Serviciile de plati in Romania: serviciile bancare prin Internet si noua economie

Serviciile de plati in Romania: serviciile bancare prin Internet si noua economie

Romania are, la prima vedere, un grad bun de implementare a serviciilor bancare in randul populatiei, daca se considera faptul ca, in medie, exista cate un cont bancar pe cap de locuitor. Sansa fiecarui cetatean de a avea macar serviciul de cont curent la o banca nu poate fi insa valorificata (cu exceptia unui segment de clientela selectionata pentru conturi personale), deoarece contul personal rezultat din aceasta medie a fost deschis din oficiu si pentru produse fixate si preluate in exploatare de monopol prin efectul unei legi speciale pentru produs (de exemplu, alocatia de stat pentru copii). Frecventa utilizarii contului personal pentru operatii este modesta; din punctul de vedere al intensitatii utilizarii serviciului de cont curent, conturile populatiei se integreaza mai degraba la categoria celor "fara miscare', activitatea bancara de masa fiind practic inexistenta tocmai datorita aversiunii bancilor romanesti fata de serviciul de cont curent - conditie sine qua non sustinerii altor game de servicii financiare (depozite, plasamente, credite, garantii etc.)

Astazi, dupa nici un deceniu, lipsa unui serviciu bancar din gama celor "la distanta' (home banking, phone banking, mobile banking sau Internet banking) inseamna un handicap pentru bancile care vor sa-si atraga clienti corporativi, iar, in perspectiva, chiar si pentru cele care se vor axa pe dezvoltarea serviciilor de retail.

Intr-o societate in care timpul devine o marfa tot mai scumpa, iar aglomeratia urbana si de trafic reprezinta deja realitati cotidiene, clientii incep sa solicite bancilor canale de distributie mult mai usor accesibile, iar calea ideala pentru aceasta par a fi serviciile oferite prin intermediul calculatorului (eventual al celui portabil) si al telefonului mobil. Tot mai multe banci au inteles aceasta realitate, motiv pentru care s-a declansat o adevarata competitie pentru implementarea celor mai moderne produse de acest gen.

Serviciile home banking sunt aplicatii foarte complexe, care sunt instalate in computerele aflate la sediul clientului, completarea ordinelor de plata, a Dispozitiilor de incasare valutara (DIV) si Dispozitiilor de plata valutara externa (DPVE) fiind realizata in majoritatea cazurilor in sistem off-line, iar conectarea cu serverul bancii se realizeaza prin modem, o data sau de mai multe ori pe zi, in functie de amploarea operatiunilor desfasurate.

Aplicatiile home banking sunt disponibile 24 ore pe zi, sapte zile pe saptamana si cuprind, intr-o majoritate covarsitoare, module de plati interne si externe (destinate introducerii, aprobarii si transmiterii ordinelor de plata in lei sau in valuta) de cash management (care permit clientului sa constituie depozite sau sa le desfiinteze sa preia de la banca extrase de cont, sa primeasca informatii privind istoria conturilor sale, privind cursurile de schimb valutar practicate de banca, cele afisate de BNR, licitatii de titluri de stat etc.), precum si de semnatura electronica (care au rolul de intarire a sistemului de securitate).

Principalul dezavantaj al sistemului il presupune obligativitatea accesarii sistemului de la sediul propriu, ceea ce presupune prezenta zilnica in firma a unei persoane cu drept de initiere a operatiunilor.

Sistemele Internet banking, pe langa faptul ca pot fi accesate din orice colt al lumii, cu conditia sa existe o conexiune Internet, sunt mai eficiente si din punctul de vedere al cheltuielilor cu echipamentele necesare pentru conectare si cu pregatirea personalului. Spre deosebire de aplicatia speciala, necesara in cazul sistemelor home banking, care necesita deplasarea specialistilor bancii la sediul clientului pentru montaj si pentru instructajul utilizatorilor, Internet banking nu necesita decat un calculator si o conexiune la Internet. Primul serviciu de on-line banking a fost oferit de Citibank in anul 2000, apoi Bank Austia Creditanstalt (ulterior HVB) incepand cu anul 2001, DemirNet oferit de DemirBank din 2001, Libra Web Banking oferit de Libra Bank, apoi Bank of Greece, Banc Post, BCR, Alpha Bank. Toate aceste servicii permit efectuarea de plati prin Internet, vizualizarea soldului contului.

Servicii de mobile banking sunt oferite de Banc Post, DemirBank, HVB, CitiBank, BCR, Piraeus Bank si Raiffeisen Bank. Acestea faciliteaza accesul la conturi si realizarea de tranzactii de plati prin intermediul telefonului mobil, atat din tara, cat si din strainatate, prin serviciul de Roaming.

Avantajele acestui serviciu sunt mobilitate, informare imediata, permanenta conexiune cu banca, economisirea timpului. Acest serviciu se bucura de un real succes in Cehia, Danemarca si Italia.

Tabelul 4.1. Parteneriatele pentru m-banking

Sursa:www.efinance.ro

Din aceste motive, dar si pentru faptul ca liberalizarea pietei comunicatiilor va reduce semnificativ costurile, este de asteptat ca, in scurt timp, majoritatea clientilor care apeleaza la serviciile Internet banking sa o constituie persoanele fizice, in concluzie, dezvoltarea acestor servicii va reprezenta o necesitate strategica pentru orice institutie financiara care vizeaza segmentul de retail.

Explozia fara precedent atat pe plan mondial, cat si in Romania a numarului de telefoane mobile a facut ca tot mai multe banci sa ia in calcul dezvoltarea unei platforme de mobile banking, care s-ar putea constitui intr-o alternativa chiar mai avantajoasa decat Internet banking. Si aceasta, in primul rand, pentru ca telefonul mobil devine un accesoriu aproape indispensabil, chiar la nivel de masa, incomparabil mai usor de manevrat decat un computer, fie el si laptop. Problemele de securitate din prezent sunt pe cale sa fie depasite prin implementarea tehnologiei 3G, iar singura problema care mai ramane sa fie rezolvata este legata de adaptarea datelor transmise pentru a putea fi afisate pe display-ul telefonului.

In graba lor de a-si adapta oferta la cerintele clientilor, unele banci au uitat sa mai treaca pe la Directia de Reglementare si Autorizare din BNR pentru a solicita autorizarea produselor lansate pe piata.

Tabelul 4.2. Lista serviciilor autorizate din gama instrumentelor de plata cu acces la distanta:

Sursa: Piata Financiara, martie 2002

Pe piata exista si alte produse din gama instrumentelor de plata la distanta, care, chiar daca nu sunt autorizate inca de BNR, sunt la fel de sigure si apreciate de clienti. Este vorba de serviciile home banking ale Alpha Bank-Alphaline, BCR -e-BCR (un serviciu destinat intreprinderilor mici si mijlocii, cu un volum mic de operatiuni).

Ro-Bank-HBS, Bancii Agricole Raiffeisen-Multicash, serviciile bancii Carpatica-Carp Info Mail si Carp Info Bank, precum si serviciile Mobile Banking ale BCR, Banc Post si ale Bancii Agricole Raiffeisen (Smart Tel SMS); care, deocamdata, permit doar consultari ale soldurilor conturilor si accesul la diferite informatii (Smart Tel SMS), precum si virarea sumelor dintr-un cont in altul (Mobile Banking BCR).

Primul serviciu mobile banking in adevaratul sens al cuvantului, care permitea efectuarea de tranzactii printr-un telefon dotat cu WAP, a fost introdus de Demirbank (Romania) in martie 2001.

Cu siguranta insa, pe fondul masurilor care vor conduce la implementarea, in viitor, a componentelor sistemului electronic de plati, precum si prin campanii de imagine menite sa explice clientilor persoane fizice si companiilor mici si mijlocii avantajele operarii de la distanta, situatia se va schimba in curand si vom ajunge si in Romania, la fel ca si in Occident, la cifre de zeci si chiar sute de mii de utilizatori ai acestor servicii. Recenta ordonanta de Guvern referitoare la obligativitatea comerciantilor de a accepta cardurile de plata va determina dezvoltarea pietei de servicii electronice, in urmatorii zece ani, Romania va avea cresteri substantiale superioare oricarei piete vecine. Bancile romanesti vor dezvolta produse din ce in ce mai sofisticate pentru clientii persoane fizice. Piata este destul de puternic competi-tionala deja, dar cu mult loc pentru o adancire a concurentei, in special in zona produselor de credit, in zona creditului de retail piata este inca la inceput, situatie normala pentru o economie puternic inflationista. Piata creditului pentru populatie este inca nestructurata, iar din punctul de vedere al constructiei sale se afla la fundatie, dat fiind ca, de fapt, bancile insele traverseaza o faza de constructie si crestere. Functia de credit a cardului este departe de a fi exploatata - aceasta este principala certitudine a pietei, in prezent. Parcul de automate are o crestere anuala de 500 de noi aparate, in urmatorii ani. Estimarile arata ca in anul 2007, Romania va dispune de aproximativ 10 milioane de carduri, in domeniul acceptarii cardurilor la comercianti, mai ales daca legea devine operabila si se aplica, va impulsiona tranzactiile, in beneficiul tuturor, inclusiv al comerciantilor. Plata cu card pe Internet se desfasoara anevoios, pentru ca nu exista inca o banca acceptatoare care sa fie capabila sa gestioneze acest risc, in ciuda existentei cererii. Daca in momentul aparitiei lor cardul era perceput drept instrument de plata elistist, rezervat persoanelor cu venituri mari, marilor retele de magazine si hoteluri, astazi, utilizarea acestuia este la indemana oricarui salariat prin cardul de debit primit pentru plata salariului. Odata atins numarul de utilizatori care alcatuiesc masa critica (aproximativ sapte milioane), urmeaza atingerea unei mase critice de puncte de acceptare. Ambele premise determina o piata intr-adevar moderna, in care persoanele pot utiliza in mod curent acest instrument de plata, iar comerciantii realizeaza necesitatea lui pentru reducerea costurilor manevrarii numerarului si sporirea volumului de vanzari.

Desi bancile prezente pe piata romaneasca s-au intrecut sa ofere diverse facilitati clientilor, mergand de la scutirea de la taxa de instalare sau de administrare si pana la reducerea la jumatate a comisioanelor practicate fata de operatiunile derulate la ghiseu, raspunsuri favorabile au venit doar din partea multinationalelor sau a companiilor foarte mari, numarul clientilor fiecarei banci la aceste produse depasind doar in cateva cazuri 1.000.

Desigur, pentru bancile care vizeaza doar segmentul clientilor corporativi, rezultatele pot fi considerate satisfacatoare, insa pentru cele care isi propun ca tinta predilecta piata de retail, ele sunt inca modeste.