Conceptul educational in contextul integrarii europene

Conceptul educational

in contextul integrarii europene 

Secolul al XXI-lea a adus si pentru invatamantul romanesc transformari asemenea ca in intrega societate romaneasca. In ultima vreme viata politica, mass-media, si nu numai, sunt preocupate de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. [1] In acest fel problema ce urmeaza a fi tratata, mai jos, trebuie privita in contextul integrarii europene. Se pot pune mai multe intrebari cum ar fi: Se schimba invatamantul romanesc in acest context? Cum va arata invatamantul romanesc? Cum poate arata invatamantul european? s.a. Mai jos, nu ne vom opri a incerca sa dam raspunsuri la multele intrebari pe care trebuie sa le punem, lasand specialistii in domeniu si mai ales timpul sa aduca raspunsurile.

Inainte de a discuta pe tema aleasa de noi, dorim a insista asupra catorva idei legate de procesul educatiei. In primul rand vom porni de la explicarea cuvantului de educatie, de origine latina. Se pot surprinde 3 principale semnificatii: a) ,,educatio''- crestere, hranire, formare; b) ,,educo- educare''- a creste, a hrani, a forma, a instrui; c) ,,educo- educere''- a scoate din.; a forma, a instrui. Prin educatie se urmareste formarea personalitatii umane care se realizeaza la niveluri si zone diferite. Procesul educatiei nu ar fi posibil fara existenta unor factori. Nu putini sunt acesti factori. Azi se stie ca literatura, arta, mass-media, opinia publica, dar si alti factori, ajuta in mod deosebit la procesul educatiei. Se poate spune, fara a gresi, ca inca de la nastere dam piept cu acest complex proces de care ne lovim pentru prima data in cadrul familiei, unul dintre grupurile sociale mici. De-a lungul vietii persoana umana este pusa in situatia de a lua contact si cu alte grupuri sociale sau chiar sa faca parte din acestea. Prin apartenenta sa, la unul sau mai multe grupuri sociale, individul continua procesul educatiei asimiland, in acelasi timp, tot mai multe informatii. Aceste informatii dobandite in timpul procesului educativ, de multe ori, acolo unde sunt folosite adecvat si insotite de munca si de sacrificii duc la performanta.

Integrarea europeana aduce dupa sine si un concept nou educational, de aici rezultand necesitatea unei reforme a invatamantului in intregul spatiu al Uniunii Europene. Stim foarte bine ca Romania este pozitionata geografic in spatiul european si doreste strangerea relatiilor cu toate statele europene democrate. De multe ori faptele ne demonstreaza ca reusita nu ar fi posibila fara unificarea fortelor, asa si tara noastra a inteles ca idealurile sale nu se pot realiza decat prin integrarea sa la institutiile si organizatiile constituite de tarile vest-europene. Se stie de asemenea ca invatamantul din Romania se confrunta cu probleme deficitare in ceea ce priveste dotarea si salarizarea corpului profesoral. Pe langa acestea nu se poate trece cu vederea ca integrarea ne va obliga la aceleasi standarde europene, inclusiv in materie de invatamant.

Profesorul universitar Andrei Dobrescu, in articolul sau publicat in revista ,,Tribuna invatamantului'' din luna octombrie 2004, surprinde legat de problema de fata mai multe conditii pe care Romania trebuie sa le indeplineasca, in ceea ce inseamna scoala romana: ,,necesitatea orientarii corpului profesoral catre insusirea limbilor straine si a interculturalitatii., subventionarea si/sau obligativitatea schimbarilor intereducationale la nivel european (in afara celor lingvistice), schimburi care sa includa si personalul administrativ implicat in procesul de invatamant, generalizarea claselor europene, etc. La o prima vedere orice cititor isi poate da seama de deficientele inregistrate in cadrul invatamantului romanesc. Aceste deficiente atrag dupa sine grabnica impunere a reformei. Se simte aici nevoia unei paranteze, trebuie sa spunem ca aceste deficiente sunt legate de alinierea invatamantului romanesc la standardele celui european si nu in ceea ce priveste performantele. La ora actuala se poate spune ca se vor lua mai multe masuri pe plan educational, daca ele vor rezolva deficientele de azi, daca vor fi cele bune sau negative sau daca se vor adopta alte masuri este greu sa ne pronuntam iar daca o facem este bine sa fim mai rezervati. Cel mai bine e sa lasam timpul sa demonstreze daca masurile luate aduc rezultatele scontate. Cert este ca din multele masuri luate inainte si care nu au avut darul de a aduce o imbunatatire trebuie sa invatam si pe viitor sa le evitam pentru ca rezultatele s-au vazut. Acelasi profesor Andrei Dobrescu prezinta dupa opinia sa 3 posibile viziuni (scenarii) pe care educatia de maine le poate avea. Se poate evidentia un prim scenariu utilitarist conform caruia ansamblul viitorului sistem educational european va trebui construit pentru a forma elitele. In acest caz tehnologia si modelele din economie vor fi aplicate si in plan educativ. Dar acest scenariu nu are numai parti pozitive el are si cateva inconveniente si datorita pesimismului care domneste asupra viitorului activitatilor economice, institutionale, astfel incat educatia nu va putea conduce la o implicare europeana. Domnul profesor surprinde si un al doilea scenariu, anume cel optimist in cadrul caruia educatia va deveni un bun european comun, aflat sub controlul cetateanului. Insa nici acest scenariu nu pare unul reusit. Cel din urma scenariu este cel pesimist conform caruia se va asista la o balcanizare a retelelor educationale europene.

Cele trei scenarii constituie o invitatie de a discuta pe aceasta tema, discutia avandu-si radacinile in trecetrea de la sistemul eductional actual la un nou sistem care sa corespunda marilor transformari europene.

Nu ne ramane, in incheiere, decat sa ne facem cunoscut optimismul ca in plan educational va fi bine atat pentru invatamantul romanesc cat si pentru cel european, caci in definitiv ,,Educatia [.] trebuie sa se sileasca sa urmeze mersul naturii, oricat de departe ne-ar conduce. Ea isi indeplineste menirea, care este perfectionarea omului.''(J.H. Pestalozzi)

Bibliografie:

v     Dobrescu Andrei, Conceptul educational in contextul integrarii europene, in Tribuna invatamantului, Anul LV, Nr. 768(2649), 18-24 octombrie, 2004, p. 1,7.

v     Marinescu Silvia, Dinescu Rodica, Invitatie la educatie, Editura Carminis, Pitesti, 2003, p. 5-6.

v     Nedelcu Elena, Morar Ecaterina, Cultura civica. Manual pentru clasa a VII-a, Editura A Educational, Bucuresti, 1999.

v     , Un ghid pentru tinerii romani. Ce este Uniunea Europeana, Editura EST, Paris-Bucuresti-Ierusalim, 2001.

v     , Dictionarul limbii romane moderne, Editura Academiei Republicii Populare Romane, Bucuresti, 1958.