COOPERAREA IN GRUPURI

COOPERAREA IN GRUPURI

Invatamantul romanesc se confrunta cu probleme din ce in ce mai complexe, care necesita un nou mod de gandire, idei noi, informatii noi si binenteles, un nou mod de a invata. "Analfabetul de maine nu va mai fi cel care nu stie sa citeasca, ci cel care nu a invatat cum sa invete".

Invatarea prin cooperare este o strategie de instruire structurata si sistematizata, in cadrul careia, grupe/echipe mici lucreaza impreuna pentru a atinge un tel comun, urmand ca fiecare membru al unui grup sa-si imbunatateasca performantele proprii si sa contribue la cresterea performantelor celorlalti membri ai grupului.

Cooperarea presupune colaborarea, adica participarea activa la realizarea unei actiuni, bazata pe schimbul de propuneri, idei.

Invatarea prin cooperare ajuta copiii sa invete mai profund, cultivand relatiile bazate pe respect reciproc si colaborare constructiva. Tehnicile de invatare prin cooperare prezinta o serie de strategii de atribuire a unor roluri active copiilor, pentru ca acestia sa se sprijine reciproc in invatare. Nu mai este suficient sa li se prezinte copiilor date intuitive sau verbale, pentru ca ei sa le inregistreze si sa le interiorizeze, pentru a fi redate in mod fidel; este nevoie de interactiuni cognitive, sociale, prin care, invatarea, ofera copiilor posibilitatea de a cunoaste rezultatele procesului de invatare, dar si a proceselor mentale din cadrul invatarii.

Daca, pana nu de mult, scoala romaneasca promova competitia si individualismul, incuraja reusita personala, acum ea si-a schimbat strategia si abordeaza ideea cooperarii prin:

• Stimularea interactiunii dintre copii
• Depunerea unui efort mai intens de catre copii in procesul de invatare
• Generarea sentimentelor de acceptare si simpatie
• Stimularea inteligentei interpersonala
• Dezvoltarea abilitatilor de comunicare
• Incurajarea comportamentelor de facilitare a succesului celorlalti
• Dezvoltarea gandirii critice

De ce utilizam invatarea prin cooperare ?

Procesul de invatare nu poate fi conceput, in contextul actual, fara cooperare: pot colabora 3-4 copii intr-un grup, 16-20 copii dintr-o grupa, dar pot conlucra si copii din grupe si gradinite diferite, in proiecte comune. Deci, a coopera inseamna a lucra impreuna pentru un scop comun, presupunand un schimb activ de idei, inseamna a dezvolta componenta sociala a personalitatii copiilor.

Determinarea copiilor prescolari sa lucreze in echipa reprezinta o tehnica binecunoscuta pentru promovarea invatarii active si a unei mai bune pregatiri pentru integrarea scolara , stiut fiind faptul ca abilitatea de-a lucra impreuna a devenit apanajul noii reforme educationale.

Din acest motiv, toate activitatile de invatare nu trebuie sa fie prelegeri plicticoase, ci jocuri cu rol, simulari, povesti, probleme decupate din viata de zi cu zi. In orice moment al activitatii copilul este antrenat intr-o activitate cu o sarcina clara si intotdeauna participarea lui are drept scop sa gaseasca o solutie, sa castige o competitie, sa-si adjudece un merit pentru efortul sau.

Copiii trebuie invatati de mici sa coopereze in cadrul unor echipe, dar sa se infrunte si individual din perspectiva "castig eu - castigi si tu".

Rolul invatarii prin cooperare pentru copii

Formarea grupului de copii

Organizarea invatarii in grupuri/echipe mici de copii trebuie facuta in mod corect. La inceput, sunt copii care considera ca, daca sunt grupati cu altii, pot sta linistiti toata activitatea ca are cine sa realizeze sarcina de lucru. Educatoarea trebuie sa-i determine pe copii sa constientizeze ca sarcina unui grup este una comuna, iar pentru a fi realizata, fiecare copil are o sarcina individuala, pentru care-si asuma responsabilitatea.

Gupurile sunt utile pentru a genera intr-un interval scurt, un mare numar de idei si pentru a facilita intelegerea unor concepte abstracte, prin discutii referitoare la informatia primita si la experienta personala.

Cateva modalitati de formare a grupurilor de copii

1. Copiii numara de la 1 la 4, cei cu numarul 1 se aseaza la masa pe care se gaseste cifra 1 si asa mai departe, fiecare copil se seaza la masuta cu cifra corespunzatoare.
2. Pe o masuta se amesteca ecusoane cu 3 sau 4 categorii de desene: flori, iepurasi, ursuleti, fluturasi,etc. Fiecare copil isi alege ecusonul preferat si se aseaza la masuta la care se gaseste ecusonul pe care l-a ales
3. Impusa
4. Dupa preferinta copiilor.

Invatarea prin cooperare presupune avantaje si dezavantaje

Copiilor li se solicita in mod explicit formarea de mici echipe pentru rezolvarea unui exercitiu, a unei lucrari, a unui proiect,etc. Copiii trebuie sa-si imparta sarcinile si sa relationeze unul cu altul. Pe masura ce o echipa isi indeplineste partea sa, urmatoarea preia responsabilitatile acesteia, compara si completeaza informatiile etc. Un factor important al invatarii prin cooperare il constituie valorificarea cunostintelor deja acumulate de catre copii si crearea posibilitatii de a dobindi altele noi, invatand concomitent sa structureze informatia posedata si cea noua.

Interogatoriu constructivist al educatoarei in cadrul invatarii prin cooperare:

• Cum ii voi face pe copii sa-si aminteasca si sa-si activeze informatiile, experientele pe care le detin, despre subiectul pe care-l voi propune?
• Cum ii voi motiva pentru a cauta sa se informeze si sa investigheze subiectul propus?
• Cum ii voi face sa interactioneze in mod activ cu noile informatii si cu ceilalti membrii ai grupului?
• Ce contexte de exersare a noilor continuturi voi crea?
• Cum voi putea determina copiii sa dea un sens si o interpretare personala celor invatate, reprezentative pentru fiecare copil?

In procesul de lucru, metodica se adapteaza la necesitatea dictata de o anumita conjunctura: numarul de participanti, gradul de cunoastere a problemei, nivelul de instruire,etc; flexibilitatea metodicii prezentand o conditie indispensabila a unui impact social sporit al activitatilor. Aplicand metodele interactive, copiii lucreaza pe baza cazurilor improvizate, precum si a celor reale.

Managementul lucrului in echipa

Strategii de invatare prin cooperare folosite la Cunoasterea mediului

Am organizat mai multe plimbari si vizite, la inceput in cartierul gradinitei, apoi in Cartierul Cetate al orasului Alba Iulia. Am urmarit cu atentie blocurile in care locuiesc copiii, institutiile intalnite, parcurile in care am sesizat modul in care sunt asezate rondourile, vegetatia, culorile specifice, si tot ceea ce le putea atrage atentia copiilor.

1. Ciorchinele

Dupa mai multe activitati de acest gen am incercat sa refacem cartierul Cetate

Am impartit copiii in grupe de patru copii dupa modelul numara de la 1-4, le-am cerut sa se gandeasca la institutiile si obiectivele intalnite in plimbarile noastre si sa deseneze fiecare cate un obiectiv pentru a forma cartierul Cetate.

Reguli:

• Copiii din aceeasi grupa se consulta unii cu altii pentru a desena obiective diferite

• Copiii care cunosc literele pot sa scrie sub desenul facut numele sau initialele a ceea ce au desenat
• Copiii din grupe diferite nu au voie sa comunice unii cu altii.

Dupa expirarea timpului ,fiecare copil a prezentat pe rand desenul, a denumit ceea ce a reprezentat in desenul lui, desen pe care l-a asezat intr-un contur care reprezinta Cetatea. Daca s-a realizat acelasi obiectiv de mai multe ori, acel desen s-a asezat unul peste celalalt.

S-a privit conturul cu desene si am intrebat : "Ce obiectiv lipseste sau Ce am vizitat noi si nu a desenat nici un copil? Copiii au privit atenti si au constatat ca lipsesc cateva instititii :

- Biserica din cartier

- Spitalul Judetean

- Statuia lui Mihai Viteazul

- Magazine de imbracaminte, alimente

S-au repetat in desenele lor : parcul, blocuri de locuinte, gradinite , scoli, Muzeul Unirii, Casa de Cultura, Liceul Militar, piata.

La intrebarea" cine vrea sa deseneze ceea ce lipseste din cartier?", au fost mai multi copii care s-au oferit, le-am dat posibilitatea tuturor sa deseneze si sa completeze conturul Cartierului Cetate. Astfel am invatat impreuna sa cunoastem si sa realizam cartierul in care locuim si pe care l-am vizitat de mai multe ori.

Tehnica poate fi utilizata cu succes si la etapa de generalizare a unui capitol.

2. Brainstorming.

S-a facut un exercitiu de imaginatie cerand copiilor sa-si aminteasca ce au vazut ei prin oras si nu le-a placut. S- a impartit grupa de copii in doua grupe: o grupa de copii a expus ce nu le-a placut in oras si poate polua orasul, iar cealalta grupa a urmarit atitudinile oamenilor, a copiilor. Am notat toate parerile:

Grupa 1.

resturi menajere lasate peste tot, chiar si acolo unde exista cosuri de gunoi

desene si picturi pe garduri si peretii cladirilor

spatii verzi distruse

in parcuri este prea multa galagie

miros neplacut atunci cand trece pe langa noi cate o masina , mai ales autobuze

nu sunt copaci multi pentru a sta la umbra

Grupa 2.

oamenii arunca pachetul de tigari si resturile de la tigara pe unde trec

in parc oamenii joaca table, carti , beau bere, suc si lasa sticlele pe jos

copiii calca iarba, florile, se leagana pe crengile copacilor

copiii desfac dulciuri, guma si arunca ambalajele acolo unde se gasesc

Le dau posibilitatea celor doua grupe sa se completeaze reciproc, apoi pun intrebarea: "Ce masuri si atitudini pot lua oamenii pentru a avea un oras curat?"Accept si notez toate ideile:

• sa faca observatii atunci cand observa ca cineva arunca orce tip de ambalaj pe jos

• fabricile sa aiba filtre de gaz, sa nu arunce resturile in ape
• oamenii sa nu fumeze pentru ca nu este sanatos
• sa planteze multi pomi,
• sa amenajeze mai multe parcuri
• politia sa pedepseasca pe cei care fac mizerie
• oamenii de la Primarie sa amenajeze containere mai multe si mai mari si pe fiecare containar sa fie desenat ce tip de deseuri trebuie pus
• sa organizam mitinguri pentru a atrage atentia asupra faptului ca dorim sa crestem sanatosi

3. Harta conceptuala

1. Am desenat conturul orasului in mijlocul unei coli de hartie si am impartit grupa de copii in grupe de patru copii. Doua grupe au primit cate o coala in care trebuiau sa deseneze in contur ceea ce distruge orasul nostru, iar celelalte doua grupe au primit cate o coala in care trebuiau sa deseneze ce poate salva orasul nostru. Timp de lucru 20 minute.

A urmat Turul galeriei , copiii din primele doua grupe au afisat lucrarile pe un panou pe care era scris "Asa nu", iar celelalte grupe au afisat lucrarile pe un panou pe care era scris "Asa da". Cele patru grupuri au vizualizat lucrarile si fiecare a putut completa ceea ce lipsea din continutul lucrarilor, chiar daca n-au facut parte din grupul respectiv. Astfel, prin cooperare, s-au format opinii corecte, constructive, despre ceea ce este bine sau rau pentru orasul Alba Iulia.

2. Am impartit grupa de copii in doua grupe de cate sapte copii: fiecare copil din prima grupa a trebuit sa deseneze elemente care polueaza pamantul, iar fiecare copil din a doua grupa a trebuit sa deseneze elemente care impiedica poluarea. Copiii s-au consultat pe grupe sa vada daca au realizat toate elementele temei, apoi a urmat Turul galeriei pentru vizualizarea lucrarilor de catre toti copiii. Dupa asezarea lucrarilor in jurul clasei, copiii din prima grupa au "citit" elementele desenate, dand posibilitate copiilor din cea de-a doua grupa sa completeze cu alte elemente. La fel s-a procedat si cu cea de-a doua grupa, iar copiii din prima grupa au putut face completari pana cand toate elementele care impiedica poluarea au fost amintite.

Din lucrarile copiilor a rezultat faptul ca acestia aveau cunostinte de baza referitoare la caile de poluare si protectie, cunosteau o parte a surselor poluante din oras, dar, prin cooperare, si-au completat cunostintele pe care le aveau.

Rezultate ale invatarii prin cooperare folosind Jurnalul reflexiv

Copiii au inteles ca fiecare dintre noi trebuie sa aiba un oras curat, sa devina prieten al naturii, sa protejeze solul ca fiind un sustinator al vietii pe Pamant. Majoritatea copiilor si-au schimbat comportamentul de manifestare in diferite imprejurari. In Jurnalul reflexiv am notat opinii si interactiuni ale copiilor in situatii diferite, iar  din numeroasele idei ale copiilor le-am ales pe cele mai interesante:

• Andrei - eu n-am sa mai arunc niciodata hartii pe jos
• Andra - cand am fost in padure cu mama si tata am adunat resturile de mancare si hartiile intr-o punga si am aruncat-o in oras intr-un containar
• Tudor - m-am plimbat cu mama si tata prin oras si in fata mea un om si-a aprins o tigara si a aruncat pachetul pe jos.Am strigat la el ca trebuie sa-l arunce la un cos de gunoi, dar el a plecat mai departe. Desi mama m-a certat, spunand sa las oamenii pe care nu-i cunosc, in pace , eu i-am povestit despre experientele facute la gradinita si ce mult pot imbolnavii aceste gesturi Pamantul.
• Andreea Radu - un vecin, Rares, elev, a aruncat punga cu gunoi in parculetul din fata blocului in care locuim amandoi, eu i-am spus sa o duca la container, dar el mi-a raspus: nu vreau, ce-ti pasa tie ce fac eu. L-a vazut si mama mea care i-a spus sa o duca unde trebuie, dar, mama lui, care a auzit discutiile,a spus sa-i lasam copilul in pace. Atunci am rugat-o pe mama sa luam punga si sa o ducem la container, deoarece am invatat la gradinita, de la d-na educatoare si de la alti colegi, cum se poate imbolnavi pamantul din cauza deseurilor aruncate oriunde.

Concluzie

Invatarea prin cooperare dezvolta capacitatea copiilor de a lucra impreuna, la toate categoriile de activitati din gradinita, acoperind neajunsurile invatarii individualizate, acordand, in acelasi timp, o importanta considerabila dimensiunii sociale, prin desfasurarea proceselor interpersonale.

Bibliografie:

1.Fluieras,Vasile, Teoria si practica invatarii prin cooperare, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj - Napoca, 2005.

2.Dulama, Maria Eliza, Metodologie didactica, Editura Atlas-Clusium,Cluj-Napoca, Romania, 2006.

INSTITUTOR: SIMONA NISTOR