CATEGORII DOCUMENTE |
Gradinita |
Ministerul Educatiei si Stiintei al Republicii Moldova
Consiliul National pentru Curriculum si Evaluare
CURRICULUM DE BIOLOGIE
Copyright Ministerul Educatiei si
Stiintei
PRELIMINARII
Reforma curriculara in domeniul biologiei implica o schimbare fundamentala, propunand un model de predare integrala a acestei disciplini, model care sa conduca la formarea la elevi a unei conceptii unitare asupra naturii. Predarea biologiei pe baza acestui curriculum se constituie intr-un demers de cunoastere activa, prin investigare, care plaseaza elevul in centrul activitatii instructiv-educative.
Elaborarea curriculum-ului s-a bazat pe urmatoarele principii:
Coerenta pe clase si pe cicluri a demersurilor didactice proiectate:
Structurarea continuturilor intr-o viziune integrata, modulara, concentrica, urmarindu-se dezvoltarea competentelor de investigare a naturii, utilizarea ustensilelor si a aparaturii de laborator, solutionarea de situatii-problema etc.
Accesibilitatea in raport cu nivelul de dezvoltare psihosomatica a elevilor prin modul de formulare a obiectivelor de referinta, a secventelor de continut si a activitatilor didactice propuse.
Centrarea demersurilor didactice pe elev, prin propunerea unor activitati individuale sau in grup, in care elevii sa-si dezvolte independenta de actiune, originalitatea si creativitatea, desfasurand activitatile in ritmul propriu fiecaruia.
Corelatiile interdisciplinare cu fizica, chimia, matematica, desenul, literatura.
Scopul disciplinei
Studiul biologiei in gimnaziu vizeaza formarea unor cunostinte despre structura si varietatea formelor de viata si unitatea organismelor vii, educarea unui comportament ecologic vizand grija si responsabilitatea fata de sine si fata de mediul natural.
REPERE CONCEPTUALE
Noul curriculum de biologie este elaborat in baza teoriei instruirii, aplicata la nivel normativ si prescriptiv. La nivel normativ este vizata dimensiunea functionala, structurala si operationala a procesului de invatamant, care marcheaza cadrul epistemologic specific didacticii generale. La nivel prescriptiv este vizata practica activitatii de predare - invatare - evaluare, realizabila in cazul procesului de invatamant, care marcheaza domeniul de studiu specific proiectarii curriculare.
Pornind de la esenta teoriei instruirii si de la modelul de predare integrala a biologiei, noul curriculum de biologie:
dezvolta curiozitatea si interesul fata de domeniul abordat, orientand demersul spre activitati independente de mini-cercetare si de explorare;
ofera posibilitatea exersarii de competente, cum ar fi: formularea de ipoteze, desfasurarea independenta a unei activitati experimentale, formularea de concluzii si argumentarea lor, rezolvarea de probleme, luarea de decizii etc;
propune identificarea unor surse de informare si de documentare necesare in activitatile de tip investigare;
propune desfasurarea de activitati independente si in grup;
ofera elevului posibilitatea de a-si asuma responsabilitati, de a coopera, de a face observatii critice etc;
ofera elevului si profesorului posibilitatea de autoevaluare a activitatii.
Curriculum-ul este astfel conceput incat sa permita profesorilor libertatea de a alege ordinea si modul de organizare a activitatilor de invatare in raport cu viziunea proprie.
OBIECTIVELE GENERALE
Prezentul curriculum isi propune realizarea urmatoarelor obiective generale:
I. Cunostinte
Formarea unei conceptii stiintifice despre unitatea naturii.
Cunoasterea si intelegerea structurilor, a fenomenelor, a proceselor si a insusirilor fundamentale ale organismelor vii.
Cunoasterea si intelegerea relatiilor de tipul structura-functie, organism-mediu, organism-organism.
Cunoasterea si intelegerea structurilor si a fiziologiei umane, relatia omului cu biosfera.
II. Capacitati
Formarea capacitatilor de colectare, inregistrare, interpretare si comunicare a informatiei despre plante , animale, om si biosfera in diverse situatii de invatare.
Formarea capacitatilor de gandire creativa, de investigatie si de valorificare a propriei experiente in situatii concrete de viata.
Utilizarea si manipularea echipamentului intr-un mod adecvat, eficient, sigur si responsabil pentru a gasi raspunsuri la probleme biologice. Argumentarea punctului de vedere si sustinerea lui in cadrul deciziilor luate fata de problemele biologice.
III. Atitudini
Formarea unui comportament ecologic, vizand grija si responsabilitatea fata de organismele vii si fata de mediul natural.
Formarea responsabilitatii fata de sanatatea personala si a societatii.
Formarea unei atitudini de toleranta si de responsabilitate fata de sine si semeni.
Modelul didactic al disciplinei
Clasele Titlul Modulelor |
VI |
VII |
VIII |
IX |
I Diversitatea lumii vii |
-Diversitatea plantelor si animalelor in diverse zone geografice. -Animale salbatice si domestice. -Diversitatea mediului ambiant din zona scolii. -Efectele actiunii omului asupra diversitatii mediului. |
-Diversitatea formelor deplasarii animalelor in diverse medii de viata. -Miscarea la plante. -Locomotia omului in diverse conditii de mediu. |
Diversitatea animalelor: -animale vertebrate si nevertebrate; Diversitatea plantelor: -plante cu flori si fara flori; Diversitatea umana: -rase umane: Diversitate structurala a organismelor vii. |
-Diversitatea ecosistemelor pe glob. -Medii de viata si adaptari la mediu. -Relatii ale organismelor cu factorii de mediu. -Biodiversitatea intr-un ecosistem apropiat scolii. |
II Sisteme vitale |
-Comportamente alimentare la animale. -Nutritia la plante, animale si om. -Respiratia vietuitoarelor: modalitati de respiratie la animale in diverse medii. -Respiratia la plante. -Transportul substantelor prin corpul plantei. Fotosinteza. -Sistemul digestiv, respirator si excretor la om. |
-Schimbul de substante si energie intre organisme si mediu. -Semnificatia nutritiei si respiratiei la organismele vii. -Influenta unor factori asupra schimbului de substante si energie dintre organism si mediu. |
-Celula - unitate structurala si functionala a lumii vii. -Elemente de structura si functie a celulei. -Secretie de uleiuri eterice la plante. -Schimb de substante si energie la nivel celular. |
-Circuitul materiei si energiei in biosfera. -Cicluri biogeochimice. -Rolul organismelor in circuitul materiei si energiei in biosfera. |
III Sisteme de coordonare si de integrare a organismelor in mediu |
-Comportamente de integrare a animalelor in mediu. -Reactia plantelor la factorii de mediu. |
-Orientarea si comunicarea la animale si om. -Organe de simt la om si animale. -Acuitatea simturilor. -Rolul de coordonare si integrare a sistemului nervos la animale si om. |
-Sisteme de coordonare la om. -Sistemul nervos si sistemul endocrin- generalitati. -Igiena sistemului nervos. |
-Reglarea echilibrului ecosistemelor. -Relatii intre organisme intr-un ecosistem (parazitism; prada - pradator, simbioza, mimitism ). -Selectie naturala. |
IV Bioritmuri |
-Organisme diurne. -Organisme nocturne. |
-Cicluri de dezvoltare la plante, animale si om. -Migratii, hibernari. |
-Ovulatie. -Bioritmuri fiziologice. -Bioritmurile si sanatatea. |
-Aspecte sezoniere ale organismelor vegetale si animale. |
V Sisteme de sustinere |
-Particularitatile structurale de sustinere la om si animale. -Scheletul la om si animale. -Rolul celulelor in sustinerea organismelor. |
-Particularitatile scheletului la animale si om adaptate pentru locomotie. -Evolutia sistemelor de sustinere la om. |
-Particularitatile sistemului locomotor la om. -Patologii ale sistemului locomotor. -Masuri de prim-ajutor in caz de afectiuni ale sistemului locomotor. -Igiena sistemului locomotor. |
-Rolul sistemelor de sustinere in supravietuirea organismelor : adaptari ale organelor pentru supravietuire. -Constructii tehnice pe baza modelelor biologice de sustinere. |
VI Reproducerea in lumea vie |
-Comportamente de reproducere la plante si animale. -Tipuri si modalitati de reproducere. |
-Organe de reproducere la plante si animale. -Celule sexuale si fecundatia la plante si animale. -Formarea noului organism. -Raspandirea fructelor si semintelor. |
-Organe de reproducere la om. -Fecundatia si dezvoltarea embrionului la om. -Gestatia si nasterea. -Cresterea si dezvoltarea la om. -Sexualitatea. |
-Celula sexuala si esenta gametogenezei. -Ereditate, variabilitate si mecanismele transmiterii caracterelor ereditare (legile lui G.Mendel) -Maladiile ereditare. |
VII Ocrotirea mediului ambiant |
-Plante si animale pe cale de disparitie. -Rezervatii, parcuri nationale. -Plante si animale ocrotite prin lege. |
-Utilizarea rationala a resurselor naturale. -Noi cai spre utilizarea naturii. |
-Influenta factorilor nocivi asupra organismului uman: alcool, tutun, droguri. |
-Influenta omului asupra biodiversitatii. -Plante si animale ocrotite de lege. Monumente ale naturii din R.Moldova. -Impactul actiunilor umane asupra propriei existente. -Bioacumulari. |
Clasa a VI-a
Obiective de referinta |
Continuturi |
Exemple de activitati de predare-invatare |
1 | ||
Obiective cadru 1. Cunoasterea si intelegerea proceselor, a fenomenelor si a notiunilor de biologie. 2. Dezvoltarea capacitatii de investigare a naturii. 3. Dezvoltarea capacitatii de comunicare. 4. Formarea unor convingeri si atitudini pentru sanatatea proprie si ocrotirea mediului inconjurator. |
||
Elevul va fi capabil: sa recunoasca o serie de plante si animale din diverse zone ale globului sa estimeze influenta activitatii umane asupra mediului sa analizeze relatiile dintre factorii de mediu si diversitatea plantelor si a animalelor. sa planifice actiuni de ocrotire a animalelor din zona sa colecteze date despre viata animalelor domestice |
I.Diversitatea lumii viiDiversitatea plantelor si a animalelor in diverse zone geografice Animale salbatice si animale domestice. Diversitatea mediului ambiant din zona scolii. Efectele actiunii omului asupra diversitatii mediului. |
Notarea pe o harta contur a denumirii unor animale specifice pentru jungla, desert, taiga, padure din zona temperata, tundra. Observatii in zona apropiata scolii si inregistrarea in caiet a plantelor si a animalelor intalnite si recunoscute in timpul excursiei didactice. Completarea unei fise didactice cu observatiile din teren si formularea unor concluzii despre diversitatea organismelor din zona. Excursie in zona scolii si depistarea efectelor interventiei omului in aceasta zona. Intocmirea unei schite de teren, in care elevii sa indice aspecte ale activitatii umane in zona; diversitatea animalelor domestice si salbatice. Compararea unor imagini diapozitive, filme a doua zone cu conditii diferite de mediu (de ex. jungla si padure temperata). Reprezentarea grafica a variatiei densitatii vegetatiei in raport cu conditiile de mediu. Amplasarea de casute pentru pasari. |
sa identifice si sa compare animalele si plantele diurne si nocturne. sa reprezinte grafic variatii ale bioritmului la plante si animale. sa caracterizeze comportamentul propriu vizavi de ocrotirea animalelor nocturne. |
II. Biorimuri Organisme diurne Organisme nocturne |
Observarea activitatii liliecilor, carabusilor, aricilor, pisicilor, vrabiilor, bufnitelor, iepurelui, uliului etc. Exercitii de clasificare a animalelor in diurne si nocturne. Reprezentarea artistica a unor bioritmuri la plante si animale (de ex. prin desen, compunere, poezii, ghicitori etc.) |
sa compare diverse comportamente alimentare la animale. sa determine experimental formarea substantelor organice la plante (fotosinteza). sa clasifice animalele pe care le cunoaste dupa tipul de nutritie si respiratie. sa interpreteze datele obtinute din observatii sau experimente sub forma de tabele, diagrame, grafice, desene etc. sa adopte o atitudine pozitiva fata de propriul regim alimentar. sa identifice organele si sistemele de organe care realizeaza functiile de nutritie la unele plante, animale si la om. sa recunoasca principalele grupe de alimente necesare organismului uman. |
III. Sisteme vitaleComportamente alimentare la animale. Nutritia la plante, animale, om. Respiratia vietuitoarelor: modalitati de respiratie la animale in diverse medii. Respiratia la plante. Transportul substantelor prin corpul plantei. Fotosinteza. Sistemul digestiv, respirator, circulator si excretor la om. |
Realizarea unor tabele comparative pentru comportamente alimentare la animale. Activitatile in grup pentru a determina principalele categorii de alimente (lactate, carne, paste fainoase, fructe si legume). Joc didactic cu piramida alimentara. Experimente pentru determinarea ritmului respirator si a pulsului la om in stare de repaus si de efort fizic. Experimente pentru determinarea rolului fotosintezei in nutritia plantelor. Lucru in grup. Realizarea unor clasificari a animalelor (rama, broasca, pesti, caine, porumbel, soparla, carabus). Experiente de identificare a absorbtiei si a transportului substantelor prin corpul plantelor. Experimente pentru identificarea respiratiei si a transpiratiei la o planta cu flori. Enumerarea sistemelor de organe si a organelor cu functii de nutritie (digestiv, respirator, circulator, excretor) la diverse organisme. Indicarea pe plansa, mulaj, preparat umed, a pozitiei organelor in corpul iepurelui, porumbelului si omului. |
sa identifice parti componente ale sistemului de sustinere a plantei. sa compare diverse structuri de sustinere la organismele vii. sa colecteze date si sa utilizeze informatia despre sistemele de sustinere la plante si la animale. sa reflecteze asupra propriului comportament fata de plante. |
IV. Sisteme de sustinereParticularitati structurale de sustinere la animale. Organe si tesuturi de sustinere la plante. Rolul celulelor in sustinerea organismelor. |
Observarea unor planse, imagini, diapozitive cu plante de fasole, mazare, stejar, iedera, vita de vie, coacaz, grau, porumb etc.) si descrierea sistemelor de sustinere a acestor plante. Elaborarea unor scheme comparative a scheletului la : om, caine, iepure, balena, liliac, rac, melc, musca. Reprezentari grafice ale unor sisteme de sustinere la plante si la animale. Exercitii de utilizare a atlaselor, determinatoarelor, computerelor etc. |
sa recunoasca si sa compare tipuri de reproducere la unele animale si plante. sa prezinte informatii despre comporta- mentele de reproducere la animale si plante. |
V. Reproducerea in lumea vie Comportamente de reproducere la plante si animale. Tipuri si modalitati de reproducere. |
Reprezentarea unor scheme de inmultire la animale. Realizarea unor tabele comparative privind comportamentul de reproducere (la caini, cocori, cocos de padure, broasca, peste, rama) si tipuri de adaptare a plantelor pentru polenizare. Realizarea unor referate cu tema " Comportamente de reproducere". Inmultirea plantelor de apartament prin diverse metode. |
sa stabileasca relatii intre reactiile plantelor si ale animalelor la actiunea factorilor de mediu. sa realizeze experimente pentru punerea in evidenta a reactiilor plantelor la factorii de mediu. sa formuleze concluzii privind integrarea plantelor si animalelor in mediu si sa le comunice. sa valorifice cunostintele in crearea conditiilor optime de mediu. |
VI. Sisteme de coordonare si integrare a organismelor Comportamente de integrare a animalelor in mediu. Reactia plantelor la factorii din mediu. |
Experiment de evidentiere a comportamentului furnicilor (in conditii de laborator ). Experiment de evidentiere a influentei usturoiului, cepei asupra mucegaiului. Formularea de concluzii etc. Experimente pentru evidentierea absorbtiei apei de catre o planta cu flori (urzicuta), in conditii de caldura si frig, lumina si intuneric. |
sa identifice plantele si animalele pe cale de disparitie si rezervatiile naturale din R.Moldova. sa interpreteze importanta rezervatiilor si a parcurilor nationale pentru ocrotirea naturii. sa se angajeze in actiuni de protectie a animalelor si a plantelor din zona scolii. |
VII. Ocrotirea mediului ambiant Plante si animale pe cale de disparitie . Rezervatii, parcuri nationale. Plante si animale ocrotite prin lege. |
Vizionarea de filme didactice despre ocrotirea plantelor si animalelor. Excursii la muzeele tinutului natal cu tema "Plante si animale rare din Moldova". Colectionarea si afisarea diferitelor poze cu animale si plante pe cale de disparitie. Realizarea unui proiect de ocrotire a naturii pentru zona locala. |
Clasa a VII-a
-1- |
-2- |
-3- |
Obiective cadruCunoasterea si intelegerea proceselor, a fenomenelor si a notiunilor de biologie. Dezvoltarea capacitatii de investigare a naturii. Dezvoltarea capacitatii de interactiune cu natura. Formarea unor convingeri si atitudini pentru sanatatea proprie si ocrotirea mediului inconjurator. |
||
Elevul va fi capabil : sa identifice diversitatea formelor de miscare la animale; sa compare locomotia omului in diverse conditii de mediu; sa stabileasca relatii intre tipul de locomotie si viteza de deplasare la animale; sa realizeze experimente pentru evidentierea miscarii la plante. |
I.Diversitatea lumii vii Diversitatea formelor de miscare a organismelor. Locomotia omului in diverse conditii de mediu. |
Observarea in natura, pe film didactic si la microscop a unor animale cu modalitati diverse de deplasare (de ex. la broasca, cal, iepure, sarpe, porumbel, liliac, soparla, melc, peste, rac, rama, maimuta, protozoare, cangur etc.). Observatii in natura, pe filme, la microscop asupra miscarii la plante (alge, floarea-soarelui, papadie, macris, amarilis etc.). Organizarea cu elevii a unor concursuri de deplasare pe nisip, in apa, pe gheata. Formularea de concluzii. Investigarea privind structura organelor de locomotie si viteza de deplasare. |
sa identifice si sa compare structurile implicate in locomotie la diferite animale si la om, precizand asemanarile si deosebirile dintre ele; sa stabileasca relatii intre structurile scheletului si modalitatile de locomotie; sa interpreteze modificarile patologice aparute la om sub influenta unor factori de mediu. |
II. Sisteme de sustinere Particularitatile scheletului la animale si la om adaptate pentru locomotie. Igiena sistemului de sustinere la om |
Observatii pe plansa, material natural, mulaj a scheletului la om si la unele animale (iepure, broasca, sarpe, porumbel, peste, liliac etc.) si completarea unui tabel cu partile implicate in locomotie. Realizarea unor scheme grafice comparative ale scheletului la caine, iepure, cartita, balena, liliac, porumbel etc. Modelarea unor parti de schelet la animalele studiate anterior si om, evidentiind o anumita pozitie in timpul unei miscari concrete. Reprezentarea schematica a adaptarilor pentru locomotie a membrelor anterioare si posterioare la om, caine, cal, vaca, urs, cangur, soparla, broasca, porumbel, barza, strut, peste, foca si formularea concluziilor. |
sa identifice organele de simt si modalitati de comunicare la animale; sa recunoasca principalele parti componente ale organelor de simt la om; sa compare acuitatea simturilor la animale (diurne si nocturne) si la om; sa estimeze consecintele lipsei unor organe de simt la animale; sa descrie aparate tehnice similare organelor de simt. |
III. Scheme de coordo-nare si integrare Orientarea si comunicarea la animale si la om. Organe de simt la om si la animale. Acuitatea simturilor. Rolul de coordonare si integrare a sistemului nervos la animale si om. |
Investigarea modalitatilor de comunicare la animale (caine, priveghetoare, liliac, lup, albine, furnici etc.).Formularea unor concluzii asupra semnalelor emise si percepute de animale. Observarea particularitatilor structurale ale organelor de simt la om. Studiu de caz. Implicatii ale lipsei unora dintre organele de simt la pisica. Experimente pentru evidentierea acuitatii auzului, campului vizual, mirosului, gustului la om. Experimente de evidentiere a relatiilor intre miros si gust la om. Documentarea cu modalitati alternative de comunicare la om (cuvinte, semnale Morse, alfabet surdo-mut, stegulete etc.). Utilizarea lupei si a microscopului pentru investigatii . Descrierea aparatului de fotografiat, a radarului etc. |
sa identifice organele de reproducere la plante si la animale; sa reprezinte schematic procesul reproducerii la plante si animale; sa compare celulele sexuale feminine si masculine la plante si la animale; sa stabileasca relatii intre modul de raspandire a fructelor si semintelor si particularitatile lor de structura; sa inregistreze observatii asupra unor faze de reproducere la plante si animale. |
IV. Reproducerea in lumea vie Organe de reproducere la plante si animale. Celule sexuale si fecundatia la plante si animale. Formarea noului organism. Raspandirea fructelor si a semintelor. |
Observarea pe planse si mulaje a organelor de reproducere la iepure sau soarece. Observarea pe material natural, mulaj, planse a unei flori (de cires, visin). Intocmirea unor tabele comparative cu structura celulelor sexuale la animale (spermatozoizi, ovule) si la plante (ovule, polen, tub polenic etc.). Descrierea procesului de formare a fructului si semintei la plante. Observarea pe filme sau in natura a modalitatilor de raspandire a fructelor si a semintelor (la papadie, brusture, paducel, ulm, brad etc.). Observarea in natura a perioadei de construire a cuiburilor la pasarile din zona (randunica, vrabii, barze, ciori etc.). Intocmirea unui calendar al infloririi si formarii fructelor. |
sa identifice etapele principale ale ciclurilor de crestere si de dezvoltare la plante, animale si om; sa analizeze cauzele migratiilor; sa compare cicluri de dezvoltare la unele animale; sa identifice ciclul de dezvoltare la unele plante si animale. |
V. Bioritmuri Cicluri de dezvoltare la plante, animale si om. Migratii, hibernari. |
Observarea pe planse si notarea in caiet a etapelor de crestere si de dezvoltare ale carabusului, broastei, fluturilor. Executarea de harti cu rute de migratii la berze, randunici, reni etc. Determinarea parametrilor factorilor de mediu (temperatura, umiditate, numar de insecte, viermi, aspectul vegetatiei) in perioada migratiilor. Intocmirea unor tabele comparative pentru cicluri de dezvoltare la animale. Inregistrarea datelor plecarii si sosirii unor pasari migratoare si a intrarii si iesirii in hibernare a unor animale. |
sa identifice organele care participa la realizarea schimbului de substante si de energie dintre organismul uman si mediu; sa interpreteze nutritia si respiratia ca functii esentiale pentru intretinerea vietii; sa reprezinte grafic schimbul de substante dintre organism si mediu; sa manifeste interes pentru mentinerea propriei sanatati. |
VI. Sisteme vitale Schimbul de substante si energie intre organism si mediu. Semnificatia nutritiei si respiratiei la organismele vii. Influenta unor factori asupra schimbului de substante si energie dintre organism si mediu. Igiena alimentatiei si respiratiei. |
Observatii pe planse sau pe mulaj asupra sistemului digestiv, respirator, excretor si asupra structurii pielii (glande sebacee, sudoripare, fire de par, terminatii nervoase). Experimente pentru evidentierea respiratiei la om. Completarea unor chestionare cu tema :"De ce mananca si beau animalele", "De ce respira animalele". Formularea unor concluzii. Intocmirea unor scheme pentru evidentierea schimbului de substante si energie la om. Interviuri cu membrii familiei pentru a determina cantitatea de alimente consumata de fiecare membru al familiei pe zi. Formularea concluziilor privind variatia necesarului de alimente in raport cu varsta si cu alti parametri. Compararea cantitatii de alimente consumate intr-o zi de caine, pisica, gaina etc. Experimente privind modificarea intensitatii transpiratiei, absorbtiei apei (la urzicuta) sub influenta conditiilor de mediu (temperatura, umiditate, lumina). Vizionarea de filme, discutii cu adultii, documentare din atlase, albume, reviste pentru informare despre bolile metabolice la om. Prezentarea unor comunicari pe aceasta tema. Intocmirea unei liste cu reguli de igiena care au importanta in aparitia sau prevenirea bolilor metabolice. |
sa identifice resurse naturale din zona; sa caracterizeze modul natural in care este utilizat terenul din zona pentru diverse necesitati umane; sa propuna modele de obtinere a surselor alternative de hrana. |
VII. Ocrotirea mediului ambiant Utilizarea rationala a resurselor naturale. Noi cai spre utilizarea naturii. |
Excursie in zona. Inregistrarea datelor despre prezenta unor resurse de apa, lemn, carbune, petrol, argila, calcar etc. Modul de utilizare a terenului de catre om: teren agricol, teren nelucrat, pasuni, teren pentru constructii, teren pentru depozitat deseuri etc. Formularea unor concluzii. Observatii asupra situatiei padurilor si apelor din Republica Moldova. Realizarea unui model de obtinere a hranei prin hidroponie (culturi de legume in solutii nutritive). |
Clasa a VIII-a
1 |
2 |
3 |
Obiective cadruCunoasterea si intelegerea proceselor, a fenomenelor si a notiunilor de biologie. Dezvoltarea capacitatilor de investigare a naturii. Dezvoltarea capacitatii de interactiune cu natura. Formarea unor convingeri si atitudini pentru sanatatea proprie si ocrotirea mediului inconjurator. |
||
Elevul va fi capabil: sa clasifice animalele din zona; sa identifice caracterele generale ale animalelor, plantelor cu flori si ale plantelor fara flori; sa identifice nivelurile de organizare structurala a organismelor. |
I.Diversitatea lumii vii Diversitatea animalelor: vertebrate si nevertebrate. Diversitatea plantelor: plante cu flori si fara flori. |
Observarea in natura, pe planse, mulaj a unor specii de animale vertebrate (pesti, amfibii, reptile, pasari, mamifere) si nevertebrate (insecte, viermi, moluste, crustacee, paianjeni). Observarea in natura, pe plansa, material natural a unor plante cu flori (mar, macies, fasole, lalea, grau, mac, brad etc.) si a unor plante fara flori (ferigi, muschi, licheni, alge, ciuperci). Observarea si notarea in caiet din atlase, filme etc. a diferitelor rase de caini, pisici, gaini etc. Realizarea unor clasificari ale animalelor dupa diverse criterii (de ex. domestice - salbatice, vertebrate - nevertebrate, nocturne-diurne etc.) Lucrari practice la microscop pentru evidentierea protozoarelor (parameciu, euglena verde etc.) Determinarea si calcularea frecventei unor plante si animale pe 1 m. |
sa identifice principalele componente ale celulei vegetale si animale si functiile lor; sa compare structura si functiile celulei vegetale si animale; sa interpreteze superioritatea diferitelor niveluri de organizare a organismelor. |
II. Sisteme vitaleCelula - elemente de structura si functie a celulei. Schimb de substante si energie la nivel celular. Organizarea structurala a organismelor: celula - tesut - organ - organism. |
Activitate practica. Observare la microscop a unei celule vegetale (de ex. la ceapa, rosii, mar etc.) si a unor celule animale (de ex. frotiu de sange) si identificarea componentilor principali. Modelarea unei celule vegetale sau animale din diverse materiale (pungi de plastic, apa, arbori, fructe etc.). Intocmirea unor scheme cu nivelurile structurale ale organismelor (celula - tesut - organ - organism). |
sa identifice factorii cu influenta nociva asupra organismului uman; sa compare organe si organisme sanatoase cu organe si organisme afectate de factori nocivi; sa explice efectul substantelor radioactive asupra plantelor, animalelor si omului. |
III. Ocrotirea mediuluiInfluenta factorilor nocivi asupra organismului uman: alcool, tutun, droguri. |
Realizarea unor desene pe foaie de hartie cu evidentierea factorilor nocivi (alcool, tutun, droguri, medicamente, cafea etc. ) asupra organismului uman. Completarea unor chestionare privind influenta nociva a alcoolului, tutunului, drogurilor asupra organismului. Compararea plamanilor sanatosi cu cei afectati (plansa). Descrierea procesului de modificari fiziologice a organismului uman in timp sub influenta alcoolului, tutunului, drogurilor. Investigatii despre efectul Cernobal asupra plantelor, animalelor si omului. Intocmirea unui indrumator cu reguli de renuntare la fumat, consum de alcool. Pregatirea comunicarilor despre modificarile organismului uman in timp, privind influenta factorilor nocivi. |
sa identifice principalele parti componente ale sistemului nervos si endocrin la om; sa interpreteze rolul de coordonare a sistemului nervos si endocrin in activitatea organismului uman; sa ilustreze aspecte ale unui regim de viata sanatos. |
IV. Sisteme de coordonare si integrare a organismelor in mediuSisteme de coordonare si reglare la om. Sistemul nervos si sistemul endocrin - generalitati. Rolul sistemului nervos si endocrin in coordonarea activitatii umane. Igiena sistemului nervos. |
Observarea pe mulaje sau pe planse a sistemului nervos si endocrin la om si descrierea principalelor componente (creier, maduva spinarii, nervi, glande endocrine: hipofiza, tiroida, timus, suprarenale, pancreas, glande sexuale). Experimente pentru evidentierea reflexelor (rotulian, plantar etc.). Compararea reflexelor conditionate si neconditionate. Intocmirea unor scheme privind coordonarea metabolismului de catre sistemul nervos si endocrin. |
sa identifice elementele componente ale sistemului locomotor la om; sa recunoasca unele patologii ale sistemului locomotor, precum si cauzele lor. |
V. Sisteme de sustinereParticularitatile sistemului locomotor la om. Patologii ale sistemului locomotor. Masuri de prim ajutor in caz de afectiuni ale sistemului locomotor. Igiena sistemului locomotor. |
Observatii pe planse sau pe mulaje asupra sistemului locomotor la om si indicarea partilor componente (schelet, muschi). Executarea de modele a unor parti de schelet si muschi la om. Recunoasterea in imagini, in grafice, in texte a unor afectiuni ale oaselor (luxatii, fracturi, rahitism etc.). Reprezentarea prin desene, modele a unor tipuri de parghii prezente in organismul uman (gat, membre, trunchi). Activitate practica de acordare a primului ajutor in caz de fracturi, luxatii, rani etc. Investigarea relatiilor dintre deformarea coloanei vertebrale si pozitia corpului, efort fizic etc. |
sa recunoasca elementele componente ale organelor de reproducere la om si rolul lor in fecundatie; sa compare cresterea si dezvoltarea fizica a omului cu aspecte ale dezvoltarii psihice; sa interpreteze rolul alimentatiei in cresterea si dezvoltarea organismului; sa determine pe baza masurarii unor parametri cresterea si dezvoltarea propriului organism. |
VI. Reproducerea inlumea vieOrgane de reproducere la om. Fecundatia. Gestatia si nasterea. Cresterea si dezvoltare la om. Sexualitatea. |
Compararea pe baza planselor a organelor de reproducere la femeie (ovare, trompa uterina, uter, vagin ) si barbat (testicule, canal seminal, penis). Studiu de caz pe tema conceptiei si contraceptiei; dezvoltarea embrionului si nasterea la om. Intocmirea pe grafice privind dezvoltarea fizica si psihica la om. Observarea pe planse sau fise de observatie medicala a unor dereglari fiziologice cauzate de carente de vitamine, calciu, fier etc. Masurari ale inaltimii, perimetrului toracic, greutatii etc. la elevi intr-un interval de o luna. Jocuri de rol, studii de caz pentru aspecte ale maturizarii sexuale si psihice ale tinerilor si modificarile manifestate in perioada puberitatii. Caracterizarea aspectelor sexuale secundare la fete si baieti. Documentare in aspecte despre sexualitate si familie. |
sa identifice bioritmuri fiziologice ale organismului uman. |
VII. BioritmuriOvulatie. Bioritmuri fiziologice. Bioritmurile si sanatatea. |
Intocmirea unui grafic al ovulatiei pentru un ciclu menstrual normal. Studiu de caz pe tema modificarii fiziologice si a simptoamelor care insotesc ovulatia si ciclul menstrual. Determinarea pulsului, ritmului respirator in conditii de repaos si de activitate fizica. Determinarea ritmului cardiac, respirator in conditii diverse de temperatura, stres etc. Studiu de caz pe tema: ore de somn si activitate. Intocmirea unor grafice pentru bioritmul respirator si a pulsului in diverse conditii de activitate a organismului. |
Clasa a IX-a
1 |
2 |
3 |
Obiective cadruCunoasterea si intelegerea proceselor, a fenomenelor si a notiunilor de biologie. Dezvoltarea capacitatii de investigare a naturii. Dezvoltarea capacitatii de interactiune cu natura. Formarea unor convingeri si atitudini pentru sanatatea proprie si ocrotirea mediului inconjurator. |
||
Elevul va fi capabil: sa identifice diversitatea ecosistemelor de pe glob; sa recunoasca biodiversitatea intr-un ecosistem din zona; sa stabileasca relatii intre conditiile de mediu si biodiversitate; sa compare ecosistemele naturale cu cele artificiale; sa elaboreze comunicari despre biodiversitatea ecosistemelor, argumentand propriile idei. |
I.Diversitatea lumii vii Diversitatea ecosistemelor pe glob. Medii de viata si adaptari la mediu. Factori de mediu. Relatii ale organismului cu factorii de mediu. Biodiversitatea intr-un ecosistem apropiat scolii. |
Colectarea si interpretarea unor imagini, fotografii, vederi despre ecosistemele specifice anumitor zone de pe glob (jungla, tundra, taiga, savana, desert). Observarea si inregistrarea in fisele de observatie a factorilor biotici, abiotici si antropogeni din cel mai apropiat ecosistem din zona scolii. Observarea si inregistrarea fenofazelor din ecosistem. Compararea vietii active si latente, nocturne si diurne ale plantelor si animalelor dintr-un ecosistem. Intocmirea de tabele comparative privind biodiversitatea dintr-un ecosistem terestru (padure, campie etc.) si unul acvatic (rau, lac). Calcularea frecventelor plantelor si animalelor pe m dintr-un ecosistem (de ex. campie, padure etc.). Elaborarea unor fise de observatie despre biodiversitatea dintr-un ecosistem (parc, gradina, padure, etc.) si comunicarea datelor. |
sa identifice categorii de organisme dintr-un ecosistem; sa stabileasca relatii trofice dintre organismele unui ecosistem; sa manifeste toleranta fata de orice forma de viata. |
II. Sisteme vitale ale ecosistemelor Circuitul materiei si energiei in biosfera. Cicluri biogeochimice. Rolul organismelor in circuitul materiei si energiei in biosfera. |
Recunoasterea categoriilor trofice dintr-un ecosistem local (parc, rau, gradina, lac). Intocmirea unor scheme a circuitului nutrientilor (ciclul carbonului, ciclul azotului). Reprezentarea grafica a unui lant trofic dintr-un ecosistem (padure, lac etc.). |
sa recunoasca formarea si evolutia naturala a unui ecosistem; sa identifice factorii care produc dezechilibrul ecosistemelor; sa estimeze rolul diferitelor categorii de vietuitoare in mentinerea echilibrului ecosistemului; sa interpreteze rolul omului in ecosistemele naturale si artificiale; sa manifeste o atitudine de protectie a ecosistemelor. |
III. Sisteme de coordonare si integrare a organismelor in mediu Reglarea echilibrului ecosistemelor. Relatii intre organisme intr-un ecosistem (parazitism, simbioza, mimitism). Selectie naturala. |
Lucru in grup. Activitate practica "Construirea unui ecosistem acvatic (balta) in curtea scolii ". Observarea si interpretarea relatiilor dintre vietuitoarele unui parc, unei paduri, unui rau. Investigarea unor factori ce produc dezechilibre in ecosistemele studiate (de ex. vanatoare, modificari ale factorilor de mediu si meteorologice, pescuit intensiv, introducere de noi specii etc.). Jocuri de similare. Situatii problema pentru rolul categoriilor trofice in mentinerea echilibrului ecosistemelor. Studiu de caz despre rolul omului in ecosistemele naturale si artificiale. Luarea de decizii si justificarea optiunii personale in privinta atitudinilor si actiunilor de protectie a ecosistemelor locale. |
sa identifice aspecte sezoniere a unor ecosisteme; sa stabileasca relatii intre conditiile de mediu si bioritmuri sezoniere; sa argumenteze adaptarile organismului la modificarile sezoniere ale ecosistemelor. |
IV. Bioritmuri Aspecte sezoniere ale organismelor vegetale si animale. |
Observarea fenofazelor la plante. Intocmirea unui calendar al naturii. Extragerea dintr-un grafic sau tabel a datelor despre temperatura corpului, frecventa ritmului respirator si a pulsului la animale in stare activa si de hibernare. Realizarea unor grafice cu ritmurile sezoniere la randunica, soparla, broasca, carabus, albina. Activitati practice. Pregatirea materialului saditor pentru plantare de pomi. |
sa identifice moduri de sustinere a organismelor; sa recunoasca adaptari ale organelor de sustinere pentru supravietuirea organismelor; |
V. Sisteme de sustinere Rolul sistemelor de sustinere in supravietuirea organismelor: adaptari ale organelor de sustinere. |
Activitate practica. Modelarea unor structuri de sustinere la plante (radacini, carcei, vase conducatoare etc.). Concurs cu prezentari de modele practice de constructii tehnice inspirate din biologie. Prezentarea propriilor idei despre constructii tehnice bazate pe modele biologice de sustinere; Valorificarea informatiei despre sisteme a organismelor vii in modele practice. |
sa recunoasca particularitatile celulei sexuale; sa stabileasca rolul factorilor de mediu asupra variabilitatii organismelor. sa explice mecanismele transmiterii caracterelor ereditare a organismelor si informatiilor inregistrate: sa constientizeze rolul ereditatii asupra unor imbolnaviri ale organismelor. |
VI. Reproducerea in lumea vie Celula sexuala si esenta gametogenezei. Ereditate, variabilitate si mecanismele transmiterii caracterelor ereditare (legile lui G.Mendel). Maladiile ereditare. |
Observarea microscopica a celulei sexuale si notarea elementelor componente. Compararea celulei vegetale si animale. Notarea deosebirilor. Intocmirea unor scheme in care sa prezinte transmiterea caracterelor ereditare la mazare, fasole etc. Rezolvare de probleme focalizate pe mecanismul transmiterii caracterelor ereditare (Legile lui Mendel). Investigarea prezentei unor boli ereditare (daltonism, hemofilie, malformatii etc.) in familie sau prin cunostinte. Interpretarea cauzelor posibile (stres intrauterin, intoxicare intrauterina, boli in arborele genealogic etc.). Alcatuirea unui arbore genealogic privind bolile ereditare si transmiterea lor prin ereditate. |
sa recunoasca actiunea factorului antropogen asupra biodiversitatii; sa interpreteze consecintele actiunii omului asupra propriei existente. |
VII. Ocrotirea mediului Influenta omului asupra biodiversitatii. Plante si animale ocrotite de lege. Monumente ale naturii din R.Moldova. Impactul actiuni umane asupra propriei existente. Bioacumulari. |
Observarea in natura a consecintelor prezentei omului si inregistrarea datelor in fisa de observatii. Studii de caz despre starea de sanatate in raport cu gradul de poluare cu pesticide, ierbicide si ingrasaminte chimice. Experimente de evidentiere a bioacumularii in plante. Investigarea efectelor activitatii umane prin depozitare de deseuri, ingrasaminte, pesticide, motorina, petrol, sare, scurgeri de la ferme pe terenuri, in lacuri, despaduririi si eroziunii solului, alunecari de teren. Formulari de concluzii. Excursie in parc, padure cu depistarea aspectelor prezentei omului in ecosistem. Elaborarea de afise ecologice, participarea la o conferinta a elevilor pe tema protectiei mediului. |
Sugestii metodologice
Actualul curriculum de biologie este documentul scolar care stabileste:
obiectivele cadru
obiectivele de referinta
exemple de activitati de predare-invatare
continuturile invatarii pentru predarea biologiei in gimnaziu.
Obiectivele cadru si obiectivele de referinta constituie baza proiectarii activitatii didactice de catre fiecare profesor.
Esalonarea continuturilor este realizata pentru 34 ore (1 ora / saptamana ) la clasele a VI-a si a IX-a si pentru 68 ore (2 ore / saptamana) la clasele a VII-a si a VIII-a.
Sugeram utilizarea unor tehnologii didactice moderne si traditionale active, axate pe principiul participativ.
Se vor utiliza activitatile de invatare bazate pe problematizare sau invatarea prin descoperire la care elevii vor fi invatati sa formuleze intrebari, sa rezolve situatii-problema, astfel incat prin incercari si eforturi, prin intelegerea faptului ca exista si dreptul la eroare, prin mobilizarea vointei, dorintei de a reusi sa se realizeze o invatare activa corelata cu interesele elevilor si cu respectarea dezvoltarii personalitatii fiecaruia.
Pentru reusita activitatilor de invatare se vor utiliza forme de activitate individuala, in grup, instruire reciproca, care vor cultiva capacitatea de munca independenta, obisnuinta de a lua decizii, de a coopera sau de a intelege propria responsabilitate in rezolvarea sarcinilor sau asumarea erorilor.
Metodele si procedeele utilizate sunt metode propuse de invatamantul activ pragmatic care pregateste elevii pentru impactul cu viata sociala.
Astfel elevii vor desfasura observatii, experimente, exercitii, modelari, jocuri didactice si simulari; demonstratii, utilizarea instrumentelor si aparaturii de laborator, autoevaluarea, evaluarea reciproca etc.
Avand in vedere rolul de formulare a obiectivelor si activitatilor de invatare, curriculum-ul reprezinta un ghid pentru modul de organizare a actului didactic. Desigur, acest lucru este realizabil in masura in care profesorul se conduce in activitatea sa de obiective si nu doar de continuturi.
De aceea pe langa o buna pregatire a desfasurarii lectiilor sau a planificarii riguroase este nevoie ca profesorul de biologie sa studieze din timp curriculum-ul si sa-si pregateasca materialul didactic naturalizat pentru desfasurarea lectiilor.
Sugestii de evaluare
Evaluarea este o parte esentiala a curriculum-ului si o practica efectiva in clasa. Ea trebuie:
sa implice folosirea unei mari varietati de metode;
sa fie un proces reglator care informeaza agentii educationali despre calitatea activitatii scolare;
sa-i conduca pe elevi la o autoapreciere corecta si la o imbunatatire continua a performantelor;
sa fie orientata spre ceea ce va fi elevul la finalizarea parcursului scolar la intrarea in viata sociala.
Invatamantul formativ prevede plasarea accentului nu atat pe aprecierea cunostintelor (notiuni, cifre, date etc.), cat pe capacitatile, priceperile si deprinderile de a opera cu acestea.
Din punct de vedere al momentului realizarii ei, evaluarea poate fi initiala (se efectueaza la inceputul unui program de instruire); curenta (formativa) (se efectueaza tematic pe parcursul procesului didactic sub forme de teste, teze curente, elaborarea de referate etc.); sumativa (finala) (se efectueaza la fine de semestru prin teza semestriala).
Din punct de vedere al modalitatii, evaluarea poate fi realizata oral, scris, sau prin activitati practice.
Evaluarea curenta si sumativa va avea drept obiectiv estimarea randamentului scolar, in primul rand a succeselor, apoi a esecurilor la capitolele cunostinte, capacitati, atitudini.
Un moment important in elaborarea itemilor pentru evaluare este orientarea evaluatorilor spre relatia: obiective: generale - de referinta - operationale si nicidecum spre continuturi care poarta un caracter orientativ.
Prezentam mai jos cativa care ar putea fi eventual inclusi in teste de evaluare.
Itemi obiectivi cu alegere multipla
clasa a VI-a
Tema : Nutritia la animale
Obiectiv: Elevul va fi capabil sa identifice tipul de dinti ce indeplinesc o anumita functie.
Enunt: Incercuieste litera cu raspunsul corect (poate fi numai una).
Mamiferele carnivore sfasie prada cu:
a) incisivii b) caninii c) molarii d) camasierii.
Itemi obiectivi cu alegere duala
clasa a VII-a
Tema: Diversitatea deplasarii animalelor in diverse medii de viata
Obiectiv: Elevul va fi capabil sa deosebeasca tipul locomotiei la diverse animale.
Enunt: Citeste afirmatia de mai jos. Daca afirmatia este adevarata, incercuieste litera A. Daca afirmatia este falsa, incercuieste litera F.
A. 1.Soparla se deplaseaza prin tarare, deoarece membrele sunt fixate lateral pe corp. F.
A. 2.Strutul nu se deplaseaza prin zbor, deoarece are aripi reduse. F.
Itemi semiobiectivi cu raspuns scurt
clasa a VII-a
Tema: Organele de reproducere la plante
Obiectiv: Elevul va fi capabil sa inscrie in spatii libere denumirile corecte ale partilor componente ale florii.
Enunt: Pentru fiecare sageata din figura de mai jos, scrie numerele partii componente ale florii.
Desen ce reprezinta componentele florii |
1. 2. 3. 4. |
Itemi semiobiectivi , intrebari structurate
clasa a IX-a
Tema: Migratiile
Obiectiv: Elevul va fi capabil sa explice corect influenta factorilor naturii asupra migratiei pasarilor.
Enunt: Citeste textul "Migratia pasarilor " si determina influenta factorilor naturali asupra migratiei pasarilor in baza intrebarilor de mai jos.
Ce se numeste migratie?
Ce pasari din zona locala migreaza?
Cum influenteaza factorii mediului comportamentul pasarilor?
Ce concluzie puteti face despre importanta migratiilor?
Din formele de alternativa de evaluare in clasele a VI-a - a IX-a pot fi utilizate urmatoarele:
1.Observarea sistematica a comportamentului elevilor in timpul activitatilor didactice este o tehnica de evaluare care furnizeaza o serie de informatii utile, greu de obtinut pe alte cai. Pentru a inregistra aceste informatii, profesorul are la dispozitie trei modalitati: fisa de evaluare, scara de clasificare, lista de control.
Investigatia reprezinta o activitate care dureaza nu mai mult de o ora de curs si poate fi descrisa dupa cum urmeaza: elevul primeste o sarcina prin instructiuni precise, pe care trebuie sa o inteleaga si apoi sa o rezolve, demonstrand o gama larga de cunostinte si capacitati. Investigarea reprezinta o posibilitate pentru elev de a aplica in mod creativ cunostintele de a explora situatii noi.
Proiectul reprezinta o activitate mult mai ampla decat investigatia. Realizarea unui proiect incepe in clasa, continua acasa pe parcursul a catorva zile sau saptamani - timp in care elevul are permanente consultari cu profesorul - si se incheie tot in clasa, prin prezentarea in fata colegilor a unui raport asupra rezultatelor obtinute si daca este cazul a produsului realizat.Ca si investigatia, proiectul poate fi individual sau in grup. Un interes deosebit prezinta autoevaluarea, in cadrul careia elevii isi pot aprecia performantele proprii. Aceasta le va da incredere in sine si ii va motiva activitatile ulterioare de studiu.
Bibliografie
Curriculum de baza - documente reglatoare, Ch.,1996.
Crisan A., Gutu V. "Proiectarea curriculumului de baza. Ghid metodologic".Ch.,1997.
Stoica A., Musteata S., "Evaluarea rezultatelor scolare". Ch., 1997.
Piajet J. "Psihologia inteligentei " (trad.) Editura "Stiinta", 1985.
Bontas I. "Pedagogie" , Editura ALL, 1995.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4459
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved