UNITATILE ECONOMICE SI FACTORII DE PRODUCTIE

Concepte de baza

Intreprindere economica

• Firme privat-individuale
• Firme asociative cooperatiste
• Societati pe actiuni sau corporatii
• Regii autonome ale statului (publice)
• Factor de productie
• Munca
• Informatia
• Abilitatea intreprinzatorului
• Capitalul
• Capital fix
• Capital circulant
• Amortizare
• Factorii naturali
• Combinarea factorilor de productie
• Substituirea factorilor de productie
• Functiile de productie
• Curba de izoprodus (izocuanta)
• Rata marginala de substituire
• Productivitate marginala
• Legea randamentelor neproportionale

Teme de discutie

Conceptul de intreprindere economica. Tipologia unitatilor economice.

Caracterizarea generala a factorilor de productie traditionali

Importanta neofactorilor de productie

Posibilitatile de combinare a factorilor de productie

Formule, reprezentari grafice

Calcularea cotei anuale de amortizare a capitalului fix

A = V_i / T sau A = (V_i - r + ch)/T

Unde, A - cota anuala de amortizare

V_i - valoarea initiala (pretul de achizitie) al mijloacelor fixe

r - valoarea reziduala rezultata in urma scoaterii din functiune

Ch - cheltuieli prilejuite de scoaterea din functiune

T - timpul de functionare

Rata anuala de amortizare a capitalului fix

R_a = (A/V_i) * 100

Functia de productie

Q = f(L,K), unde Q - productia; L - munca; K - capital

- exprima relatia dintre productia unui bun si factorii de productie

- functia Cobb-Douglas

Q = AK^αL^β , unde A - constanta specifica fiecarei economii nationale

- coeficienti de elasticitate a productiei in raport cu fiecare din factorii de productie

Rata marginala de substituire

RMS = - ΔX/ΔY = - dX/dY = fX/fY, unde ΔX si ΔY - variatia factorilor

dX si dY - derivata functiei in raport cu X si in raport cu Y

fX si fY - productivitatea marginala a factorilor de productie

Productivitatea marginala a factorilor de productie

W_mg = ΔQ/ΔF_p , unde ΔQ - modificarea productiei, ΔF_p - modificarea factorilor de productie

W_mg = dQ/dF_p , unde dQ si dF_p - derivate

Curba de izoprodus (izocuanta)

substituire imperfecta

munca (zile)

1000 bucati

500 bucati

1 3 4 masini

Mai multe unitati dintr-o resursa (input), compenseaza diminuarea succesiva cu cate o unitate dintr-o alta resursa (de regula, deficitara).

substituire perfecta

gaz

300

200

petrol

In acest caz volumul unei resurse (input), care compenseaza diminuarea unei alte resurse ramane constant in toate combinatiile posibile. In practica se intalneste foarte rar o asemenea situatie.

proportii fixe

faina

30

20

10

zahar

In acest caz o resursa este utilizata in proportie fixa cu alta resursa. Ele nu pot fi substituibile.

Teste grila

O intreprindere organizata ca firma asociativa se deosebeste de una organizata ca societate pe actiuni prin:

a) faptul ca partile sociale ale asociatilor nu sunt transferabile intre acestia, in timp ce actionarii isi pot tranzactiona intre ei titlurile de valoare pe care le detin la un moment dat

b) faptul ca firma asociativa este o societate de persoane, in timp ce societatea pe actiuni este o societate de capitaluri

c) talia intreprinderii

d) numarul de angajati

Raspunderea limitata in cazul unei firme se refera la faptul ca:

a) cei care au subscris cu capital participa la acoperirea eventualelor prejudicii, numai in limita cotei de capital subscrise

b) firma poate incheia numai tipurile de contracte prevazute in statutul sau de organizare si functionare

c) obiectul de activitate este strict delimitat

d) acoperirea eventualelor pierderi sunt suportate in mod egal de asociati

Nu constituie avantaj al societatilor pe actiuni:

a) raspunderea este limitata pana la cuantumul sumei investite pentru cumpararea actiunilor

b) stabilitatea si puterea de concurenta

c) posibilitatea atragerii de mari capitaluri

d) capacitatea rapida de reprofilare in caz de criza economica

In cazul regiei autonome sunt valabile urmatoarele:

a) isi acopera, in mod normal, din veniturile proprii, toate cheltuielile

b) poate sa depaseasca cheltuielile in cazuri exceptionale

c) nu poate sa depaseasca cheltuielile

d) partea ramasa din venituri dupa acoperirea cheltuielilor se varsa integral la bugetul de stat.

Care din urmatoarele afirmatii nu pot fi atribuite muncii:

a) factor activ si determinant

b) activitate constienta

c) resursa productiva conservabila si recuperabila

d) factor de productie primar

Componentele capitalului tehnic (real) se impart in fix si circulant dupa:

a) durata de existenta fizica a acestor bunuri

b) modul cum participa la activitatea economica

c) mobilitatea lor in spatiu

d) forma materiala a bunurilor- capital

Nu fac parte din capitalul fix al unei firme industriale:

a) masinile si utilajele

b) cladirea unde se desfasoara procesul de productie

c) materiile prime si materialele

d) cladirea administratiei firmei

Care din urmatoarele elemente fac parte din capitalul fix al unei ferme agricole?:

a) furajele pentru hrana animalelor

b) suprafata de teren arabil

c) animalele de tractiune

d) animalele de ingrasat

Combinarea factorilor de productie se prezinta grafic prin :

a) isocost

b) curba posibilitatilor de productie

c) isocuanta

d) curba de indiferenta

Isocuanta reprezinta:

a) volumul unei productii, posibil a fi obtinut cu un volum dat de resurse

b) volumul unei productii, posibil a fi obtinut cu un volum dat de factori de productie

c) o curba ce uneste ansamblul combinatiilor posibile intre doi sau mai multi factori de productie, care pot fi folositi pentru obtinerea aceluiasi volum al productiei

d) curba unei combinatii posibile a doua produse care aduc consumatorului aceeasi satisfactie

In cazul unui randament crescator al utilizarii factorilor de productie, dublarea volumului productiei presupune:

a) o crestere proportionala a consumului de factori de productie

b) o scadere a consumului de factori de productie

c) o crestere mai putin decat proportionala a consumului de factori de productie

d) o crestere mai mult de cat proportionala a consumului de factori de productie

Probleme

A) O intreprindere producatoare de masini-unelte dispune, potrivit bilantului contabil, incheiat la finele anului, de urmatoarele active:

- numerar in casieria intreprinderii, reprezentand salarii neridicate: 40 milioane lei

- disponibil in contul curent la banca: 60 milioane lei

- stocuri de materii prime si materiale: 50 milioane lei

- cladiri: 180 milioane lei

- combustibil: 10 milioane lei

- echipament de productie (instalatii, agregate, masini, etc.): 390 milioane lei

- stoc de semifabricate achizitionate: 45 milioane lei

- stoc de produse finite: 100 milioane lei.

Sa se calculeze stocul de capital circulant si stocul de capital fix al intreprinderii.

Rezolvare

Stocul de capital circulant: 40 + 60 + 50 + 10 + 45 +100 = 305 milioane lei

Stocul de capital fix: 180 + 390 = 570 milioane lei

B). O firma dispune de urmatoarele active cu caracter de capital fix:

- o instalatie, in valoare de 100 milioane lei, achizitionata cu 4 ani in urma, cu o durata normala de functionare de 8 ani

- o cladire, cu o valoare de inventar de 200 milioane lei, construita cu 3 ani in urma, cu o durata de functionare de 20 de ani

- 4 masini - unelte, cu o valoare de inventar de 5 milioane lei fiecare, amortizate integral.

Sa se determine:

a) rata anuala de amortizare pentru primele doua active

b) volumul amortizarii in anul in curs

c) stocul de capital fix al intreprinderii la valoarea initiala si la valoarea ramasa neamortizata

Rezolvare

a) R_a (instalatie) =

R_a(cladire) =

b) A = 100:8+200:20 = 22,5 milioane lei

c)V_i = 100+200+4x5 = 320 milioane lei

V_r = 12,5x4 + 10x17 = 220 milioane lei

C). Consideram o functie de productie de tipul Q = f(L,K). In tabelul urmator sunt prezentate combinarile posibile intre cei doi factori de productie (munca si capital) si productia ce se obtine:

Intreprinzatorul dispune de 8 unitati de munca si 40 unitati de capital si le poate folosi pentru producerea a doua bunuri A si B.

Se cere:

a) completarea tabelului de mai jos si determinarea functiilor de productie in situatia producerii celor doua bunuri

b) ce varianta de combinare a factorilor de productie va alege intreprinzatorul pentru producerea bunului A si a bunului B.

Rezolvare

Productia bunului A

68 = f(8,40); 20 = f(2,10); 52 = f(6,30); 30 = f(2,20); 45 = f(6,20); 25 = f(4,10); 35 = f(4,20)

Productia bunului B

68 = f(8,40); 52 = f(6,30); 20 = f(2,10); 45 = f(6,20); 30 = f(2,20); 42 = f(4,30); 35= f(4,20)

Daca producatorul urmareste sa obtina o productie cat mai mare va alege acea combinatie care ii aduce productia cea mai mare, adica 2 unitati de munca si 20 unitati de capital pentru producerea bunului A si 6 unitati de munca si 20 unitati de capital pentru producerea bunului B. Productia totala va fi de 75. La aceeasi productie se ajunge daca foloseste 2 unitati de munca si 20 unitati de capital pentru producerea bunului B si 6 unitati de munca si 20 unitati de capital pentru producerea bunului A.

Texte de comentat

"In ceea ce priveste functionarea intreprinderii, se face o distinctie considerabila intre rolul intreprinzatorului, care-si conduce el insusi "afacerea" , influentand prin inteligenta si priceperea sa activitatea intreprinderii si rolul revenit actionarilor, care, in mare masura, este pasiv, reducandu-se uneori numai la obtinerea dividendelor. Ca urmare a amplorii actionariatului, forma juridica privilegiata a intreprinderii fiind societatea pe actiuni, a crescut rolul tehnostructurii, revizuindu-se vechile conceptii privind functionarea intreprinderii." (Vasile Dan - coord. , Restructurarea organizarii si conducerii firmei, Ed. Economica, Bucuresti, 1993, p. 110)

"Relatia dintre o anume combinare a resurselor si productia maxim realizabila este prezentata de functia de productie. Functia de productie este definita pentru o tehnologie data. O perfectionare a tehnologiei sporeste productia maxim realizabila cu o anume combinare a resurselor, ceea ce duce la o noua functie de productie". (David N. Hyman, Economics, IRWIN, 1989, p. 288)

Recomandari bilbliografice

Aurel Negucioiu (coordonator), Gheorghe Ditu, Anton Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, vol. I, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 355-389

Alexandru Cioarna, Cristian Haiduc, Economie, Editura Servo-Sat, Arad, 1998, p. 42-56; 91-120

Paul Samuelson, Wliliam Nordhaus, Economie, Editura Teora, Bucuresti, 2000, p. 124-138

Constantin Enache, Constantin Mecu, Economie politica I, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2001, p. 71-94