Scopul procedurilor analitice de audit

Pentru structurarea si aplicarea procedurilor analitice de audit ca proceduri de fond, auditorul ia in considerare urmatorii factori:

a.

Oportunitatea utilizarii de proceduri analitice de fond date fiind asertiunile

Procedurile analitice de fond sunt in general mai aplicabile volumelor mari de tranzactii care pot fi prevazute in timp.

Aplicarea procedurilor analitice de fond se bazeaza pe asteptarea ca exista relatii intre informatii si continua sa existe in lipsa unor conditii care sa indice contrariul.

Prezenta relatiilor intre informatii ofera dovezi de audit in ce priveste integralitatea, acuratetea si existenta tranzactiilor incluse in informatiile furnizate de sistemul informatic al entitatii.

Totusi, gradul de incredere in rezultatele procedurilor analitice de fond depinde de evaluarea efectuata de auditor cu privire la riscul ca procedurile analitice sa identifice relatiile asa cum era de asteptat cand, de fapt, exista o denaturare semnificativa.

Cand determina oportunitatea procedurilor analitice de fond date fiind asertiunile, auditorul ia in considerare:

Evaluarea riscului de denaturare semnificativa, respectiv:

intelegerea dobandita cu privire la entitate si controlul intern al acesteia;

importanta si posibilitatea denaturarii elementelor implicate;

natura asertiunilor.

De exemplu:

in cazul in care controalele referitoare la procesarea comenzilor sunt slabe, auditorul se poate baza mai mult pe testele de detaliu decat pe procedurile analitice de fond, in cazul asertiunilor referitoare la creante;

atunci cand soldurile conturilor sunt semnificative, in general auditorul nu se bazeaza pe procedurile analitice de fond in situatia in care aplica procedurile de audit la asertiunile legate de existenta stocurilor.

Atunci cand metoda aplicata riscurilor semnificative consta doar in aplicarea de proceduri de fond, procedurile de audit potrivite pentru abordarea unor astfel de riscuri semnificative constau doar in teste de detaliu si o combinatie a testelor de detaliu cu procedurile analitice de fond.

toate testele de detaliu directionate catre aceeasi asertiune

Procedurile analitice de fond pot fi considerate potrivite si atunci cand testele de detaliu sunt aplicate aceleiasi asertiuni.

De exemplu, atunci cand auditeaza recuperabilitatea creantelor clienti, auditorul poate aplica proceduri analitice de fond la o vechime a conturilor clienti in plus fata de detaliile legate de incasarile ulterioare de numerar.

b.

Fiabilitatea informatiilor interne sau externe pe baza carora s-a dezvoltat asteptarea referitoare la sumele sau indicatorii inregistrati.

Fiabilitatea informatiilor este influentata de sursa si natura informatiilor si depinde de circumstantele in care au fost obtinute.

Atunci cand stabileste daca informatiile sunt fiabile in vederea conceperii procedurilor analitice de fond, auditorul ia in considerare:

Sursa informatiilor disponibile.

De exemplu, de obicei informatiile sunt mai fiabile atunci cand sunt obtinute din surse independente din afara entitatii.

Comparabilitatea informatiilor disponibile.

De exemplu, informatiile referitoare la industrie in general ar putea necesita suplimentarea pentru a fi comparabile cu cele ale entitatii care produce si vinde produse specializate.

Natura si relevanta informatiilor disponibile.

De exemplu, daca bugetele au fost intocmite mai degraba sub forma unor rezultate care sunt de asteptat decat a unor obiective de atins.

Controalele care vizeaza pregatirea informatiilor.

De exemplu, controalele care vizeaza pregatirea, revizuirea si intretinerea bugetelor.

Auditorul ia in considerare si testarea controalelor, daca exista, asupra modului in care entitatea pregateste informatiile utilizate de catre auditor atunci cand aplica proceduri analitice de fond.

c.

Daca asteptarile sunt suficient de precise pentru a identifica o denaturare semnificativa la nivelul dorit de asigurare.

Atunci cand evalueaza daca asteptarea poate fi dezvoltata suficient de precis pentru a identifica o denaturare semnificativa la nivelul dorit de asigurare, auditorul ia in considerare factori cum sunt:

Acuratetea cu care pot fi prezise rezultatele asteptate ale procedurilor analitice de fond.

De exemplu, in general auditorul asteapta o consecventa marita in compararea marjei brute de profit aferenta unei perioade cu cea a altei perioade decat in compararea cheltuielilor discretionare, cum ar fi cele de cercetare sau de publicitate.

Gradul in care informatiile pot fi dezagregate

De exemplu, procedurile analitice de fond pot fi mai eficiente cand sunt aplicate informatiilor financiare pe sectiuni individuale ale unei activitati sau situatiilor financiare ale componentelor unei entitati diversificate, decat atunci cand sunt aplicate situatiilor financiare ale unei entitati ca un intreg.

Disponibilitatea informatiilor financiare si nefinanciare

De exemplu, auditorul analizeaza daca informatiile financiare, cum ar fi bugetele sau previziunile si informatiile nefinanciare, cum ar fi numarul de unitati produse sau vandute sunt disponibile pentru conceperea procedurilor analitice de fond.

d.

Valoarea diferentei acceptabile dintre sumele inregistrate si valorile asteptate.

Atunci cand concepe si aplica procedurile analitice de fond, auditorul analizeaza valoarea diferentei dintre sumele inregistrate si valorile asteptate, care poate fi acceptata fara investigatii suplimentare.

Analiza este influentata de:

pragul de semnificatie;

consecventa cu nivelul de asigurare dorit.

Determinarea acestei valori implica analiza posibilitatii ca o combinatie de denaturari existente in soldul contului specific, clasa de tranzactii sau prezentarea de informatii sa se cumuleze pana la o valoare inacceptabila.

Auditorul creste nivelul dorit de asigurare pe masura ce riscul de denaturare semnificativa creste prin reducerea valorii    diferentei din asteptare care poate fi acceptata fara investigatii suplimentare.

Atunci cand aplica proceduri de fond la o data intermediara si planifica sa aplice proceduri analitice de fond cu privire la perioada acoperita,

auditorul analizeaza masura in care aspectele privind oportunitatea utilizarii de proceduri analitice de fond date fiind asertiunile, fiabilitatea informatiilor, asteptarea suficient de precisa, precum si conceperea si aplicarea procedurilor analitice de fond afecteaza capacitatea de a obtine suficiente probe corespunzatoare de audit pentru perioada ramasa.

Acest mod include si analiza faptului daca soldurile de sfarsit de perioada ale anumitor clase de tranzactii sau solduri ale conturilor pot fi anticipate in mod rezonabil cu privire la suma, semnificatia relativa si structura lor.