenta ca acele lipsuri se vor retine din valoarea transportului,sau ca o creanta catre caraus daca valoarea lipsei depaseste valoarea transportului.

c)Contabilizarea diferentelor in minus din vina delegatului cumparatorului:

Atunci cand cumparatorul trimite delegat,pentru ridicarea marfurilor de la furnizor si acestasemneaza,pentru preluarea marfurilor pe documentele de expeditiesi insotire a marfurilor,delegatul raspunde de integritatea marfii preluate.

Daca la receptie se constata un minus acesta se va reflecta ca o creanta fata de delegat urmand a fi incasata de la acesta.

In acest caz inregistrarile se vor face doar in contabilitatea cumparatorului:

furnizor % = 401

--------

marfuri 371

TVA deductibila 4426

alte creante in legatura cu personalul 4282

----------x---------

evidentierea TVA colectata ce va fi incasata de la salariat

--------x----- ----- ----

incasarea retinerii de la salariat

casa in lei 5311 = 4282 alte creante inlegatura cu

-----------x---------- personalul

d)contabilizarea diferentelor in minus constatate prin efractie

In cazul prejudiciilor cauzate prin furt,vinovatii fiind necunoscuti in momentul producerii furtului evidentierea minusului se va face printr-un cont de decontari din operatii in curs de clarificare.

Exemplu

La chioscul de ziare se constata o spargere a geamului si la inventariere se descopera lisa de marfa in valoiare de 500000 lei.

Dupa o luna de zile autorii furtului sunt descoperite si paguba este recuperata integral.

Inregistrarile in contabilitate vor fi urmatoarele:

-in momentul constatarii lipsei

% = 371 500000 marfuri

473 220168 decontari din operatii in curs de calificare

378 20000 diferente de pret la marfuri

4428 79832 TVA neexigibila

----- ----- ----x----- ----- ------

-la descoperirea autorilor furtului si recuperarea banilor:

debitori diversi 461 = 473 220168 decontari din operatii in curs

----- ----- ----x-------------

debitori diversi 461 = 7588 220168 alte venituri din exploatare

-------------x----- ----- -----

debitori diversi 461 = 4427 79832 TVA colectata

-------------x----- ----- -----

casa in lei 5311 = 461 300000 debitori diversi

----- ----- ----x----- ----- -----

Contabilitatea diferentelor constatate in plus

In cazul tranzactiilor comerciale se intilnesc situatii la receptie ,cand se constata plusuri valorice.In aceste cazuri clientul poate sa accepte marfa plus,avizand in scris furnizorul despre acceptul sau,acesta urmand sa trimita o factura suplimentara sau sa o expedieze inapoi furnizorului.

-Plusul de marfa se va inregistra in contabilitate in contul de furnizori facturi nesosite ,urmand ca la primirea facturii sa se inregistreze in contul de furnizori.

(furnizori-facturi nesosite) % = 408

---------

(marfuri) 371

(TVA neexigibila) 4428

--------x----- ----- -----

-primirea facturii:

(furnizori-facturi nesosote) 408 = 401 (furnizori)

----------x--------

(TVA deductibila) 4426 = 4428 (TVA neexigibila)

---------x---------

Exemplu:

Se primeste marfa in valoare de 1000 lei ,pe factura fiind trecuta doar valoarea de 800 lei.

-In contabilitatea cumparatorului se vor face urmatoarele inregistrari

Conform facturii % = 401 800 furnizori

-----------

marfuri 371 672,27

TVA deductibila 4426 127

-----------x----- ----- ----

-evidentierea plusului

% = 408 200 furnizori-facturi nesosite

-----------

marfuri 371 168.07

TVA neexigibila 4428 31.93

-----------x----- ----- ----

-primirea facturii

408 = 401 200

4426 = 4428 31.93

----- ----- ----x------------

Inregistrarea efectuata de catre furnizor:

(clienti) 411 = % 800

----- ----- -------

707 672.27 (venituri din vanzarea de marfuri)

4427 127.73 (TVA )

----- ----- -------X----- ----- -------

(clienti) 411 = % 200

----- ----- -------

707 168.07 (venituri din vanzarea de marfuri)

4427 31.93 (TVA )

----- ----- --------X----- ----- -----

Contabilizarea diferentelor din erori de calcul

Diferentele constate ca urmare a unor erori de calcul,descoperite de cumparator in documentele intocmite de furnizor se vor solutiona astfel:

-cumparatorul va inregistra valoarea reala a marfurilor

-va anunta in scris furnizorul de erorile constatate

-va achita furnizorul la nivelul calculelor corecte

Furnizorul va storna factura intocmita eronat si va inregistra factura corecta.

Recunoasterea creantelor si datoriilor fiscale

Conform IAS 12 -,,Impozitul pe profit"creantele si datoriile se prezinta in bilant in mod separat fata de active si datorii finnd clasificate astfel:

-creante si datorii privind impozitul amanat

-creante si datorii privind impozitul curent

Compensarea privind impozitul si datoriile curente este permisa doar daca intreprinderea : are dreptul de a compensa valorile recunoscute,intentioneaza fie sa deconteze pe o baza neta,fie sa realizeze activul si sa deconteze datoria in mod simultan.

Compensarea creantelor si datoriilor privind impozitul amanat se poate efectua daca: intreprinderile au dreptul legal de a compensa creantele privind impozitul curent cu datorii privind impozitul curent , creantele si datoriile privind impozitul amanat sunt aferente impozitelor pe profit percepute de aceeasi autoritate fiscala.

Atunci cand o intreprindere are dreptul de a face compensari si intentia de a deconta valoarea neta pentru unele perioade dar nu si pentru altele ,programarea detaliata poate fi impusa pentru a stabili in mod real daca datoria privind impozitul amanat al unei entitati impozabile va avea ca efect cresterea platilor fiscale in aceeasi perioada in care o creanta privind impozitul amanat al unei entitati impozabile va avea ca efect scaderea platilor efectuate de catre cea de-a doua entitate impozabila.

Bibliografie

Contabilitatea si fiscalitatea intreprinderii - Marica Letitia

Curs complet de contabilitate si fiscalitate ,,Ed.Economica" - Lefter Chirica