| CATEGORII DOCUMENTE |
| Gradinita |
Aspecte ale agresivitatii la scolarul mic
Agresivitatea a devenit , astazi , o problema social fundamentala a omului si a umanitatii , pentru ca intreaga lume este amenintata de agresivitate . Daca inainte se vorbea despre agresivitatea fiintei umane sau despre agresivitate in lume , astazi se vorbeste tot mai mult , despre o lume a agresivitatii .
Aparitia agresivitatii la varsta scolara mica m-a determinat sa prezint in aceasta lucrare unele aspecte ale agresivitatii la scolarul mic.
Am structurat lucrarea in cinci capitole , pornind de la aspectele generale referitoare la agresivitatea umana .
Capitolul I trateaza problema agresivitatii umane , care poate fi innascuta sau dobandita , in urma interactiunii diversilor factori de mediu (social , economic , cultural) .
Am expus modul in care diferite surse pot conduce la aparitia unor comportamente agresive la om . Aceste comportamente pot fi efecte ale unor particularitati ale individului , pot proveni din mediul familial si nu in ultimul rand din presa .
Tot in acest capitol am prezentat diferite teorii asupra originii agresivitatii , care se intemeiaza pe mai multe ipoteze : biologica , etologica si socio-genetica .
In Capitolul al II-lea am prezentat caracteristicile generale ale dezvoltarii psihice la scolarul mic . Aparitia agresivitatii la varsta scolara mica este legata in mod cert si de dezvoltarea psihica a copilului in aceasta perioada . Am facut referiri la caracteristicile dezvoltarii psihice la varsta scolara mica pentru a putea intelege mai bine care sunt mecanismele care provoaca aparitia agresivitatii , precum si modul lor de functionare .
Un rol important in conturarea comportamentului scolarului mic il are familia , ale carei dimensiuni generale , precum si stilul ei de existenta se reflecta in dezvoltarea psihica prin rezonante comportamentale si afective pe care le creeaza in personalitatea copilului .
In continuare , Capitolul III prezinta aparitia si formele de manifestare ale agresivitatii la copii .
Pornind de la aparitia agresivitatii la varsta scolara mica , am prezentat diferite manifestari ale agresivitatii , ajungand la concluzia ca mediul de dezvoltare isi pune o amprenta serioasa si asupra comportamentului de adult .
Agresivitatea scolarului mic se manifesta mai ales in urma unor conflicte intre copii , fiind legate de statutul de scolar sau atunci cand apare sentimentul de abandon . Comportamentele agresive pot lua forma unor delicte : vagabondaj , furt , provocarea de pagube , incendiere , bataie .
Manifestari ale agresivitatii la copii
Copiii fac fata unor situatii familiale si scolare tensionate prin comportamente agresive. Agresivitatea lor poate fi o modalitate de a atrage atentia sau poate fi o simpla provocare. Uneori copiii folosesc comportamentele agresive pentru a castiga o identitate proprie, alteori se simt pur si simplu neglijati.
In general, copiii agresivi traiesc intr-un mediu social caracterizat prin conflicte, neglijare si abuz, dar de multe ori agresivitatea copiilor este cauza conflictelor in familie.
Agresivitatea copilului se poate manifesta inca din perioada de sugar, cand acesta isi manifesta furia, continuand cu copilaria mica, in care apar conflicte in special intre copiii de acelasi sex, apoi cu varsta scolara, cand baietii prefera agresivitatea fizica, iar fetele agresivitatea indirecta.
Comportamentul agresiv al copilului poate avea ca scop obtinerea unui beneficiu sau poate fi afectiv (impulsiv, neplanificat).
De multe ori, insa, agresivitatea este motivata de frica si se amplifica prin crize de furie si nesiguranta. Copiii din aceasta categorie nu au incredere in ceilalti , se simt amenintati si incearca sa-si reduca furia printr-un comportament agresiv de preventie caracterizat prin izbucniri de furie . Ei asteapta o recunoastere sociala exagerata si sunt foarte sensibili la amenintari , incercand sa castige respect cu ajutorul agresivitatii. Cand copiii agresivi obtin respect si supunere de la ceilalti copii, agresivitatea lor se intareste si se manifesta in tot mai multe ocazii.
La scolarul mic se manifesta conduite diferentiate mai ales dupa conflicte intre copii , pentru stabilirea vinovatiei . Apar conduite agresive (para) , conduite de aparare activa din colegialitate si de aparare pasiva , chiar daca este cunoscut vinovatul .
Tot in perioada scolaritatii mici poate aparea fuga de acasa , insemn incipient al vagabondajului , ca reactie la conditii familiale dezorganizate sau la o situatie scolara tensionata excesiv, la o incalcare de reguli sau nota proasta , pe cale de a fi descoperita si pedepsita , ceea ce pune in evidenta teama de pedeapsa .
La aceasta varsta furtul se manifesta mai ales prin insusirea unor rechizite , adeseori dintr-o atractie de moment sau pentru a fi daruite , foarte rar pentru a pune in dificultate pe cel deposedat .
Bataia poate fi de aparare , de terorizare sau pentru a obtine un obiect .
Ca o alta manifestare predelictuala la varsta scolara mica poate fi considerata si piromania
S-a observat ca cel care doreste un obiect aflat in posesia altui copil , mai intai il cere cu imprumut si apeleaza la violenta doar daca cererea sa a fost refuzata , acest refuz jignindu-l .
In timpul jocului copiii se comporta agresiv , lucru ce poate fi observat si in confruntarile reale dintre ei . Copiii se lovesc cu palma deschisa, cu pumnul , cu picioarele , cu nuiaua , arunca unul in altul cu nisip , uneori atat de puternic incat unul din parteneri se retrage .
Alte acte agresive intalnite in grupurile de copii sunt : impingerea cu umarul cu intentia de a dezechilibra adversarul , impingerea cu soldul , ciupitul , trasul de par etc.
Certurile sunt provocate adesea de posesia obiectelor . De cele
mai multe ori deposedarea de un obiect urmareste enervarea si provocarea partenerului .
Atacurile au adesea un caracter explorativ . La acest comportament apeleaza in special copiii mai mici pentru a testa spatiul social de actiune si rangul in raport cu partenerii de joc mai varstnici .
Intre 6-12 ani jocul de-a razboiul devine mai violent, dar este guvernat de o serie de reguli. S-ar putea sa fie presarat cu certuri, dar bataile adevarate sunt rare.
Este de-a dreptul incalificabil ca diferitele forme de agresivitate sa se manifeste impotriva celor mai slabi, a celor fara aparare (copii, batrani, caini) . Pe buna dreptate apreciaza psihologii ca atunci cand iti omori tovarasul , pe cel care te insoteste si te pazeste , respectiv cainele , deschizi o cutie a Pandorei , bulversezi un intreg sistem de valori .
Copiii sunt atrasi mai mult de diverse jocuri si sotii . Irezistibil pentru ei sunt televizorul si computerul . Ei inca nu inteleg ce le este de folos si ce le dauneaza .
Malefic in acest sens este lipsa de interes a parintilor . Majoritatea ingrijindu-se de bunastarea copilului , de sanatatea si buna conditie fizica a lui , uita de lucrul cel mai important - educatia moral-spirituala .
Un alt 'rau' care poate fi eliminat este televizorul . Violetele (fizice sau verbale) de pe micul ecran coboara adesea in mijlocul familiei si al prietenilor . De aceea e foarte important ce li se permite copiilor sa vada .
Cert este ca violenta nu se poate combate decat cu opusul acesteia - cu dragoste, toleranta si intelegere fata de aproape . Fiecare pentru sine nu e o solutie . Violenta nu este o fatalitate , e un simptom al unei boli si , ca orice boala , ea isi are terapia ei de vindecare .
Comunicarea intre copii si parinti trebuie sa demareze cat mai curand (mai ales cea intre mama si copil) , dar niciodata nu este prea tarziu sa faci ceea ce trebuie , pentru binele copilului si pentru linistea familiei .
Persoanele care studiaza felul in care ar trebui sa fie educati copiii, spun ca exista mai multe etape ale educatiei :
varsta regulilor (1-6 ani)
Pentru a intelege mai bine cum merg lucrurile in familie si in societate, cei mici au nevoie de reguli.
varsta imitatiei (7-10 ani)
Odata cu primii ani de scoala copiii trec intr-o alta varsta a educatiei : varsta la care lucrul cel mai important este modelul pe care il oferim .
Trebuie sa le oferim neconditionat afectiunea noastra , un mediu familial echilibrat , sa fim sinceri cu ei si , mai ales sa invatam sa depasim problemele care apar cu umor si imaginatie .
Forme de manifestare a agresivitatii sociale
Delicte minore : vagabondajul, furturi minore (de ex. stergatoare de parbriz), provocarea de pagube (spargerea geamurilor unor cladiri nelocuite).
Delicte majore: furtul armat, incendierea, bataia, violul, crima.
Agresivitatea baietilor in adolescenta poate duce la comiterea unor delicte minore, dar astfel de delicte nu au de obicei o mare importanta din punct de vedere psihologic daca baiatul nu le comite decat o data sau de doua ori si antrenat de un grup. Totusi, repetarea acestor delicte in cazul unui baiat crescut intr-un cerc sever si educat, inseamna:
Repetarea unor delictele minore in cazul baietilor care provin din cartiere sarace cu rata crescuta a delicventei, frecvent inseamna doar dorinta acestuia de a-si dovedi barbatia in fata prietenilor prin sfidarea autoritatilor.
Delictele majore includ multa agresivitate si arata nu numai ca baiatul a fost crescut fara dragoste, dar si ca a fost in plus supus cruzimii si ostracizarii .
Fetele manifesta in medie mai putina agresivitate decat baietii , ele avand mai mult tendinta sa supere parintii decat sa sfideze autoritatile sau sa atace alte persoane. O forma particulara de manifestare este fuga de acasa, care apare la fetele imature si instabile emotional, aflate de foarte mult timp in dezacord cu parintii.
Alt exemplu ar fi antrenarea fetei in activitati sexuale cu caracter de promiscuitate, din dorinta de a-si scandaliza parintii, dar care implica in plus un sentiment al fetei de 'nimicnicie'. In aceste cazuri de mai sus exista conflicte grave in sanul familiei si o deficienta in ceea ce priveste dragostea parintilor fata de fata.
Conform statisticilor efectuate in ultimii ani , delicventa prezinta o crestere care determina oscilatii coincidente cu etape de recesiuni economice si crize sociale . Dar aceste cazuri de delicventa juvenila si de delicventa in general , inregistrate statistic , generate de oscilatiile sociale, reprezinta doar o parte din totalul cazurilor . Marea delicventa este mai redusa decat delicventa medie sau cea minora .
In Capitolul IV am expus obiectivele si ipoteza lucrarii "Aspecte ale agresivitatii la scolarul mic" , metodologia , prelucrarea si interpretarea datelor .
Ceea ce m-a determinat sa abordez tema agresivitatii a fost contextul social-economic actual . Problema agresivitatii a ajuns o chestiune fundamentala a societatii actuale , agresivitatea avand foarte multe forme de manifestare de putine ori poate fi depistata sau evitata . Datorita cresterii numarului factorilor care determina aparitia fenomenelor de agresivitate , se poate afirma acesta este direct proportional cu nivelul dezvoltarii societatii umane .
Am ales tema agresivitatii la scolarul mic avand in vedere ca si copiii fac parte din societate , reprezentata mai intai de familie , apoi de mediul scolar , asadar si ei acumuleaza o anume agresivitate aparuta ca efect al relatiilor sociale pe care le stabilesc la aceasta varsta . Am tratat problema agresivitatii in perioada cuprinsa intre 6-10 ani deoarece aceasta este perioada in care se realizeaza cele mai mari progrese in dezvoltarea psihica . Toate achizitiile facute acum contribuie definitiv la conturarea caracterului si a comportamentului in viitoarele etape de dezvoltare psihica si influenteaza personalitatea sa ca adult .
Ipoteza de la care am pornit in realizarea lucrarii poate fi formulata astfel : agresivitatea este in primul rand o consecinta a factorilor de mediu social si prin activitatea depusa in scoala caracterul copilului poate fi astfel modelat incat acea agresivitate existenta, latenta sa poata fi canalizata in sens pozitiv si nu lasata sa se manifeste prin diferite comportamente negative.
Metodologia utilizata a cuprins chestionare , discutii cu grupuri de copii si observatii asupra comportamentului lor urmarind identificarea nivelului de agresivitate , tipurile de agresivitate , cauze care duc la manifestarea agresivitatii de catre subiecti si modalitatile de exprimare ale agresivitatii .
Efectivul de subiecti care a participat la testare a fost alcatuit din 62 de copii , cuprinsi intre 6-10 ani , elevi din clasele I-IV la Scoala cu clasele I-VIII Becicherecu Mic , judetul Timis .
In urma discutiilor cu subiectii am ajuns la concluzia ca cei mai multi copii au simtit pe propria piele "binefacerile" educatiei prin bataie , marele succes al acestei metode fiind convingerea victimelor ca uneori au fost pedepsite pe drept . Asadar exista situatii in care violenta este acceptabila si chiar necesara .
Din studiul chestionarului referitor la mediul familial si social , am constatat ca 56,6% dintre subiecti considera ca este adevarata afirmatia : "Tatal are mai multe posibilitati si drepturi in familie si in societate decat mama" , fata de 32,3% care considera ca realitatea sociala confera sanse egale ambelor sexe .
O pondere de 26,4% dintre subiecti considera ca mama suporta frecvent acte de violenta in familie din partea tatalui . Este semnificativ de relevant faptul ca 61,4% dintre subiecti neaga acest fenomen la intrebarile specifice privind cazuri de violenta casnica cunoscute . Cei care afirma existenta unor astfel de manifestari in alte familii ocupa insa o pondere de 96,3% , fiind de natura sa ingrijoreze autoritatile competente in ocrotirea familiei .
Neglijarea obligatiilor familiale de catre soti este confirmata la o proportie de 69,5% din cazuri .
La intrebarea "Tatal vine acasa in stare de ebrietate?" am constatat ca 61,8% dintre subiecti au semnalat aceasta situatie , iar 32,2% au afirmat ca tatii lor nu s-au aflat niciodata in aceasta situatie . Sondajul efectuat a pus in evidenta aspecte ingrijoratoare privind manifestari ale disfunctiilor familiale, printr-un comportament inadecvat , mergand pana la agresiune si violenta .
Opiniile subiectilor cu privire la sursele de influentare , cauzele violentelor in familie mentioneaza nu in ultimul rand saracia si lipsa banilor ca element principal (84,8% dintre subiecti) . Acest aspect poate influenta negativ satisfacerea necesitatilor de viata cotidiana , cu implicatii majore in ingrijirea familiei . In al doilea rand , a fost semnalata ca una din cauze consumul exagerat de alcool , starea de ebrietate a parintilor intr-o pondere de 14,5% "deseori" si 32.7% "uneori" .
Observatiile efectuate asupra unor subiecti au fost cuprinse in fise , dintre care am anexat la aceasta lucrare cateva ,care mi s-au parut mai elocvente referitor la cauzele aparitiei si formele de manifestare ale agresivitatii la scolarii din clasele I-IV .
In Capitolul V am prezentat concluziile din care rezulta ca agresivitatea scolarului mic este un efect al mediului social si al mediului familial .
Societatea in care traim isi pune amprenta asupra noastra chiar fara sa vrem . Nu degeaba i se spune acestui secol "al vitezei" , pentru ca traim la viteze ametitoare , ceea ce nu inseamna neaparat progres . Din nefericire faptul ca suntem mereu preocupati sa ne castigam existenta duce adesea la interminabile probleme de comunicare .
Odata cu primii ani de scoala copiii trec la varsta la care cel mai important lucru este modelul care li se ofera .
Copiii au nevoie de familie , de o atmosfera calda , de echilibru , si , mai ales , de ambii parinti , pentru ca fiecare isi influenteaza copilul intr-un anumit fel .
Cel mai bine este atunci cand asezam la baza optimismului credinta in bine , in frumos , in echilibru si in toate valorile morale .
Sa nu uitam insa ca fiecare dintre noi isi doreste ce e mai bun pentru copilul lui , dar acest "mai bun" incepe in primul rand cu noi insine.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3569
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
