| CATEGORII DOCUMENTE |
| Gradinita |
Alternative educationale
in completarea sistemului de invatamant primar si gimnazial.
Sistemul "After school"
A. Introducere
Argument
In care se prezinta motivatia abordarii acestui subiect.
Prezentare succinta a demersului
In care se descrie structura lucrarii, se prezinta pe scurt continutul fiecarui capitol, cu precizari asupra metodologiei aplicate.
B. Cuprins
Prezentarea sistemului after-school ca alternativa educationala in completarea sistemului de invatamant primar si gimnazial
a. Prezentare generala. Introducerea notiunii de program "afterschool"
b. Prezentarea sistemelor internationale de educatie complementara scolii: Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Franta.
c. Programe de educatie complementara in Romania.
Dezvoltarea fenomenului "after school" in Romania. Analiza sistemului: prezentarea cazului Bucuresti
d. Evaluarea nevoilor si asteptarilor "consumatorilor" romani privind programele afterschool
Analiza pe baza aplicarii unor chestioare pentru copii si, respectiv, pentru parinti
C. Concluzii
A. Introducere
1. Argument
Interesul pentru dezvoltarea programelor destinate copiilor, ce m-au influentat si in alegerea temei de proiect pentru lucrarea de diploma, m-au determinat sa abordez in cadrul lucrarii de licenta un subiect de natura sociologica si nu strict legat de domeniul arhitecturii: programele socio-educationale ce vin in completarea sistemului formal de invatamant, cu accent pe dezvoltarea programelor tip "afterschool".
Stimulat de lipsa unei informatii coerente in limba romana pe aceasta tema, a unor studii accesibile care ar fi putut sa imi fundamenteze ideile in vederea realizarii proiectului de arhitectura, aprofundarea acestui subiect in cadrul lucrarii de licenta a devenit unul firesc.
Chiar si in afara unei situatii "simulate", "teoretice" data de contextul specific al examinarii finale, arhitectul este pus in fata unor probleme de o uimitoare diversitate, situatii in care abilitatea de a prelucra si utiliza informatiile provenind din diverse domenii, astfel incat ele sa slujeasca unei cat mai mari adecvari a constructiei proiectate la functiunea dorita, devine un atu esential. Am incercat sa demonstrez, in aceasta lucrare, ca posed aceasta capacitate de a privi cu seriozitate lucrurile din perspectiva pluridisciplinara si ca, urmand un plan de documentare ce a inclus chiar si elemente de ancheta sociologica, pot identifica elemente importante ce pot influenta configurarea unui program arhitectural astfel incat acesta sa raspunda nevoilor reale ale beneficiarilor directi.
Data fiind lipsa bibliografiei tiparite, in limba romana, pe aceasta tema, pentru informatii legate de trasaturile specifice ale unui astfel de program si pentru standardele la care programele "afterschool" functioneaza in tarile ce au deja traditie in organizarea lui, am consultat cu precadere bibliografie in format electronic, abundenta in special pentru caracterizarea sistemului in Statele Unite ale Americii.
2. Prezentare succinta a demersului
In economia acestei lucrari am inceput prin a introduce, in primul capitol, notiunea de program "afterschool" ca alternativa educationala in completarea sistemului de invatamant primar si gimnazial, delimitand contextul in care acest tip de program socio-educativ a aparut si s-a dezvoltat.
Am continuat apoi cu o prezentare a caracteristicilor acestui program asa cum se regasesc ele in modelele internationale considerate ca repere de buna practica.
O prezentare a programelor de educatie complementara scolii in Romania a constituit subiectul urmatorului capitol. In incercarea de a caracteriza fenomenul aparitiei si dezvoltarii programelor afterschool in Romania am prezentat, de asemenea, oferta bucuresteana in acest domeniu, considerand ca, dat fiind gradul de dezvoltare socio - economica al capitalei, tabloul initiativelor existente aici este cel mai divers si astfel cel mai sugestiv.
Nu in ultimul rand, in capitolul, ce reprezinta demersul cel mai consistent pe care l-am efectuat in acest context didactic, introduc rezultatele unei anchete sociologice, pe care am realizat-o pentru a identifica nevoile si asteptarile reale ale potentialilor beneficiari romani ai unui astfel de program. Ancheta, fara a fi foarte extinsa, a reusit sa puna in evidenta o serie de elemente comune, ce caracterizeaza "cererea" in acest domeniu.
In capitolul final, dedicat concluziilor, reluand concluziile partiale ale fiecarui capitol in parte, am sintetizat datele generale cu cea mai mare relevanta desprinse din acest studiu, astfel incat ele au putut sta la baza structurarii temei abordate in proiectul de diploma.
B. Cuprins
Prezentarea sistemului after school ca alternativa educationala in completarea sistemului de invatamant primar si gimnazial
Cerintele tot mai mari privind nivelul de educare al copiilor, ce fac ca programa scolara sa para insuficienta pentru dezvoltarea corespunzatoare a personalitatii copiilor din ziua de azi, nevoia de a suplini neimplicarea parintilor in procesul educational (din motive ce tin in primul rand de cariera profesionala din ce in ce mai solicitanta), nevoia de supraveghere continua a copiilor pentru a ii proteja au stimulat initiativele ce vin in sprijinul si completarea programelor de educatie formala a acestora.
Aceste initiative s-au concretizat in construirea unor servicii care se adreseaza fie cate unei necesitati socio-educationale, fie tuturor acestor probleme in ansamblul lor. Astfel, de la suplinirea aportului informational si clarificarea notiunilor predate in scoli prin intermediul meditatiilor, la organizarea de cercuri ce dezvolta diverse aptitudini (artistice, de indemanare, etc.) pana la organizarea serviciilor de "au pair" in vederea asigurarii permanentei supravegheri, un evantai de posibilitati au existat si exista la indemana celor care considera necesara organizarea cat mai responsabila a timpului liber al copiilor lor.
Programele afterschool au aparut ca o formula integratoare a mai multor astfel de servicii, inspirata poate din programul prelungit al gradinitelor si care s-a dovedit, mai ales in tarile care se pot lauda deja ca avand o traditie in acest domeniu, medii de educare complexe si cuprinzatoare. Astfel, rolul ce revenea odinioara parintilor (in ziua de azi foarte ocupati) bunicilor, rudelor, fratilor mai mari, in familia traditionala ce grupa mai multe generatii este preluat de un astfel de centru, ce isi asuma astfel obiective educationale foarte generoase.
Pentru a influenta mai mult decat la nivel fizic, pentru a participa la modelarea structurii individului, astfel de centre trebuie sa actioneze la nivelul perceptiei; mai mult decat atat, pentru a reusi sa aiba un impact puternic vor interactiona prin orice mijloace cu individul, il vor provoca, se vor lasa descoperite de acesta si vor exprima o atitudine. Expresivitatea unui spatiu poate sa se manifeste in nenumarate moduri, dar atunci cand mesajului si fortei de comunicare a arhitecturii li se alatura contributia elementului natural - capabil dintotdeauna sa se conecteze la sufletul omului - si aportul artei, a carei actiune se concretizeaza prin stimularea imaginatiei, incurajarea comunicarii, dezvoltarea interesului pentru cultura, avand ca rezultat aflarea adevarului si cunoasterea de sine - se poate construi o strategie viabila pentru reusita proiectelor de tip formativ, adresate copiilor. In plus, copiii invata sa respecte natura, sa o ocroteasca, invata sa iubeasca ceva care nu le va raspunde imediat la afectiune, dar care va fi intotdeauna alaturi de ei. Aceasta nu le va mai oferi inca un mediu steril de educatie, pentru ca organizarea unor activitati in aer liber ii va invita la interactivitate, la joaca "afara Afara e intotdeauna sigur si accesibil. Este locul unde copiii sunt liberi sa ia decizii, devin activi in acest proces decizional si pot avea experiente in spatiul exterior, ceea ce un loc obisnuit de educatie nu le ofera. Inauntru sunt inconjurati de tot felul de obiecte si materiale, dar "afara" asigura intotdeauna interesul, provocarea si stimularea copiilor.
Numai dialogand cu sufletele lor se obtine o reactie si doar daca aceasta exista - anuland indiferenta - un proces educational poate avea succes.
Diversificarea centrelor de interes si cresterea numarului alternativelor oferite individului in vecinatatea care locuieste genereaza noi nevoi culturale, estetice, de relaxare, care schimba si imbogatesc viata individului.
Prezenta
echipamentelor de acest tip are importanta
deosebita, fiind generatoare de viata colectiva, de
grupare a populatiei. Frecventarea
il implica pe individ in medii sociale diferite, favorizeaza contactele, rezultand efecte
pozitive. Majoritatea cartierelor si oraselor din
Prin informatiile pe care le intalnesc, prin modul in care li se faciliteaza sau li se propun contactele sociale, prin mijloacele culturale si tehnice, pe care le au la dispozitie, copiii au posibilitatea sa se familiarizeze si sa aprofundeze diverse probleme, punand intrebari si cautand raspunsuri, dezvoltandu-si astfel personalitatea intr-o ambianta propice unei formatii autentice si sporindusi eficacitatea sociala.
Georges Keamin afirma: "este cert, ca in toate cazurile atractiei exercitate asupra copiilor de catre noile experiente pedagogice, nu au fost decat sa confirme influenta formelor arhitecturale asupra spiritului si imaginatiei copilului". Aceasta sensibilitate la spatiul construit reiese in chip foarte net, din diverse anchete facute cu acest subiect, ancheta pe care am facut-o si eu si pe care am descris-o in paginile urmatoare.
Asa cum am precizat, responsabilitatile ce incumba acestor programe sunt mari, rolul lor social este unul esential si, cu toate acestea, fenomenul afterschool este in continua dezvoltare.
Ce caracterizeaza, de fapt, un program tip afterschool este o oferta suficient de larga de servicii, ce acopera, in esenta, accesul copiilor dupa (sau inaintea) programului scolar intr-un mediu protejat, supravegheat si sigur, in care se realizeaza deopotriva socializarea si educarea complexa, pe alte baze decat cele formale.
Termenul afterschool inseamna, literal, "dupa scoala", si este preluat oarecum impropriu in limba romana, negasindu-si inca un corespondent satisfacator. Spunem ca preluarea ca atare este improprie, deoarece ca si program complementar de educare si socializare in afara mediului scolar in anumite sisteme, cum este si cel romanesc, el presupune organizarea timpului in afara programului scolar, prin urmare, potential, chiar si inaintea scolii. Cu aceasta rezerva am utilizat termenul de afterschool in aceasta lucrare pentru a desemna si acele programe care sunt/ar putea fi organizate inaintea programului scolar sau chiar in week-end-uri sau vacante.
Pentru a caracteriza acest tip de program socio-educativ am studiat atat sistemul "afterschool" din Marea Britanie precum si cel din Statele Unite ale Americii luand in considerare, in principal, nivelul deosebit de organizare si performantele sistemului educational, ce, in cazul Statelor Unite ale Americii, este deja inglobat la nivelul politicii nationale. Cateva observatii au fost facute si pentru modalitatile de completare a educatiei scolare in Franta, in considerarea faptului ca, cel mai adesea, la nivelul administratiei romanesti modelele sunt adesea imprumutate din sistemul public francez.
Marea Britanie
Sub deviza "School's out, but work's not" (Scoala s-a terminat, dar munca nu) in Marea Britanie programele afterschool sunt integrate conceptului mai larg de "out of school"- ingrijirea in afara scolii. Programele disponibile ce se inscriu in liniile acestui concept educational sunt de patru tipuri:
Breakfast Clubs (Cluburi pentru micul dejun)- deschise dimineata, inainte de inceperea scolii, astfel incat copii sa isi poata lua micul dejun acolo;
After School Clubs (Cluburi afterschool) - deschise dupa amiaza, dupa terminarea scolii si seara devreme;
Before and After School Clubs (Cluburi iniante si dupa terminarea scolii) - deschise atat dimineata cat si seara;
Holiday Clubs / Playschemes (Cluburi de vacanta) - deschise in timpul vacantelor scolare, de obicei intre orele 8 si 18.
Aceste programe sunt denumite uneori si 'Kid's Clubs' (Cluburi ale copiilor) si, in functie de grupa de varsta pe care o deservesc, sunt fie supuse inspectiilor regulate din partea organismelor abilitate de catre Guvern (pentru programele destinate copiilor sub 8 ani), fie functioneaza in baza unei scheme recunoscute de Guvern care indeplinita, este o garantie a calitatii.
Aceste programe pot fi organizate atat de autoritatile locale cat si de grupuri de voluntari. Serviciile nu sunt, de obicei, gratuite. Aceste programe se adreseaza in principal grupei de varsta 5-11 ani, dar oferta este extinsa in anumite unitati si pentru intervalul de varsta 3-14 ani. Ele pun accentul mai degraba pe aspectul social (supravegherea copiilor, socializarea), decat pe cel educational.
Statele Unite ale Americii
Simptomatic, initiativele "after school" in Statele Unite ale Americii sunt finantate, cel mai adesea integral sau in mare parte, din fonduri publice. Exista trei mari surse de finantare administrate de catre state: "Child Care and Development Fund" (CCDF), "Temporary Assistance for Needy Families" (TANF), si 21th Century Community Learning Centers. In plus, cererea crescanda de servicii "afterschool" a incurajat comunitatile locale sa se alinieze si sa isi coordoneze resursele pentru a extinde capacitatea programului. Astfel, initiativele "afterschool" la nivel statal si local sunt sustinute si configurate in mare masura si de disponibilitatea resurselor din domeniul public si privat.
Aceasta situatie este semnificativa pentru cazul Statelor Unite ale Americii, aratand importanta deosebita ce se acorda acestui tip de program, cu pronuntat caracter socio-educativ. Este de remarcat existenta chiar a unei Asociatii Nationale "After School" care, alaturi de o serie de alte organizatii recunoscute cu activitati in domeniu si de un organism al statului, furnizeaza standarde profesionale pentru acest domeniu. Standardele se prezinta ca seturi de norme minimale care vizeaza diverse aspecte ale organizarii unui program after school: personalul/relatiile umane, sanatatea si siguranta, mediul fizic, calitatea programelor educationale, si nu in ultimul rand administrarea.. Aceste standarde minimale stau la baza acreditarii, conceputa ca un instrument de stimularea a continuei dezvoltari a programului, precum si de intarire a intregii retele de ingrijirea copiilor in afara cadrului scolar. Insusi procesul de acreditare este unul complex implicand monitorizarea pe toate tipurile de activitati, realizata de catre evaluatori ce respecta o metodologie foarte stricta. Intr-un raport realizat la nivel national se vehiculeaza cifra de 406 programe acreditate de catre aceasta asociatie. Intre aceste programe se numara si programe afterschool din afara Statelor Unite ale Americii, acreditarea fiind recunoscuta la nivel international. Semnificativ, din Europa, Germania este tara cu cele mai multe programe acreditate pe baza standardelor create de Asociatia Nationala "After School" americana.
Acest demers este generat de o preocupare din ce in ce mai importanta din partea statului fata de calitatea ingrijirii pe care o primesc copiii in afara cadrului scolar. In acelasi sens a fost dezvoltata si o intreaga infrastructura pentru a stimula dezvoltarea profesionala a celor angrenati in proiecte tip "afterschool": burse, conferinte, programe universitare de pregatire. De asemenea, numeroase resurse informationale sunt puse la dispozitia celor interesati de initierea unor astfel de unitati "afterschool" atat prin intermediul centrelor nationale si locale de resurse, cat si prin intermediul internetului.
Spre exemplu, intr-unul dintre ghidurile de resurse pus la dispozitie pe web site-ul Centrului National de Informare Privind Ingrijirea Copilului (National Child Information Center- NCCIC- proiect initiat de Departamentul pentru Sanatate si Servicii Umane al Statelor Unite ale Americii) gasim pasii recomandati pentru a fi urmati de catre cei care doresc sa initieze un program tip "afterschool":
- Estimarea, masurarea si evaluarea cererii si ofertei in mediul (comunitatea) tinta
Succesul unui astfel de demers depinde de gradul in care sunt identificate si acoperite nevoile comunitatii pe care programul isi propune sa o deserveasca. Este important sa fie consultati reprezentantii oficiali ai scolilor, parintii sau alte organizatii ce ar putea fi interesate de o astfel de initiativa, pentru a configura un tip de program "afterschool" corespunzator.
- Dezvoltarea unei viziuni
Capacitatea de a exprima cu claritate obiectivele ce se vor atinse este un element cheie in atragerea familiilor si a altor sustinatori ai proiectului. Spre exemplu, anumite programe afterschool isi propun sa ridice nivelul scolar al copiilor, altele au ca tinta reducerea violentei sau promovarea unei dezvoltari sanatoase a tinerilor.
- Identificarea finantatorilor si dezvoltarea de parteneriate
Studierea diferitelor programe de finantare la nivel local, national sau chiar international, a potentialilor sponsori este un pas important, deoarece initierea unui astfel de program presupune o investitie initiala semnificativa.
- Indeplinirea conditiilor legale impuse de stat
Fiecare stat are un set de prevederi cu caracter normativ in ceea ce priveste programele pentru copii, prevederi ce trebuie cunoscute si respectate. Adesea este nevoie de obtinerea unor avize diferite din partea diverselor organisme abilitate de stat.
- Planificarea unor activitati de foarte buna calitate
Informatii despre modalitati de alcatuire a curiculei si de programare a activitatilor sunt din ce in ce mai accesibile chiar si prin intermediul internetului.
Marea majoritatea a programelor afterschool in S.U.A. sunt organizate in scoli, dar exista si anumite programe localizate in afara acestora.
Cu tot acest efort concentrat de structurare si stimulare a domeniului, se pare ca, 14,3 milioane de copii americani isi poarta, inca, singuri de grija dupa terminarea programului scolar, in comparatie cu cifra de 6,5 milioane de copii care frecventeaza programele afterschool.
Franta
In Franta programele create pentru a umple timpul liber al copiilor in afara scolii nu integreaza un complex de functii ca in cazul Statelor Unite ale Americii. Sistemul francez prin care se ofera sprijin copiilor in afara timpului petrecut in cadrul scolii se axeaza pe organizarea unui program cu caracter pronuntat educational complementar scolii.
Centrele de Informare si Documentare sunt unitati create pentru a indeplini aceasta functie. Ele se definesc ca si centre de resurse multimedia cu finalitate pedagogica si difera, in principiu, de traditionalele biblioteci scolare prin faptul ca, pe langa efortul de integrare a noilor tehnologii informatice si informationale, activitatea de documentare este asistata pedagogic de personal specializat. Centrele de Informare si Documentare sunt un rezultat al initiativei locale (amenajarea spatiilor, punerea la dispozitie a echipamentelor, dar si sustinerea structurii administrative) in contextul unei politici publice foarte favorabile. Modelul francez a fost importat si in Romania, in ultimii ani numeroase astfel de Centre de Informare si Documentare au fost deschise si in Romania, cu precadere in mediul rural, acoperind astfel o nevoie reala de educare si o zona ce a intrat mai putin in atentia programelor de dezvoltare a sistemului educational.
c. Programe de educatie complementara in Romania. Dezvoltarea fenomenului" After School" in Romania. Analiza sistemului: prezentarea cazului Bucuresti.
In Romania "terenul" activitatilor extracuriculare accesibile in mod organizat nu este si nici nu a fost in ultimele decenii unul viran. Educatia scolara, desi incearca in permanenta sa isi largeasca aria de cuprindere curiculara, adaptandu-se mai mult sau mai putin eficient la noile realitati sociale, economice si culturale, nu a fost considerata niciodata suficienta pentru dezvoltarea personalitatii unui copil. Prin urmare, inca inainte de anii 1989 elevii din mediul urban aveau la dispozitie o institutie specializata care oferea cursuri foarte diverse ( limbi straine, literatura, actorie, dansuri, cursuri de arta plastica, cursuri practice de aero si navomodelism, chimie si fizica aplicata, etc.). Aceste unitati de invatamant complementar, "cluburi ale pionierilor" functionau, evident, in subordinea statului, si ofereau gratuit elevilor posibilitatea de a petrece cel putin doua ore pe saptamana desfasurand o activitate pe care scoala fie nu o oferea deloc, fie necesita efectuarea de ore suplimentare pentru deprinderea unor abilitati deosebite. Organizarea timpului petrecut in aceste unitati includea strict predarea (activa) a lectiilor.
Posibilitatea desfasurarii de activitati sportive era asigurata prin intermediul cluburilor sportive, dar acestea vizau in principal selectia pentru sportul de performanta si nu cultura fizica a fiecarui copil.
In zilele noastre aceste forme de educatie alternativa persista, dar, in conditiile transformarilor economice alerte ce au condus la un stil de viata din ce in ce mai dinamic pentru parinti, au aparut si ofertele de educatie alternativa ce integreaza mai multe servicii si care au caracteristicile programelor tip "afterschool". Initativa crearii acestor programe apartine deopotriva zonei publice si celei private. Multe scoli au creat oportunitatea unui program prelungit pentru elevii lor, evident contra cost, dar pe langa acestea s-au dezvoltat o serie de initiative private. Fenomenul "afterschool" este unul relativ recent implementat in Romania si acesta este si motivul principal pentru care, inca, organizarea unitatilor de educatie complementara nu beneficiaza de reglementari specifice, imprumutand concepte si metodologii din zona programelor scolare si prescolare.
Un articol din ziarul Curierul National, din decembrie 2006, realizat de Mariana Belu sintetizeaza fenomenul astfel:
"Aparute nu demult in Romania, centrele after school se dovedesc extrem de utile si solicitate, dar implicit si afaceri de succes pentru cei care au avut inspiratia si curajul sa se implice intr-un astfel de business. Integrate in domeniul serviciilor, aceste centre educationale s-au adaptat perfect pe piata romaneasca, unde nevoia de servicii este in continuare foarte greu de stavilit. "
Initiativele private sunt cele mai dinamice, avand capacitate si flexibilitate mai mare in a adapta oferta la cererea existenta pe aceasta piata . Termenii economici nu sunt utilizati in mod hazardat, caci in domeniul privat profitul obtinut in urma oferirii de astfel de servicii este destul de mare. Cererea depaseste cu mult oferta actuala, cele mai multe centre au liste de asteptare, iar publicitatea si marketingul sunt aproape inutile in conditiile in care recomandarile sunt suficiente pentru a umple salile. Cu toate acestea, mediul de afaceri este unul competitional. Initiatorii privati se intrec in a da cat mai mare originalitate si specificitate programelor lor, in a oferi cat mai multe servicii complementare educatiei, astfel incat sa acopere nevoile reale si imaginare ale clientilor lor, si toate acestea la un pret ce depaseste posibilitatile celor mai multi parinti( costurile frecvetarii lunare a acestor programe se ridica la 150- 200 de euro pe luna).
Trasaturile acestui fenomen pot fi ilustrate cel mai bine din analiza situatiei unitatilor afterschool ale orasului Bucuresti. Este vorba atat de unitati private cat si de programe organizate in cadrul scolilor sau a gradinitelor.
Astfel, analizand textele de prezentare a ofertei pentru 22 de unitati afterschool bucurestene, am constat faptul ca cele mai multe dintre ele se adreseaza parintilor pornind de la premiza ca acestia sunt foarte ocupati, dar pe de alta parte doresc sa isi educe cu responsabilitate copii. Oferta comunicata cuprinde, in consecinta, referiri la asigurarea supravegherii copiilor, asistenta in realizarea temelor, asigurarea odihnei, mesei in conditii de maxima igiena, accesul la cursuri de limbi straine, arte, sport, precum si garantarea transportului de acasa pana la unitatea afterschool. O serie dintre aceste unitati pun la dispozitie servicii medicale si psiho-pedagogice.
Cateva dintre aceste afterschooluri isi construiesc mesajul cu scopul clar de a sublinia calitatile speciale ale ofertei lor: "Veniti in Tara Minunilor la afterschool Alice si vom face minuni cu copilul dumneavoastra!" sau "ALTIB Center Afterschool- Pentru parinti ocupati care vor copii educati". "After schoolul CASUTA PITICILOR s-a deschis pentru copii cu personalitate! daca aveti un copil special, aduceti-l la un afterschool special, unde accentul se pune pe dezvoltarea personalitatii nu pe acumularea de cunostinte cu gramada. Noi pregatim copii pentru viata, nu numai pentru scoala."
Misiunea altora este una aparte, cum este cazul afterschool-ului COPIL ISTET care propune un program educational in traditia crestin ortodoxa si nationala, sau a gradinitei cu program afterschool MODERN IQ ce foloseste un citat din celebra initatoare a programului educational alternativ Montessori (Maria Montessori): "Adultul trebuie sa isi inteleaga misiunea altfel decat si-a inteles-o pana acum, adica sa inteleaga ca, in educatie, factorul principal este copilul si nu el" pentru a isi caracteriza tipul de program eductional oferit.
Creativitatea in sprijinul competitivitatii se manifesta prin imbunatatirea permanenta a ofertei de programe (cursuri de japoneza, tainele stiintei !) si servicii (afterschoolul Gulliver ofera posibilitatea supravegherii online a copiilor, o parte dintre ele organizeaza petreceri, altele ofera programe extinse, de vara).
Nu lipsesc niciodata din programa acestor afterschooluri utilizarea calculatorului, aprofundarea limbilor straine, cursurile cu caracter artistic si o forma, sau mai multe, de activitate sportiva.
Programul acestor afterschool-uri cuprinde in cea mai mare parte a cazurilor intervalul 12-18, uneori cu posibilitatea de prelungire a supravegherii pana la maxim orele 20.
Acest program este explicabil in conditiile in care afterschool-ul se adreseaza in exclusivitate invatamantului primar. Dealtfel, din modul in care sunt construite ofertele acestor unitati este usor discernabil modelul organizarii unei gradinite. Iata ca, astfel, am identificat o zona neacoperita inca, nici macar de initiativa privata, respectiv educatia complementara a elevilor din ciclul gimnazial. Chiar daca in mod evident nivelul de dezvoltare al copiilor cu varste cuprinse intre 11- 14 ani permite o mai mare independenta si ingaduie o supraveghere mai lejera, consideram ca nici nevoile lor educationale nu sunt satisfacute pe deplin in cadrul programului scolar.
Programele ce ar putea fi dezvoltate pentru a organiza cat mai constructiv timpul liber al acestei grupe de varsta vor avea evident alte obiective si un alt nivel de adresare decat cele configurate pentru invatamantul primar.
Daca in cazul scolarilor de varsta mica decizia alegerii unui program afterschool sau altul apartine parintilor, in ceea ce ii priveste pe elevii din ciclul gimnazial, ar trebui sa ne asteptam la o implicare a acestora in procesul de selectie a ofertelor disponibile.
Aceasta reprezinta o dubla provocare pentru potentialii initatorii de programe destinate grupei de varsta 11-14 ani.
In ceea ce priveste spatiul ce serveste ca si cadru de desfasurare a activitatilor unei unitati afterschool, desi in prezentarea ofertelor se fac uneori referiri la "baza materiala deosebita, imobilul nou foarte spatios si decorat cu bun gust" (clubul ABC, ALICE), din fotografiile puse la dispozitie pe web site-urile acestor afterschooluri ne putem da seama ca, de fapt, daca in situatia configurarii programului educational s-a apelat la specialisti, in ceea ce priveste organizarea spatiala, aceasta a fost realizata fara a se avea in vedere neaparat particularitatile fizice ale copiilor: incaperile sunt prea mici, stramte si aglomerate cu un mobilier adesea prea mare (asa cum se poate observa din imaginile de pe plansa NR. I), spatiile verzi se reduc la o mica gradina (atunci cand ele exista). Nu exista spatii concepute cu creativitate pentru copii, care sa genereze o ambianta placuta si confortabila pentru dimensiunile si nevoile lor. Este adevarat ca, pe de-o parte in cazul scolilor si a gradinitelor este din start imposibil de a construi un dialog cu spatiul, cu adevarat original si stimulator, iar in cazul unitatilor private criteriul profitului impune investitii minime in infrastructura si, prin urmare, serviciile unui arhitect ies din discutie.
Asa cum se poate observa prin comparatie cu imaginile din plansele cu NR. II, III, IV, distanta calitativa intre modalitatea de organizare a spatiului in cadrului unui proiect de anvergura realizat de arhitecti de prestigiu si ceea ce pun la dispozitie afterschool-urile din Romania este destul de mare.
Consideram ca, pentru a putea raspunde si acestei cerinte de performanta in configurarea spatiala investitia initiala in initierea unui astfel de program trebuie sa fie mult mai mare, devenind deja apanajul fondurilor publice, a fondurilor derulate de catre ONG-uri de anvergura sau a investitiilor unor companii de mari dimensiuni.
d. Evaluarea nevoilor si asteptarilor "consumatorilor" romani privind programele afterschool
Considerand necesara evitarea capcanelor unei abordari exclusiv teoretice sau care se bazeaza doar pe copierea unui set de principii de buna practica verificate cu succes in tarile in care programul afterschool este deja o realitate familiara, am conceput un instrument de colectare si evaluare a informatiei necesare construirii unui astfel de program in Romania.
Este evident ca particularitatile socio-economice, gradul de civilizatie si chiar stilul de viata specifice spatiului romanesc trebuie sa influenteze intr-o anumita masura modelul general astfel incat nevoile reale ale utilizatorilor romani sa isi gaseasca implinirea intr-un cat mai mare grad.
In acest sens am utilizat ca instrument de evaluare, un set alcatuit din doua chestionare, unul destinat parintilor si un altul destinat copiilor (Anexele nr.1 si Anexa nr.2), pe care le-am aplicat in mediul urban.
Motive obiective ce tin in principal de lipsa unui cadru de diseminare mai larg, dar si de imposibilitatea de prelucrare a unei cantitati foarte mari de informatie colectata, in cadrul lucrarii de fata am restrans aria de investigare la aprox. 100 subiecti sociologici.
Chestionarul destinat copiilor a fost aplicat in trei clase de elevi din cadrul unor unitati de invatamant din judetul Sibiu. Alegerea judetului Sibiu ca "arie" de investigare se justifica exclusiv prin posibilitatile personale de a dispune colectarea informatiei. Numerotarea chestionarelor pentru copii s-a facut pentru fiecare clasa incepand cu numarul 1, fiecare set fiind identificat printr-o litera : A,B,C ( a se vedea anexa nr.3).
Chestionarul destinat parintilor a fost aplicat prin intermediul Muzeului National de Arta al Romaniei, care, desfasurand un intens program de actiuni educative alternative orientate spre arta, gestioneaza si o baza de date de contact in care figureaza, in general, parinti interesati a oferi mai mult decat educatia scolara copiilor lor, prin urmare constituind un potential grup tinta pentru un astfel de program "after school". De asemenea, o parte din raspunsurile la chestionarele pentru parinti au venit din partea parintilor elevilor de la liceul Brukenthal din Sibiu.
Pentru referinta, chestionarele pentru parinti au fost numerotate de la 1 la 36, in cadrul seriei identificate cu litera P ( se regasec in anexa nr.4).
Vom incepe cu analiza chestionarelor pentru copii. Acestea au urmarit in primul rand identificare tipurilor de activitati cu care acestia sunt obisnuiti sau le-ar placea sa isi umple timpul liber, dar si modelarea spatiala dorita sau imaginata in relatie cu aceste activitati. Deoarece referinta pentru acesti copii, care sunt in totalitatea lor si elevi este scoala, ca furnizor de informatii si obligatii in acelasi timp, dar si ca model spatial, am conceput chestionarele astfel incat sa obtin maximum de informatie din jurul acestei relatii.
Raspunsurile la prima intrebare au fost deosebit de relevante in a identifica activitatile desfasurate de catre copii in afara programului scolar. Astfel din 65 de copii, 34 au raspuns ca rezolva teme dupa terminarea orelor de scoala. Calculatorul sau televizorul ocupa timpul liber pentru 12 si respectiv 10 dintre cei intervievati. Urmeaza in topul activitatilor intalnirile cu prietenii (fizice - cele virtuale au fost cuantificate la utilizarea calculatorului), apoi jocurile ( 5 ), sportul, plimbarile si somnul (cate 2), muzica, lectura si familia fiind mentionate doar de cate un subiect, fiecare. Trebuie luat in calcul faptul ca o parte dintre copii nu au simtit nevoia sa detalieze activitatile desfasurate acasa, locul in care isi petrec cvasitotalitatea timpului liber.
Raspunsurile la intrebarea 1 au confirmat si intuitia formularii urmatoarelor trei intrebari, referitoare la rezolvarea temelor si intalnirile cu prietenii. Un program afterschool contine in principiu o forma de sprijin pentru invatarea lectiilor si rezolvarea temelor, satisfacand totodata si nevoia foarte mare de socializare a copiilor. Din raspunsurile oferite la intrebarea nr. 2 reiese ca, in general, rezolva temele singuri, cu minim ajutor (60 din 65). Ajutorul vine fie de la parinti fie de la meditator. In orice caz este exprimata si nevoia de a beneficia de un astfel de ajutor (6 raspunsuri). Coreland raspunsurile cu cele oferite la punctul 6 (49 raspunsuri care mentioneaza ca ajutorul oferit la teme, in cadrul programului pe care il avem in vedere este de dorit) rezulta ca sprijinul in rezolvarea temelor trebuie sa fie parte dintr-un astfel de program, pentru a satisface nevoile copiilor.
Din raspunsurile la intrebarea numarul 3, intrebare referitoare la timpul disponibil pentru socializare in afara cadrului scolar, putem constata ca cea mai mare parte a copiilor nu reusesc sau reusesc foarte rar sa se intalneasca cu prietenii lor, motivul principal fiind timpul insuficient.
Conform informatiilor oferite de psihologi etapa 6 - 12 ani reprezinta in dezvoltarea copilului o perioada in care socializarea devine din ce in ce mai intensa ( de Jouffrey). Este o etapa in care este firesc pentru copil sa petreaca mai mult timp cu colegii sai detasandu-se oarecum de parintii sai. Mai spre sfarsitul acestei perioade, ce coincide cu criza de identificare pre-adolescentina, de "regasire" si totodata "eliberare" de autoritatea parintilor este caracteristica chiar strangerea in grupuri, "bande". Dintre cei 65 de elevi chestionati 58 si-au exprimat dorinta de a fi impreuna cu colegii/prietenii lor si in afara programului scolar. In acest sens un program de tipul "after school" preia avantajul scolii de a fi un loc de socializare.
Raspunsurile la intrebarea urmatoare evidentiaza activitatile ce ar fi preferate de catre copii, in cazul in care ar avea la dispozitie un loc special (de tip "after school"). Astfel cea mai mare parte a raspunsurilor au inclus activitatile sportive (30) in lista preferintelor; urmeaza apoi jocurile, muzica si dansul, calculatorul, temele, comunicarea cu ceilalti copii, dar sunt mentionate si plimbarile, lectura, urmaritul filmelor si televizorului, povestile. Interesant este ca intre raspunsuri se regaseste nevoia de a socializa si pe perioada week-end-ului.
Raspunsurile de la intrebarea 7 a urmarit sa evidentieze o priorizare a nevoilor legate de un program tip "after school". In continutul intrebarii nu s-a facut nici o precizare care sa conduca raspunsurile spre o anumita zona (activitati, program spatiu, etc.), lasand copiilor libertatea de a se exprima in functie de propria ierarhizare. Astfel raspunsurile au relevat ca acesti copii isi doresc spatii verzi, spatii pentru joaca si sport, spatii pentru invatat si lectura ( in general aceste spatii sa fie confortabile); de asemenea isi doresc sa poata lua masa aici, sa aiba la dispozitie calculator si televizor, dar daca se poate si animale.
Ultimele trei intrebari au vizat caracterizarea spatiului in care, din punctul de vedere al acestor copii ar trebui sa se organizeze un program tip "afterschool". Deoarece si in acest caz referinta principala este scoala am urmarit a colecta in special acele raspunsuri care propun o diferentiere a spatiului. Este semnificativ faptul ca 45 din 65 de raspunsuri arata ca acesti copii nu doresc ca un astfel de spatiu sa le aminteasca de scoala, ci dimpotriva, sa fie mai putin zgomotos, mai mare, mai confortabil, mai modern, mai frumos, mai colorat, cu spatii verzi in care sa se poata relaxa. Pentru o mica parte dintre ei nu conteaza aspectul atata vreme cat se pot distra. Intre referintele mentionate de unii dintre copii se numara Aqua Park-ul si Disney Land.
O parte dintre raspunsuri au mentinut totusi spatiul scolar ca model (9).
Intrebarea 9 a primit raspunsuri foarte asemanatoare cu intrebarea anterioara.
La punctul10 al chestionarului copii au fost rugati sa "proiecteze" un astfel de centru. Foarte interesant, o mare parte dintre acestia au conceput adevarate planuri in care au repartizat spatiile, oferind uneori indicatii foarte precise (de exemplu ni se indica chiar si forma fotoliilor : "tip para", plansa nr.V, plansa nr. VI, plansa nr. VII).
Chestionarele destinate parintilor au urmarit identificarea principalelor motive care i-ar determina pe acesti parinti sa opteze sau nu pentru un program de tip afterschool precum si cele mai importante asteptari pe care le-ar avea de la o astfel de institutie.
Parinti care au raspuns la acest chestionar au in general copii cu varste cuprinse intre 7 si 13 ani si provin din diverse medii profesionale, avand prepoderent studii universitare.
Intrebarea nr. 2 a chestionarului se regaseste si in chestionarul aplicat elevilor si se refera la programul copiilor dupa/inaintea terminarii cursurilor. Raspunsurile primite coincid in mare masura cu cele obtinute de la elevi. Invatarea lectiilor si efectuarea temelor sunt, cum e si firesc, activitatile cel mai frecvent mentionate. Activitatile extracuriculare de tip cursuri de limbi straine, frecventarea unor programe culturale (expozitii, concerte), a unor cursuri de educatie artistica, a orelor de sport (in cadru organizat) sunt si ele enumerate in cea mai mare parte a chestionarelor. O parte din timpul copiilor il ocupa, de asemenea si televizorul si jocurile (inclusiv cele pe calculator). O mica parte dintre copii sunt supravegheati de bunici (5). Din raspunsurile primite reiese ca unii dintre parinti organizeaza foarte bine programul copiilor lor in afara orelor de curs.
La intrebarea nr. 3: Considerati ca activitatile din cadrul scolii sunt suficiente pentru educatia copilului dumneavoastra? De ce?, doar 12 parinti au considerat activitatile scolare suficiente pentru educatia copiilor lor. De remarcat este faptul ca aceste raspunsuri provin in totalitatea lor de la parintii elevilor din cadrul liceului Brukenthal din Sibiu, scoala cu predare in limba germana, care este renumita pentru numeroasele activitati extracuriculare pe care le desfasoara, cel mai adesea in parteneriat cu scoli din Germania, Austria, Luxembourg.
24 dintre parinti, cei mai multi provenind din Bucuresti si Ploiesti au considerat ca activitatile scolare sunt insuficiente pentru educatia copiilor lor. Motivele invocate au fost legate fie de numarul prea mare de copii din fiecare clasa ce nu permite acordarea unei atentii suficiente nevoilor individuale ale fiecarui copil, fie de programa scolara de slaba calitate, ce nu acopera toate nevoile de pregatire ale copiilor, in special in ceea ce priveste domeniul cultural, cel al educatiei civice si al bunelor maniere, dar si al pregatirii vocationale. Tratarea superficiala a activitatilor sportive este de asemenea mentionata.
Metodele de predare sunt si ele criticate, in principal din prisma lipsei interactivitatii (invatare centrata pe comunicare de informatie si nu pe formare) si a accentului prea mare pus pe teme (diminuand astfel timpul ce poate fi dedicat activitatilor extracuriculare).
Este interesant ca o parte dintre raspunsurile ce au considerat insuficienta educatia prin intermediul scolii au facut referire la faptul ca aceasta trebuie continuata si acasa, de catre parinti.
La intrebarea : Credeti ca este nevoie ca activitatea copilului dumneavoastra dupa orele de curs sa fie supravegheata? De ce? doar 5 dintre parinti au raspuns cu nu, astfel incat putem spune ca marea majoritate a parintilor considera ca este necesar ca activitatea copiilor lor sa fie supravegheata dupa orele de curs, deoarece apreciaza ca acest fapt ar contribui la alcatuirea unui program ordonat, (copii neavand discernamant la aceasta varsta), i-ar feri de influentele si tentatiile negative, necontrolabile altfel (inclusiv petrecutul unui timp prea lung in fata televizorului sau a calculatorului in detrimentul temelor ori a activitatilor constructive), le-ar da mai multa incredere in ei insisi (sprijin afectiv) dar si pentru ca astfel ar exista posibilitatea acumularii unor noi cunostinte utile, transmise in mod controlat.
La intrebarea : Credeti ca ar fi oportuna existenta unui loc special amenajat care sa ii poata gazdui pe copii dumneavoastra si dupa orele de curs? De ce?, ce introduce de fapt programul tip "afterschool" (fara a exprima in mod explicit acest lucru) 24 dintre parinti au considerat ca existenta unui astfel de loc este de dorit. Motivele invocate au fost legate, asa cum lasa sa se intrevada si raspunsurile de la intrebarea precedenta, de nevoia de supraveghere a copiilor si in afara orelor de curs, de oferirea in cadrul acestui rastimp a unui tip de odihna activa, in conditiile in care majoritatea parintilor au un program prea incarcat pentru a se ocupa ei insisi de timpul liber al copiilor lor. Intre motivele care au determinat un raspuns negativ la aceasta intrebare retinem dorinta de a nu uniformiza programul tuturor copiilor (nevoia de a individualiza activitatile extracuriculare, conform inclinatiilor particulare ale fiecarui copil).
Intrebarea numarul 5: Daca un astfel de loc ar fi disponibil ce conditii ar trebui sa indeplineas el, din punctul dumneavoastra de vedere, pentru a va convinge sa apelati la el pentru copilul dumneavoastra?, a permis identificarea principalelor trasaturi ale unui astfel de program, astfel incat el sa raspunda minimului de conditii cerute de catre parinti. Astfel conform raspunsurilor (25), este important ca un astfel de loc sa beneficieze de personal specializat atat pentru supraveghere, cat si pentru indrumare (pe cat posibil cu calitati umane deosebite, pentru a putea raspunde si nevoilor afective ale copiilor). Pare important a se asigura si suficienta atentie fiecarui copil (prin lucrul cu grupe mai mici de copii). Conditiile de igiena sunt de asemenea o conditie esentiala, alaturi de existenta dotarilor corespunzatoare si a asigurarii conditiilor de securitate.
Accesibilitatea financiara a acestui program este un element cheie pentru o parte dintre parinti. Apropierea de casa sau existenta unui mijloc de transport sunt de asemenea mentionate. Ideal acest loc trebuie sa asigure si luarea mesei pentru copii.
Activitatile organizate in acest loc, atat cele educationale, cat si cele recreative trebuie sa fie diverse si de calitate.
Precizarile referitoare la tipurile de spatii ce trebuie sa existe in acest loc (ce conduc implicit si la tipurile de activitati corespunzatoare) se refera la existenta spatiului pentru joaca si activitati sportive, precum si a unor spatii special dedicate studiului, activitatilor creative (ateliere), dar si odihnei si luarii mesei.
Intrebarea nr. 6 Ce oferta de servicii si activitati ar trebui sa fie asociate acestui loc din punctul dumneavoastra de vedere? Ce nu ar trebui sa lipseasca, in nici un caz, din acest loc? a ajutat la ierarhizarea prioritatilor legate de acest tip de program. Astfel, mediul "proiectat" de catre parintii intervievati trebuie sa raspunda cu necesitate urmatoarelor principale conditii:
din punct de vedere al activitatilor: in program sa fie incluse activitatile sportive si artistice, invatarea limbilor straine, dar si supravegherea la rezolvarea temelor si activitatile recreative;
din punct de vedere al spatiului: existenta unor spatii destinate tuturor activitatilor mai sus mentionate (interior si exterior), ambianta placuta, designul modern; de asemenea este important ca igiena si securitatea sa fie asigurate; mediul sa fie in general propice socializarii, dar sa raspunda in acelasi timp si multitudinii de nevoi individuale ale fiecarui copil.
din punct de vedere al dotarilor si serviciilor: sa nu lipseasca televizorul si calculatorele, sa se asigure masa si transportul, iar costurile sa fie accesibile.
Raspunsurile la intrebarea nr.7, referitoare la programul unui astfel de loc ne conduce la concluzia in mod ideal acest loc ar trebui sa fie disponibil de la 8 pana la cel putin 20 seara. Program are in vedere atat particularitatile de organizare a invatamantului romanesc (invatarea in schimburi), dar si programul prelungit de munca al parintilor, in special a celor care traiesc in orase mari.
Ultima intrebare, cu variante de raspuns a urmarit identificarea cui se considera ca ii revine responsabilitatea de a facilita crearea unor astfel de institutii. Astfel 19 raspunsuri au atribuit aceasta responsabilitate Ministerului Educatiei si Cercetarii in colaborare cu Inspectoratele scolare, iar 18 raspunsuri au responsabilizat comunitatea locala in colaborare cu autoritatile locale. 14 parinti au considerat ca aceasta initativa poate sa apartina investitorilor privati, iar 5 raspunsuri au sugerat implicarea autoritatilor locale. Intre alti potentiali initiatori ai unui astfel de program au mai fost mentionati parintii, profesorii si organizatiile nonguvernamentale.
Analizand aceste raspunsuri pare a fi important ca la nivelul autoritatilor centrale sa existe o strategie pentru acest domeniu si eventual sa fie create programe care sa faciliteze crearea de unitati de tip "afterschool" cat mai competitive, dar la fel de importanta pare si implicarea comunitatii locale, in parteneriat cu autoritatile locale. Initiativele private s-au dovedit a fi costisitoare (orientate fiind pe obtinerea unui profit cat mai mare). Desi adaptabilitatea investitorilor privati la cerere este in general mai mare, pentru a creste accesibilitatea acestor programe este important sa existe initiative si la nivelul autoritatilor centrale sau locale.
Totodata, nu poate fi lasata la latitudinea investitorilor privati construirea standardului de competenta, care va trebui alcatuit astfel incat sa raspunda in cat mai mare grad aspectului socio-educativ al problemei.
Coreland aceste informatii cu cele oferite de evaluarea programelor de educatie alternativa in Romania observam ca in mare masura programele existente raspund cerintelor "consumatorilor", fie ei parinti sau copii. Punctele nevralgice raman cele legate de accesibilitatea financiara a programului, de inexistenta unor astfel de programe pentru grupa de varsta 11-14 (in conditiile in care raspunsurile la chestionare au evidentiat cu claritate ca exista dorinta frecventarii acestor programe si din partea elevilor de gimnaziu) si nu in ultimul rand de calitatea spatiului ce gazduieste acest program.
Procesul de formare si dezvoltare a personalitatii este marcat de "calitatea" mediului natural, cultural si social. Rolul arhitecturii in acest context este acela de a crea, spatii care sa asigure un cadru deschis desfasurarii armonioase a vietii copiilor, fiind totodata receptiv la fluctuatiile crescande ale cerintelor sistemelor pedagogice (Paun).
C. Concluzii
Cele prezentate pana la acest moment in capitolele anterioare sunt suficiente pentru a ne ajuta sa desprindem principalele elemente ce caracterizeaza fenomenul "afterschool" si care pot fundamenta abordarea din punct de vedere arhitectural a unui astfel de program.
In primul rand pentru a facilita aparitia in numar cat mai mare a unor astfel de centre este important ca obiectivul sa fie asumat la nivelul autoritatilor centrale si sprijinit ptrin crearea unor instrumente administrative: programe de finantare, centre de resurse.
Implicarea financiara a statului sau a comunitatilor locale este importanta nu doar pentru a da sansa dezvoltarii unor programe de calitate din punct de vedere socio-educativ ci si din punctul de vedere al crearii infrastructurii optime.
Crearea acestor programe in cadrul scolilor si gradinitelor, in lipsa unui suport financiar pentru a aborda extensiv programul si din punct de vedere al organizarii spatiale si al dotarilor speciale, va diminua eficienta actului social si educational, chiar daca relatia intre acesti factori nu este la prima vedere evidenta. La fel, in cazul initativelor private insuficienta fondurilor si criteriul profitului cat mai rapid pare ca va atrage dupa sine neglijarea acestui aspect.
Asumarea acestui program de catre autoritatile publice impreuna cu comunitatile locale, avand in vedere posibilitatile de a investi la alta scara financiara ar putea, in principiu, garanta luarea in calcul a chestiunii configurarii spatiale adecvate acestui tip de program. In plus, aceasta ultima optiune ar garanta accesibilitatea mai larga a programului, impulsionand astfel dezvoltarea generala a domeniului.
In aceasta situatie ideala, in care financiar poate fi sutinuta realizarea unei cladiri noi pentru a gazdui un astfel de program, din punct de vedere arhitectural spatiile create ar putea respecta o serie de principii specifice, dar, totodata ar putea lasa loc manifestarii unei viziuni inspirate din nevoile reale ale copiilor, beneficiarii directi.
Astfel, pe langa armonizarea raporturilor optime intre dimensiunile corporale si fiziologice ale copilului si conditiile mediului de viata si activitate, dimensionarea corespunzatoare a cladirii astfel incat sa existe suficient spatiu destinat fiecarui tip de activitate importanta, asigurarea flexibilitatii spatiale pentru a sustine astfel crearea de noi tipuri de activitati sau oricare alte principii moderne ce sporesc confortul spatial si psihologic prin interventia profesionista a arhitectului, ramane loc pentru multe gesturi arhitecturale creative, inspirate din universul dinamic si plin de farmec al copiilor.
TEMA DE PROIECT
Tema proiectului de diploma urmareste, pe de o parte, definirea unui program de arhitectura complex, cu o identitate culturala speciala, plasat intr-un context urban, ce acumuleaza caracteristici diferite si, pe de alta parte, realizarea unei constructii care sa se adapteze nivelului de perceptie a unei categorii sociale speciale - copilul- incercand, asadar, sa schimbe sistemul de referinta pentru proiectarea spatiilor cu unul raportat la structura si necesitatile acestuia. Programul ales este "CLUBUL COPIILOR - ALTERNATIVA LA EDUCATIA FORMALA", o dotare instructiv-educativa si de loisir destinata copiilor cu varste cuprinse intre 2 si 14 ani, o institutie primara, esentiala pentru formarea copiilor, care constituie un mijloc prin care influenta specifica a societatii actioneaza asupra lor.
Astazi, in Romania, segmentul cel mai dinamic al societatii noastre, copilul, pare a fi uitat. In conditiile in care intreaga omenire investeste enorm in dotarea sistemului educational juvenil - considerat de pedagogia si psihologia moderna a fi cea mai importanta interventie a societatii in viata individului, tara noastra nu reuseste sa asigure sediul unor astfel de dotari, suficiente pentru a raspunde necesitatilor copiilor.
La aceasta data, municipiul Ploiesti nu beneficiaza de aportul unei dotari speciale pentru procesul de educatie complexa a generatiilor celei mai tinere societati. Aceasta activitate s-a vazut obligata a duce o existenta itineranta, dintr-un local intr-altul, functie de necesitatile prioritare ale unor institutii. Lucrul acesta s-a intamplat inainte de 1989, in prezent actuala cladire a Palatului Copiilor , care adaposteste activitatea mentionata, fiind de departe absolut improprie scopului si destinatiei.
A existat la un moment dat o initiativa a fundatiei Prahova 91 legata de realizarea unei serii intregi de obiective printre care si constructia cladirii unui Palat al Copiilor, gest oportun si salutar si in ziua de azi. Initiativa a fost coroborata cu orientarea ca obiectivul sa fie amplasat intr-un spatiu amplu, in afara traficului si aglomeratiei urbane, protejata de spatii verzi cu posibilitatea organizarii unor activitati in aer liber. Insa, datorita lipsei de fonduri, acest lucru nu s-a mai realizat.
Proiectul meu de diploma cauta sa se alinieze la una dintre acele tendinte contemporane, dar, totodata foarte firesti - din moment ce se apleaca spre dimensiunea sensibilului din adancul fiintei - caracterizate de explorarea simturilor, de incercarea de a se conecta si de a se raporta la elemente fundamentale precum viata, natura, sentimente.
Pe de alta parte, la fel de actuala este atitudinea de a miza pe asocierea mai multor domenii, dintre care arhitectura si peisajul sunt numai cateva exemple
Tema proiectului a fost fundamentata pe considerente puternic legate de factorul emotional, de aceea am urmarit un astfel de concept, un parcurs mai putin pragmatic - desi functiunile si conditionarile impuse de un program pentru copii sunt mai mult decat stricte - ci o poetica a spatiului, in care peisajul, schimbarea anotimpurilor, joaca, pictura sau culoarea sa colaboreze cu obiectul de arhitectura, sa interactioneze, ca participanti intr-un joc educational, formativ al unei generatii, orientat spre cunoasterea - de sine si a lumii - pentru o sansa.
Program: CLUBUL COPIILOR - OPTIUNE PENTRU COMPLETAREA EDUCATIEI FORMALE,
Clubul se va desfasura pe un regim de inaltime parter si etaj si va avea o zona administrativa si spatii tehnice intr-un subsol partial.
PARTER
Zona de primire hol multifunctional cu o zona destinata parintilor: cafenea, spatiu expozitional, sala de mese pentru copii, zona din care se acceseaza si o sala de festivitati cu foyer, un auditoriu, unde se organizeaza ocazional mici spectacole, proiectii, conferinte si programe speciale pentru copii. Parintii pot profita din plin de linistea si confortul coffee shop-ului si a librariei special amplasate in aceasta zona, urmarind totodata prin monitoare cavalcada dezlantuita, dar atent supravegheata a copiilor.
Zona de activitati libere a fost impartita pe doua grupe de varsta, datorita necesitatilor specifice varstei: parterul este destinat copiilor cu varste cuprinse intre 3 -7 ani, iar etajul este impartit in doua zone distincte, una destinata zonei de cercuri cultural artistice destinata copiilor cu varste cuprinse intre 7-14 ani si cealalta destinata programului de efectuare a temelor intr-un cadru organizat.
Parterul, destinat copiilor cu varste intre 3-7ani este un parcurs, o incursiune printr-o lume mirifica, o insiruire de spatii cu diferite teme, in care fiecare dintre copii poate sa isi gaseasca locul preferat : planeta animalelor , casa papusilor , viata oceanelor , prietenii naturii , face painting , studio de karaoke si un ring de dans, zona de sarbatorire a zilelor de nastere. Aceasta zona este destinata oricarui copil si parinte care doreste sa isi petreaca timpul liber intr-un loc special amenajat. Si daca e sa se joace, atunci sa o faca in cele mai placute si atractive locuri si feluri. Ca sa simta cu adevarat bucuria de a fi copil. Ei se imbarca pentru o calatorie de neuitat, plina de surprize, in lumea magica a jocurilor. Tot la parter este amplasata si o sala de sport.
ETAJUL este organizat in doua zone distincte :
Zona de cercuri cultural artistice si stiintifice (5 clase), care are ca scop aprofundarea si completarea cunostintelor din scoala, dezvoltarea aptitudinilor, potrivit vocatiei si optiunilor copiilor. La activitatile organizate pot participa, la libera alegere, copii de varsta prescolara si elevi din ciclul primar, gimnazial, profesional si liceal, fara deosebire de nationalitate, sex, religie, corespunzator intereselor, aptitudinilor si preferintelor.
Zona de efectuare a temelor intr-un cadru organizat, zona care cuprinde clase si spatii multifunctionale, in care copii isi vor desfasura activitatea sub indrumarea unor oameni special pregatiti. Acesta zona va cuprinde 6 sali de clasa.
BIBLIOGRAFIE
SCHIOPU, U, Verza, E - Psihologia varstelor. Ciclurile vietii - Editura Bucuresti, 1995
Reviste
Nr. 28 al Revistei Magister, Editata de Casa Corpului Didactic Sibiu, 2006
Nr. 114 al Revistei El Croquis, NJIRIC SI NJIRIC
Web- siteuri
ANEXA 1
ANEXA 2
ANEXA 3
ANEXA 4
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4509
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
