Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Gradinita

Continuatorii operei lui Comenius si contributia lor Ia dezvoltarea teoriei instructiei si educatiei

didactica pedagogie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Continuatorii operei lui Comenius si contributia lor Ia dezvoltarea teoriei instructiei si educatiei

In tabelul 1.1. sunt mentionati pedagogii care, pe parcursul timpului, au promovat conceptia lui Comenius.

Tabelul 1.1.



Contributii la dezvoltarea teoriei instructiei si educatiei

Metode de

Lucrari cu

 

Teoria pedagogica

Elemente definitorii

Principii didactice promovate

Orientari pentni instruire

instruire

caracter didactic

recoman-date

 

Teoria lui Ian Amos Comenius

- increderea in formarea

- principiul intuitiei

- cunostintele sa se insuseasca printr-o

- intuitia

"Didactica

 

(1592-1670), pedagog care a

omului, optimismul

- principiul conformitatii

continua extindere a continutului lor, sa

- exercitiul

Magna '

 

elaborat primul mare sistem de

pedagogic

educatiei cu natura

se realizeze un invatamant treptat.

- explicatia

"Informatorul

 

educatie.

- asigurarea unui invatamant

gradat, concentric

- exemplul

scolii materne '

accesibil

- sa se respecte "ordinea naturii': intai

"Lumea sensibila

- insusirea constienta si

lucrurile, apoi cuvintele

in imagini'

temeinica a cunostintelor.

- sa se invete numai "bazele' a ceea ce

priceperilor si deprinderilor

este "principal', in mod temeinic, scurt

- caracterul sistematic al

si repede

 

instructiei

 

Teoria lui John Locke

- conceptia optimista asupra

- depistarea si dezvoltarea

- la baza cunoasterii se afla experienta

- recompen-sa

"Cateva cugetari

 

(1632-1704), pedagog care a

puterii educatiei

particularitatilor de varsta si

- invatarea sa se bazeze pe tendinta de

- pedeapsa

asupra educatiei'

 

introdus munca in procesul

individuale ale elevilor, a

activitate a copilului, pe curiozitatea sa

- exemplul

 

educarii tinerilor.

insusirilor acestora: aspiratia

innascuta

- exercitiul

 

spre libertate, curiozitatea si

- instructia sub forma de joc sa

- conversa-tia

 

placerea pentru activitate,

pregateasca activitatea de invatare ca

rationala

 

tendinta spre egoism, lasitatea,

munca

 

temeritatea etc.

- recomanda studiul urmatoarelor

 

- principiul intuitiei

discipline: scris, citit, studiul limbii

latine, desen, stenografie, contabilitate,

 

franceza, geografie, cronologie,

 

anatomie, geometrie, etica, drept civil,

 

logica, retorica

 

- recomanda calatoriile ca modalitate de

 

instruire

 

- recomanda ca tinerii sa invete

 

doua-trei meserii (prefera gradinaria,

 

tamplaria, dulgheria, parfumeria,

 

croitoria s. a.)

 

Teoria lui Jean-Jacques Rousseau

- sustinerea tezei naturii

- educatia sa se conformeze

- instructia sa se bazeze pe activitatea

- intuitia

"Discurs asupra

 

(17124778), pedagog despre

bune a fiintei umane si a

naturii copilului,

elevului

- metoda

stiintelor si

 

care se spune ca a descoperit

relatiei dintre natura si

particularitatilor sale de varsta

- recunoasterea unor particularitati

- pedeapsa

artelor'

 

copilul.

cultura

- principiul periodizarii

proprii copilariei

"Emile ou de

 

educatiei in conformitate cu

- promovarea nevoii de manifestare si

Veducation'

treptele de varsta ale copilului

dezvoltare libera a copilului

- principiul intuitiei

- criteriile de selectare a cunostintelor

- principiul caracterului

sa fie utilitatea si accesibilitatea

constient si activ al instructiei

- copilul "sa nu stie nimic pentru ca i-ai

spus, ci pentru ca a inteles el insusi; sa

nu invete stiinta, ci s-o descopere'

- recomanda ca tinerii sa invete mai

multe meserii, indeosebi acelea care

presupun activitati fizice in aer liber

Teoria lui Johann Heinrich

- convingerea ca toti

- necesitatea respectarii legilor

- invatamantul elementar sa cladeasca

-.intuitia

"Orele de seara

Pestalozzi (1746-1827), pedagog

oamenii pot fi instruiti

naturii in procesul educatiei,

in mod sigur si temeinic cunostintele si

- exercitiul

ale unui sihastru'

care a incercat sa elaboreze o

- ideea ca omul trebuie

realizarea unei educatii in

deprinderile necesare vietii si sa

"Cum isi invata

teorie stiintifica asupra educatiei,

dezvoltat ca intreg, "trupul,

conformitate cu natura, care sa

contribuie la dezvoltarea fortelor interne

Gertmda copiii '

a elaborat bazele invatamantului

spiritul si inima sa'

se desavarseasca in scoala prin:

si a dispozitiilor copilului

"Metoda'

elementar si a realizat pentru

educatia fizica, pregatirea

- scopul instructiei elementare este

" Cartea pentru

prima data in istoria omenirii,

pentru munca, educatia

acumularea de catre copil a

mame'

imbinarea organizata a muncii

intelectuala si morala

cunostintelor intemeiate pe experienta

"Abecedarul

productive cu instructia, in

- respectarea particularitatilor

senzoriala si formarea unui complex de

intuitiei '

localitatea Neuhof.

individuale si de varsta ale

priceperi si deprinderi

" Cantecul

copiilor

- recomanda ca in continutul instructiei

lebedei'

- principiul intuitiei

elementare sa intre disciplinele: citit,

- principiul activitatii libere

scris, socotit, desen, cant, activitati

- gradarea treptata si

practice, gimnastica, elemente de

succesiunea riguroasa in

geometrie

instructie

Teoria lui Stephan Ludwig Roth

- conformitatea

- necesitatea respectarii legilor

- invatamantul intuitiv sa fie strans legat

- intuitia

(1796-1849), pedagog care a fost

invatamantului cu natura

naturii in procesul educatiei,

de dezvoltarea vorbirii

Un fidel discipol al lui Pestalozzi

copilului si cu conditiile

realizarea unei educatii in

si care a promovat in tara noastra

sale de viata

conformitate cu natura

sistemul educativ al acestuia,

- respectarea particularitatilor

adaptandu-1 la realitatile

individuale si de varsta ale

transilvanene.

copiilor

- principiul intuitiei

Teoria lui Friedrich Adoiph

- pedagogia poate aspira sa

- principiul conformitatii

- promoveaza o instruire activa, care sa

- intuitia

"indrumator

Wilhelm Diesterweg

devina stiinta numai in

educatiei cu natura

tina cont de particularitatile individuale

- conversatia

pentru formarea

(1790-1866), adept al lui

masura in care se gaseste

- principiul conformitatii

ale elevilor si o cunoastere prin intuitie

euristica

invatatorilor

Pestalozzi si considerat .

un principiu suprem, cu

educatiei cu cultura

care dezvolta ratiunea

gennani'

"invatator al invatatorilor

valoare universala:

- principiul activizarii   ..

- sa se asigure infaptuirea celor doua

"Despre educatie

Germaniei' si "Pestalozzi al

conformitatea educatiei cu

functii ale invatamantului: informarea si

in general si

Germaniei'.

natura; orrral poseda de la

formarea, adica sa se asigure caracterul

despre educatia

natura anumite

educativ al invatamantului

scolara in

predispozitii care trebuie

special '

stimulate prin educatie

"Principiul

suprem in

educatie'

"invatamantul

conform naturii si

conform culturii'

Teoria lui Konstantin

- pedagogia trebuie sa se

- principiul intuitiei

- a elaborat teza caracterului national al

- intuitia (pe

"Omul ca obiect

Dimitrievici Usinski

constituie ca o unitate intre

- principiul conformitatii

educatiei, promovand invatamantul in

care a

al educatiei'

(1823-1870), pedagog care, ca si

teorie si practica

educatiei cu natura

limba materna, studierea istoriei

propus -o

,, Calatorie

Pestalozzi si Diesterweg, s-a

- principiul insusirii constiente

nationale, a geografiei si a naturii

drept obiect

pedagogica prin

ocupat de problematica

si active a cunostintelor

patriei

de invatamant

Elvetia. Despre

invatamantului elementar.

- promovarea tendintei spre activitate a

de sine

caracterul

copilului

statator)

national al

- asigurarea unei stranse legaturi intre

educatiei

observare, gandire si limbaj

publice'

Teoria lui Johann Friedrich

- conceptia sa este

- principiul organizarii

- considera ca invatamantul este

- metoda

"Pedagogia

Herbart (1776-1841), care a fost

interesanta si valoroasa

sistematice a activitatii elevilor

mijlocul principal de educatie generala;

observatiei si

generala'

de formatie filozof si

prin substanta sa

- principiul respectarii

scoala nu este un asezamant in care se

analizei

"Prelegeri

matematician, iar dupa ce a

psihologica, morala si

particularitatilor de varsta ale

transmite un anumit capital de

- conversatia

pedagogice'

cunoscut activitatea lui

tehnologico-didactica:

elevilor

informatie, ci un mediu eficient de

- convorbirea

Pestalozzi, si-a indreptat

preocuparea de a aseza la

- principiul respectarii

educatie; invatamantul faciliteaza si

libera

preocuparile spre educatie. A fost

baza procesului de

specificului obiectelor de

scurteaza dramul experientei personale,

profesor universitar de

invatamant conceptia

invatamant

indrumand-o, completand-o si

pedagogie, rastimp in care a

multilateralitatii

concentrand-o

infiintat un seminar pedagogic cu

intereselor, dezvoltarea

- recomanda studierea urmatoarelor

scoli de aplicatie. Este primul

ideatiei copilului pe baza

discipline: elena, latina, matematica,

pedagog care elaboreaza o teorie

dinamicii reprezentarilor,

stiintele naturii

a interesului, considerand

caracterul educativ al

- realizarea celor doua scopuri ale

interesul ca veriga esentiala intre

instructiei, rolul moral al

instructiei: dobandirea virtutii (scop

idee si actiune.

invatamantului etc.

indepartat) si dezvoltarea interesului

multilateral (scop apropiat)

- respectarea celor patru momente ale

lectiei: claritatea, asocierea, sistema.

metoda, care au fost fundamentate in

teoria treptelor psihologice ale lectiei.

elaborata pe baza teoriei aperceptiei, a

interesului si a atentiei

- necesitatea formularii idealului educativ (concretizat in omul cu caracter energic si moral) - necesitatea asigurarii unui invatamant educativ (Herbart a fost printre primii pedagogi care a constatat si teoretizat caracterul educativ al invatamantului) - realizarea educatiei morale, care isi propune   ca   obiectiv   trecerea   de   la interes/dorinta la vointa/actiune, iar ca mijloc, deprinderile, activitatile (fapta produce vointa din dorinta).

Gratie sistemului didactic promovat, profundei argumentari filosofice si psihologice, preciziei si meticulozitatii caracteristice, teoria pedagogului german J.F. Herbart a deteminat aparitia unui curent herbartian in pedagogie, ai carui adepti au preluat si dezvoltat ideile lui, straduindu-se sa le aplice in activitatea educativa practica, ii amintim, in acest sens, pe K.V. Stoy (1815-1885), T. Ziller (1817-1-882), W. Rein (1847-1929).

Sustinatorii teoriei lui Herbart au incercat sa dea o interpretare practica adecvata sistemului pedagogic herbartian, lunand accent pe procesul receptarii de catre elevi a cunostintelor, pe intemeierea invatamantului pe autoritate i profesorului s.a.m.d. Dar, luand in considerare mai mult psihologia lui Herbart decat pedagogia acestuia, au exagerat unele din ideile sustinute de el si au nesocotit modul nuantat in care el intelegea respectarea succesiunii celor patru trepte ale lectiei, atragand criticile reprezentantilor "educatiei noi'. Principalele reprosuri aduse lui Herbart si adeptilor sai sunt urmatoarele: intelectualismul exagerat; formalismul in lectie; inabusirea individualitatii elevului; "ruperea' procesului instructiv-educativ de necesitatile naturale si sociale ale individului; reducerea scopului general al educatiei la un aspect al formatiei morale a omului - caracterul.

insa, marele merit al curentului herbartian a fost contributia sa la fundamentarea stiintifica a pedagogiei, respectiv la constituirea didacticii ca disciplina de sine statatoare. Daca la Comenius, didactica era superpozabila cu pedagogia, la pedagogii care i-au urmat, consideratiile didactice erau incluse in problematica pedagogica, incepand cu Herbart, didactica se constituie intr-o teorie cu un domeniu bine delimitat, fapt pentru care unii il considera pe Herbart parintele didacticii.

Curentul herbartian s-a extins in numeroase tari. in tara noastra a patruns la sfarsitul secolului al XIX-lea, iar la inceputul secolului XX a devenit o doctrina pedagogica oficiala; dintre sustinatorii si promotorii acestei teorii, ii amintim pe pedagogii: I. Popescu, V.Gh. Borgovan, G.G. Antonescu.

Cei mai multi dintre cercetatorii pedagogiei universale contemporani, apreciaza opera lui Herbart si contributia sa la intemeierea pedagogiei ca disciplina stiintifica. Astfel, Robert Dottrens (1971) sustine ca Herbart a fost atins de aripa geniului atunci cand a elaborat teoria "instructiei educative' si teoria psihologica a procesului de invatamant. Unitatea dintre instructie si educatie ramane una dintre marile cuceriri ale pedagogiei stiintifice.

Prin contributiile lor, continuatorii lui Herbart au facut ca didactica sa cunoasca atat extensiuni (de exemplu Diesterweg si Usmski ii extind aria la nivelul celei stabilite de Comenius), cat si restrangeri ale domeniului sau (ganditorii care promoveaza in continuare ideea de cultura formativa, fiind convinsi ca valoarea omului nu este determinata de volumul cunostintelor sale, ci de capacitatea de a le utiliza). Prezentam in tabelul 2.1. diferitele acceptiuni atribuite conceptului "didactica' in secolul XX:

Tabelul 2.1.

Acceptiuni ale didacticii

Definitia didacticii

Adepti

- teorie a instructiei

Paul Barth

- domeniu superpozabil cu educatia intelectuala, realizata prin valorile culturii

F. X. Eggersdorfer, G.G. Antonescu

-  domeniu  care  studiaza instruirea,   ca proces logic de invatare, cu consecinte practice imediate

W.Lay

- disciplina care include educatia si realizeaza pregatirea elevilor in conformitate cu idealul de om postulat de societate

G. Kerschensteiner,

A. Ferriere

- o pedagogie practica (o suma de norme profesionale pentru tot ce au de realizat profesorii in cariera lor, individual sau impreuna, spre a o face mai eficienta)

A. Matthias

- metodologia generala si speciala a invatamantului

F. Collard

- teorie a cultivarii

O. Willmann

- teoria procesului de instructie si educatie scolara, teoria invatamantului

R. Titone, H. Klein Sandor, B. Esipov, Boldirev, Zankov

, Nagy N.

Nu impartasim opinia pedagogilor care definesc didactica doar prin prisma laturii informai invatamantului, evidentiind exclusiv caracterul instructiv al acestuia si propunem o prima definitie a dida mai bogata si mai cuprinzatoare:

Didactica reprezinta o disciplina stiintifica, ce studiaza procesul de invatamant ca prim modalitate de cunoastere si formare, de instruire si educare; sistemul de invatamant ca ansamblu al institi de instructie si educatie; legitatile/principiile activitatii didactice; continutul invatamantului; tehnc didactica; formele de organizare si desfasurare a activitatii didactice; formele de educatie in afara inst: scolare; raporturile profesor-elev; stilul profesorului etc.

Din definitia de mai sus, se poate sesiza ca, in prezent, sfera de cuprindere a didacticii este mul larga, ea incluzand probleme pedagogice pe care le ridica si le implica, in primul rand, organi programatica a formarii personalitatii umane in si prin institutiile scolare, dar si prin alte sisteme parase de influentare pozitiva a personalitatii elevilor.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2866
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved