Cunoasterea individualitatii elevilor

Cunoasterea individualitatii elevilor

1. Necesitatea cunoaserii personalitatii elevilor

Pentru societatea de astazi, multe din problemele individului tind sa devina din ce in ce mai mult, probleme ale societatii. Efectele extinse ale transformarilor care au loc in dinamica sociala determina aceasta schimbare de atitudine. In acelasi timp, problemele majore ale societatii, in special problemele cu caracter prospectiv, se inscriu ca probleme ale formarii personalitatii individului.

Respectarea individualitatii elevului, formarea si dezvoltarea in concordanta cu liniile proprii de dezvoltare ale acestuia devin deziderate cu tendinta de accentuare permanenta. Se are in vedere faptul ca fiecare copil are un fond propriu ereditar si ca dezvoltarea lui are loc in conditiile specifice de mediu, fata de care acesta depune efort continu de adaptare.

Preocuparile de identificare si cultivare a specificului individual al copilului sunt justificate si de prezenta stiintei in actiunea de orientare scolara si profesionala care contribuie la inlaturarea intamplarii, neinformarii sau a capriciilor in alegerea profesiunii, inlesneste, in acelasi timp trecerea de la un criteriu constatativ, dogmatic si statistic la unul formativ dinamic si interpretativ.

2.Principii de organizare a activitatii de cunoastere

O cunoastere corecta a copilului in vederea intelegerii lui si a organizarii unei actiuni de conducere, implica o prelucrare, in ansamblu, a datelor obtinute prin investigatii profunde si formularea unor concluzii fundamentale pe aprecierea obiectiva a tuturor factorilor implicati in dezvoltarea copilului.

Elevul este considerat sub aspectul caracteristicilor sale de personalitate, ea fiind rezultatul interactiunii dintre fondul sau ereditar, conditiile de mediu in care se dezvolta si actiunile educative exercitate asupra sa. Cercetarile psihologice evidentiaza necesitatea de a cerceta copilul in dependenta cu conditiile in interiorul carora se desavarseste procesul de maturizare. Copilul si mediul sau alcatuiesc o unitate dinamica in interiorul carora se desavarseste procesul de maturizare, pe doua linii de evolutie:

-a procesului de socializare, prin care mica fiinta asimileaza experienta social-istorica;

-a procesului de individualizare, de structurare specifica a caracteristicilor de personalitate.

Necesitatea de a intelege copilul in ansamblul personalitatii sale impune in investigatie adoptarea unui punct de vedere funtional ca o consecinta a dependentei individului de mediul in care se dezvolta precum si a metodei longitudinale, conform carei evolutia copilului este urmarita in succesiunea anilor. Se adopta astfel un punct de vedere sintetic si dinamic, copilul fiind privit in interdependenta factorilor care alcatuiesc personalitatea sau prin caracteristicile vietii sale.

Paralel cu metoda longitudinala se poate folosi si metoda investigatiei transversale, prin care se pot face sondaje asupra aspectelor caracteristice ale anumitor categorii de copii sau cu privire la anumite procese psihice. Studiile transversale permit aprecierea gradului de dezvoltare prezent la anumiti copii prin raportarea la dezvoltarea copiilor cu care se gaseste in situatii identice.

Metode si mijloace de cunoastere a elevilor

Cunoasterea elevului se realizeaza prin intermediul procesului de invatamant, scoala reprezentand pentru elevi un cadru de viata si de munca in care formele de solicitare conditioneaza exprimarea unor aptitudini sau moduri de conduita dintre cele mai variate.

Observarea conduitei elevului constituie un procedeu sintetic in aprecierea personalitatii, manifestarea acestuia fiind spontana, autentica. Valoarea cunoasterii elevului prin aceasta metoda nu este conditionata de numarul faptelor inregistrate, ci de corecta lor interpretare. Caracterizarile formulate cu privire la copil in urma experientei zilnice, dar intimplatoare trebuie considerate simple ipoteze care urmeaza a fi supuse actiunii de verificare. Observatiile profesorului trebuie confruntate cu parerile celorlalti profesori, cu familia, cu elevii clasei. Aceste informatii urmeaza a fi prelucrate, comparate, analizate, supuse unor deductii, confruntari, inductii.

Cu valoare deosebita in diagnosticul nivelului de dezvoltare a aptitudinilor unui elev, al nivelului de relizare atins sub diverse aspecte, al intereselor este metoda analizei produselor lucrarilor: o schita de desen, o compozitie literara, realizari tehnice, performante sportive etc. Produsul activitatii exprima prin functiile implicate o sinteza intre fondul nativ si cel formativ, intre indemanare si interes sau pasiune, intre posibilitati si vointa.

Conversatia reprezinta un mijloc de a cunoaste motivatia intima a actelor savirsite de elevi, a preferintelor starilor emotionale, a nivelului sau de informatie. Corecta desfasurare a conversatiei presupune o anumita legatura intre elev si profesor: incredere, apreciere, intimitate, dupa cum necesita si un anumit cadru in care sa se desfasoare.

Chestionarul ca metoda de investigatie solicita subiectul sa dezvaluie modurile sale constante de conduita, interese, forme de reactiune, aspiratii, aspecte structurale ale personalitatii.

Autobiografia este o metoda simpla la indemana oricarui cadru didactic, care ofera posibilitatea de a cunoaste evenimentele mai importante din viata elevilor, cu ponderea pe care ei le-o acorda.

Cu o valoare echivalenta pot fi folosite autocaracterizarile. Ele permit distingerea atitudinii elevului fata de el insusi, trasaturile sale de personalitate, modul de apreciere a capacitatilor sale, a felului propriu de conduita in relatiile sociale.

Ancheta permite obtinerea de la colegi, parinti, profesori, date importante despre elevi, fie cu referire la modurile de conduita ale acestuia, fie aprecieri asupra anumitor caracterisitici de personalitate.

Testul sociometric de personalitate isi propune sa realizeze investigatii asupra caracterisiticilor de personalitate ale elevilor prin intermediul tehnicilor sociometrice care permit relevarea dominantelor psihice.

Utilizate cu discernamint, testele psihologice sunt considerate instrumente ale metodei experimentale, necesare stabilirii unui diagnostic psihologic.

Dintre categoriile de teste existente mentionam:

-teste de inteligenta, (verbale sau neverbale) ofera posibilitatea de a stabili nivelul capacitatilor intelectuale ale elevilor. Apreciind ca inteligenta constituie factorul principal care decide accesul copilului la diferite forme de instruire (fara a subaprecia rolul caracterului, instruirii, etc.) se impune acordarea unei atentii deosebite diagnosticului acestei variante;

-teste analitice, de diagnostic al unor aptitudini sau abilitati;

-teste de alegere care diagnosticheaza varietatea intereselor;

-teste de cunostinte care ofera posibilitatea de a aprecia nivelul de pregatire al unui elev prin raportarea la nivelul de pregatire al tuturor elevilor care se gasesc pe acelasi plan de scolarizare.

Fisa psiho-pedagogica si valoarea ei pentru procesul instructiv-educativ

Se atribuie denumirea de fisa acelui instrument de lucru care serveste organizarii si prezentarii informatiilor referitoare la o persoana, privita in totalitatea sa sau, mai frecvent, la anumite aspecte ale acesteia.

Printr-o buna organizare a informatiei, fisa prezinta un avantaj deosebit pentru cunoastere si in acelasi timp, indeplineste un rol de directionare a activitatii de cunoastere a persoanei.

Alaturi de notiunea de fisa se foloseste si notiunea de diagnostic pedagogic, care se poate defini ca fiind forma de organizare a activitatii de cunoastere a elevului, destinata necesitatilor actiunii pedagogice, adica obiectivelor de formare a personalitatii copilului, sub multitudinea aspectelor sale: dezvoltarea fizica, dezvoltarea psihica, fond informational, integrarea sociala.

Fisa destinata studiului individualitatii elevului privita in interdependenta factorilor in care se integreaza poate fi definita ca un document cu valente practice care permite desfasurarea unei actiuni programate, in scopul desavarsirii personalitatii elevului prin intermediul procesului de invatamant. Eficienta nu trebuie cautata in valoarea analizei psihologice sau pedagogice efectuate, ci in rolul ei de factor dinamizant al procesului de invatamant.

Caracteristicile fisei psiho-pedagogice

Alcatuirea fisei se sprijina pe citeva principii, dintre care mentionam: considerarea unitara a personalitatii copilului, cercetarea variabileleor de personalitate in interdependenta lor, distingerea caracterisiticilor dominante de personalitate, de mediu si de educatie, abordarea unui punct de vedere dinamic si functional in explicarea procesului de formare a elevului.

Aceste principii, precum si metodele de studiere a trasaturilor de personalitate ale elevilor au impus unele caracteristici fisei psiho-pedagogice:

-caracteristica de fisa de concluzii, deoarece contine rezultatele prelucarii informatiei, realizeaza cunoasterea prin trierea si ordonarea datelor, exprima generalul si caracterisiticul din fapte;

-caracterul sintetic, priveste copilul multilateral: fiziologic, psihologic, pedagogic si social; priveste copilul sub aspectul nivelului de posibilitati, de realizare si de aspiratie;

-evidentiaza elementul caracteristic: scoate in relief ceea ce este diferentiat de ceea ce este comun, ceea ce este permanent de ceea ce este accidental, explica persoana prin dominantele sale psihologice, pedagogice, sociologice.

-permite o prezentare dinamica, contine date din analiza procesului de adaptare, integrare, familie, scoala, societate, urmareste copilul in procesul de formare, sesizind modul de cristalizare a anumitor trasaturi, explica structura psihologica prin interrelatia dintre dominante si realizarea copilului, prin factorii care intervin (de sanatate, de mediu, de scolaritate).

-are un caracter directional: permite o actiune programatica in formarea copilului, contine indicatii asupra directiilor de interventie prin procesul instructiv-educativ cat si date referitoare la orientarea scolara si profesionala;

-are un caracter explicativ; este rezultatul actiunii de intelegere a copilului, contine motivatii pentru anumite situatii sau conduite;

-are un caracter de continuitate: oglindeste permanent situatia copilului, urmareste elevul in toate etapele de invatamant, se definitiveaza pe parcurs.

-are un caracter de accesibilitate, poate fi completata si utilizata de orice cadru didactic cu pregatire psihologica;

-prezinta usurinta in parcurgere: contine numai informatii utile, evidentiaza elementele caracterisitice, prezinta o anumita sistematizare a datelor;

-constituie un document secret, comunicarea datelor se face cu grija de a nu crea elevilor conditii de stres.

2. Intocmirea fisei de caracterizare psiho-pedagogica

O privire de ansamblu asupra capitolelor fisei ne ofera posibilitatea de orientare asupra tematicii de investigatie a individualitatii elevului:

FISA PSIHO-PEDAGOGICA (model)

Numele si prenumele elevului:

Nascut in anul _______________ luna__________ziua_____

in localitatea__________ ______ ____ _________

Domiciliul parintilor:__________ ______ ____ ___

Apartine scolii noastre din clasa _____ _______ ______ __________

A absolvit clasele anterioare la scolile_____ _______ ______ ______

Nr.____________________ Data:_____ _______ ______ ________

I. Date asupra mediului familiei

1. Familia

2. Atmosfera in familie (relatii in familie, regim si climat educativ etc.):__________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ _____ _______ ______ ____________

3. Conditiile de munca ale elevului: __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____

Proiectele parintilor privind viitorul copilului: __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____

II. Date medicale semnificative

Antecedente personale: __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____

Starea generala a sanatatii: __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____

III. Date asupra scolaritatii

1. Situatia scolara

Succese deosebite la concursuri:

Manifestari in timpul lectiei (atentie, receptivitate, participare la discutii, frecventa si valoarea interventiei):

Modul de pregatire a lectiilor (cu regularitate, din proprie initiativa, prin efort propriu, etc):

Factori explicativi ai succesului sau insuccesului: (aptitudini, sarguinta, interes, deprinderi de munca, lacune in pregatirea scolara, aspiratii profesionale, starea de sanatate, conditii de mediu, etc.)

IV.Integrarea sociala a elevului

1. Conduita in familie:

a)      fata de parinti (ascultare,atasament, independenta, nesupunere);

b)      relatiile cu fratii (ocrotire, intelegere, dominare, etc.)

c)  participare la activitatea familiei (autoservire, ajutorare, etc.)

2. Conduita in scoala

a)      relatiile elev-profesor (disciplinat, politicos, docil, rezervat, impertinent);

b) relatiile cu colegii (solidaritate, colegialitate, prietenie, rezerva, tendinta de dominare sau supunere, egoism, apreciere, influenta lui asupra colectivului);

3. Conduita in organizatia de tineret (rol in organizatie, accepta si indeplineste sarcinile)

Conduita intre prieteni (natura prietenilor, influenta asupra elevului)

V. Caracteristicile personalitatii

1. Procese intelectuale (nivel de dezvoltare intelectuala, atentie, memorie, gindire, imaginatie, limbaj;__________ ______ ____ _____ _______ ______ _______ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ ____________

Trasaturi de afectivitate (sentimente legate de personalitate, reactii fata de succes si insucces, sensibilitate, timiditate, echilibru emotiv);

3. Aptitudini, interese, aspiratii, evidenttiate prin:

a) activitati scolare;__________ ______ ____ _____ _______ ______ ______

b) preocuparile din timpul liber;__________ ______ ____ ____________

Trasaturi de temperament:

a) energie (capacitate de efort, rezistenta la oboseala), mobilitate ( ritm de activitate, adaptare la situatii noi), si echilibru (stapinire de sine, impulsivitate;__________ ______ ____ _____ _______ ______ ___________  __________ ______ ____ __________ ______ ____ ______

b) introversiune, extraversiune__________ ______ ____ _____________ __________ ______ ____ __________ ______ ____ ______

5.Trasaturi de vointa si caracter:

a) atitudine fata de munca (constiinciozitate, sarguinta, disciplina, initiativa, perseverenta)__________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ ________

b) atitudine fata de societate si oameni (comportare civilizata, solicitudine, onestitate)

c) atitudine fata de sine (demnitate, modestie, spirit autocritic)

VI. Aprecieri de ansamblu

Pregatirea elevului raportata la aptitudini, starea de sanatate si conditii de munca;

2. Gradul de maturizare psihica (intelectuala, afectiva, temperamentala)

VII. Recomandari psihopedagogice

Actiuni in scoala pentru corectarea unor aspecte deficitare (disciplinarea gandirii, echilibrarea emotiva, corectarea unor aspecte de caracter, etc.)

Actiuni in colaborare cu familia (indrumari speciale date parintilor, reglementarea regimului de viata al elevului, plasarea elevului in internat, etc)

Actiuni pregatitoare in vederea orientarii spre cercuri de elevi, cultivarea talentelor deosebite, orientarea lecturii, cultivarea anumitor deprinderi, atentie deosebita la unele discipline, etc)

Recomandari pentru orientarea scolara si profesionala in functie de aspiratiile si posibilitatile elevului si de dorintele parintilor

Cunoasterea personalitatii elevului in contextul scolar se constituie ca un argument principal de evitare a empirismului si formalismului educational, identificarea caracteristicilor proceselor cognitive, a organizarii afective si volitive a elevului, a interiorizarii actiunilor externe, a configuratiei personalitatii lui etc confera intregului proces educational o temeinica fundamentare stiintifica.

Cunoscand particularitatile individuale, profesorul va sti sa adapteze tehnologia didactica la acestea, sa diversifice actiunile instructiv-educative luand in consideratie structura lor concret - individuala.

Cunoasterea personalitatii elevilor ofera profesorului o structura teoretica care permite formularea propriilor ipoteze in legatura cu rezolvarea problemelor fiecarui elev.