ELEMENTE DE CERCETARE PRIVIND CUNOASTEREA EDUCATIEI INTERCULTURALE IN CICLUL PRIMAR

ELEMENTE DE CERCETARE PRIVIND CUNOASTEREA EDUCATIEI INTERCULTURALE IN CICLUL PRIMAR

1 OBIECTIVELE CERCETARII

1. Evidentierea unor particularitati a relatiilor interpersonale intra si intergrup (grupul definit din punct de vedere al apartenentei etnice).

Evidentierea aptitudinilor elevilor de a percepe ceea ce este strain, de toleranta si colaborare intre acestia.

Obiectiv auxiliar:

Elaborarea unei micromonografii bazata pe informatii rezultate din documente si interviu cu doamna directoare.

2. IPOTEZELE

1.Se prezuma ca sunt numeroase diferente de relationare/socializare intre elevii de etnii diferite (rromi, romani, turci, tatari) din aceeasi clasa.

2. Se prezuma ca gradul de intoleranta este la un nivel mediu in clasa de elevi cu structura multietnica.

3 PRELUCRAREA DATELOR EMPIRICE

3.1 Lotul clasei

Cercetarea a fost efectuata pe un numar de 30 de elevi din ciclul primar, Scoala Generala

I-VIII Nr. 12, B.P.Hasdeu din Constanta, clasa a III-a B,reflectand stadiile evolutive ale personalitatii pe parcursul vietii, educatia si nivelul de dezvoltare la care s-a ajuns in raport cu mediul, conditiile de viata, societatea, relationarea cu ceilati elevi diferiti de nationalitate, etnie, religie.etc.

Cercetarea s-a desfasurat pe intreg an scolar 2008 - 2009, incepand cu luna octombrie 2008.

LOTUL DE SUBIECTI

Gr.1. Reprezentarea elevilor clasei in functie de nationalitate.

Observam ca in aceasta clasa predomina elevii de nationalitatea romana (20), urmati de cei rromi (5), tatari (3) si turci (2) .

Gr.2. Reprezentarea elevilor in functie de sex.

Putem observa ca procentajul cel mai mare il detin fetele, de 57% (17) fiind urmate de procentajul baietilor de 43% (13).

Aceasta clasa este o clasa mixta, fiind formata din urmatorii elevi:

• 5 ELEVI DE ETNIE ROMA 2 fete si 3 baieti, vin din familii medii cu probleme sociale, dar care muncesc pentru a asigura un trai decent si posibilitatea de a termina studiul scolii in speranta de integrare sociala si pentru o viata mai buna, si o calificare ulterioara pe piata muncii a copiilor lor.
• 20 ROMANI majoritatea fac parte din familii cu stare materiala relativ buna dar cu probleme de sanatate, cu domiciliu in Constanta si respectiv orase limitrofe. Se arata a fi bine pregatiti scolar, si sociabili.
• 2 -TURCI : familii foarte religioase si destul de stricte in privinta copiilor si educatiei lor.
• 3-TATARI: familii cu un puternic spirit religios, implicativi, cu spirit de sacrificiu.

MEDTODOLOGIA SI INSTRUMENTELE DE LUCRU

METODA OBSERVATIEI, presupune examinarea sistemica si complexa de perceptie sociala a fenomenelor de interactiune a persoanelor de grup. Deosebit altor domenii, in studierea faptelor si a proceselor psihosociale depaseste comportamentul strict al indivizilor si se extinde asupra mediului ambient, a locului de munca, a conditiilor de repaus, asupra factorilor culturali cu care subiectul sau grupul de personae interactioneaza.

Metoda se aplica atat relatiilor si actiunilor in desfasurare, ca o metoda de observare directa a lor, cat si produselor si consecintelor activitatii indivizilor, in forma de metoda de observatie indirecta: de examinare a deciziilor luate, a unor productii artistice colective, a unor realizari tehnice, a unui stil de disciplina instituit etc.

Metoda observatiei este metoda de baza in psihologia sociala, deoarece :

a.       Este aplicabila celor mai multe fenomene de interactiune umana si chiar acolo unde cercetatorul cu ajutorul altor metode nu ar putea ajunge ( de exemplu, modul in care persoanele initiaza comunicarea in grup sau felul in care se elaboreaza o decizie colectiva etc.)

b.      Este absolut indispensabila tuturor celorlalte metode.

c.       Permite o acumulare concomitenta a multitudinilor de date si o cuprindere mai larga a fenomenelor studiate, sesizandu-se dependentele de mediu.

d.      Permite o legatura reala a cercetatorului cu fenomenul studiat si cuprinderea autenticitatii faptelor si a complexitatii situatiilor investigate.

e.       Este calea primelor constatari generatoare de ipoteze in cercetarea psihosociala.

In principal, cu ajutorul metodei de observatie se pot studia: comportamentul practic al persoanei manifestat in operatiile de munca, in antrenamentul de echipa, in efectuarea de activitati colective.

Mai ales ca in aceasta clasa sunt elevi diferiti privind etnia, religia,nationalitatea (romani, rromi, tatari, turci) si alte nationalitati, metoda observatiei este constructiva si stimuleaza buna intelegere intre copii, chiar daca apartin majoritatea de etnii diferite. Relatiile de colaborare impuse prin insasi definitia lucrului in echipa conduc la formarea unor comportamente dezirabile in procesul de educatie interculturala.

Am folosit aceasta metoda a observatiei deoarece se leaga de celelalte metode folosite in scopul de a urmari comportamentul elevilor in timpul orelor si participarea lor la diferite activitati (anexa 4)

STUDIUL DE CAZ - DEFINITIE :

Studiul de caz este o tehnica speciala a culegerii, a punerii in forma si a prelucrarii informatiei care incearca sa arate caracterul evolutiv si complex al fenomenelor referitor la un sistem social cuprinzand propriile sale dinamici. Yin (1984) il defineste ca "o ancheta empirica asupra unui fenomen contemporan in contextul vietii sale ", in care limitele dintre fenomen si context nu sunt cu totul evidente si in care se utilizeaza surse multiple de informare.

Metoda studiului de caz consta in a raporta o situatie reala, luata in contextul sau, si a o analiza pentru a vedea cum se manifesta si cum evolueaza fenomenele ce-l intereseaza pe cercetator.

Cazul studiat furnizeaza de fapt un teren de observatie ce permite identificarea sau descoperirea proceselor speciale . Cazul insusi trebuie deci tratat ca un sistem integrat chiar daca componentele nu functioneaza bine sau gasim ca el permite o mai buna patrundere a obiectului de studiu. Deseori, cazul insusi este de un interes secundar "joaca un rol de suport, usurandu-ne intelegerea a ceva diferit " (Stoke,1994). Studiul de caz, furnizeaza o situatie in care putem observa jocul unui mare numar de factori care interactioneaza, permitand astfel sa fie recunoscute complexitatea si bogatia situatiilor sociale.

Am folosit studiul de caz in raport cu metoda observatiei directe. Folosind aceasta metoda am dorit sa descopar cazurile mai speciale din scoala si de a le pune in evidenta folosindu-ma de anamneza si de situatia familiala a elevului.

CHESTIONARUL fr. questionnaire, "chestionar') este tehnica si, corespunzator, instrument de investigare, constind dintr-un ansamblu de intrebari scrise si, eventual, imagini grafice, ordonate logic si psihologic care, prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin auto-administrare, determina din partea celor anchetati raspunsuri ce urmeaza a fi inregistrate in scrise. In cercetarile sociologice chestionarul este utilizat atit pentru culegerea datelor obiective (virsta, sex, nivel de scolaritate, venituri etc.), cit si a celor subiective (opinii, atitudini, aspiratii, trebuinte etc.). Intrebarile scrise si, eventual, imaginile grafice (desene, fotografii, schite) au functie de indicatori. Succesiunea lor este logica (de la particular la general sau invers; de la trecut la prezent si apoi la viitor), dar si psihologica (de la intrebarile de stabilire a contactului psihic la cele esentiale pentru verificarea ipotezelor cercetarii; de la cele neutre la cele incarcate emotional). Clasificarea chestionarului poate fi facuta dupa mai multe criterii: continutul intrebarilor, forma intrebarilor, modul de administrare a chestionarului .Se face astfel distinctie intre chestionarul de date factuale (de tip administrativ) si cel de opinie (vizind nu numai opiniile, dar si aspiratiile, trebuintele si valorile, atitudinile si interesele s.a.m.d.). Dupa forma intrebarilor, chestionarele pot fi clasificate in chestionare cu intrebari inchise, cu intrebari deschise, si mixte (cu intrebari inchise si deschise).

Am utilizat aceasta metoda, aplicand un chestionar la clasa numit " Suntem toleranti?"( anexa1), fiind format atat din intrebari deschise cat si inchise.

METODA INTERVIULUI - DEFINITIE:

In limba romana, termenul de interviu reprezinta un neologism provenit din limba engleza (interview-intrevedere, intalnire), fiind utilizat deopotriva in jurnalistica si in stiintele socio-umane. Definim interviul de cercetare ca o tehnica de obtinere, prin intrebari si raspunsuri a informatiilor verbale de la indivizi si grupuri umane in vederea verificarii ipotezelor sau pentru descrierea stiintifica a fenomenelor socio-umane. Interviul se bazeaza pe comunicarea verbala si presupune intrebari si raspunsuri ca si chestionarul (scris).
Convorbirea reprezinta elementul fundamental in tehnica interviului, intrevederea nu este obligatorie. Utilizarea acestuia in cercetare trebuie sa conduca la stabilirea relatiilor dintre variabile, la testarea ipotezelor. Interviul presupune intrevederea dar a nu se confunda cu aceasta.
Nu exista interviu fara convorbire, dar nu orice conversatie constituie un interviu.Interviul reprezinta mai mult decat un dialog pentru ca nu intotdeauna dialogul are ca scop obtinerea de informatii. Interviul nu poate fi confundat cu interogatoriul pentru ca acesta din urma evoca obligatia interlocutorului de a raspunde, constrangerea exterioara. Din contra interviul presupune libertatea de expresie a personalitatii, chiar bucuria oamenilor de a-si spune cuvantul, de a-si face publice opiniile. Interviul este" o conversatie-interactiune intre un cercetator (cineva/o persoana care doreste sa obtina informatii) si un informant (cineva/o persoana care probabil are informatiile importante si necesare pentru a gasi raspunsul la problema de cercetare ). Interviul poate fi de tip explorator, de identificare a variabilelor si relatiei dintre variabile acesta putand constitui insrumentul principal de recoltare a informatiilor in vederea testarii ipotezelor sau de obtinere de informatii suplimentare.

Metoda interviului am utilizat-o deoarece am vrut sa aflu mai multe despre scoala in care am realizat cercetarea.Acest lucru a fost posibil doar cu bunavointa doamnei directoare a scolii, care

mi-a oferit informatiile necesare realizarii interviului (anexa 2).

TESTUL SOCIOMETRIC - DEFINITIE

Este considerat instrumentul principal si punct de plecare in cunoasterea diferitelor aspecte a procesului de interactiune ce se manifesta in colectiv. El ofera doar materialul brut in legatura cu aspectele relationale ale elevului si ale grupului in totalitatea sa. Ulterior acest material se va prelucra si numai pe baza celor rezultate vom putea cunoaste aceste aspecte. Testul sociometric consta in formularea unor intrebari prin intermediul carora se solicita fiecarui elev sa-si exprime simpatiile si antipatiile fata de ceilalti colegi ai sai. Foarte important este ca intrebarile sa aiba la baza criterii atent alese, care sa fie in concordanta cu interesele, preocuparile si aspiratiile tuturor elevilor, dar si cu interesele cercetarii. Este necesar sa li se ofere elevilor suficiente motive pentru a raspunde cat mai sincer.Intrebarile testului pot avea ca referinta diverse aspecte sau domenii de interes: petrecerea timpului liber, participarea la sarcini profesionale, cooperarea in cadrul echipei sportive,etc. Etapele aplicarii testului sociometric:
a) membri grupului primesc motivari, li se explica scopul cercetarii:
- fiecare isi va cunoaste mai bine locul in grup;
- in repartizarea anumitor sarcini se va tine cont si de preferintele interpersonale;
- se va tine cont de relatiile sociopreferentiale si in structura formala a grupului.
b) se obtine increderea subiectilor in caracterul confidential al raspunsurilor la intrebari.
c) se distribuie membrilor grupului formularele cu intrebari ce urmeaza a fi completate si se explica clar modul de completare.
d) se precizeaza caracteristicile situatiei:
- grupul in cadrul caruia se fac alegerile si respingerile;
- sensul fiecarei intrebari;
- limitarea la un anumit numar de raspunsuri, se recomanda 3 sau 5 raspunsuri in functie de marimea grupului;
- se explica faptul ca poate raspunde atat cat corespunde preferintelor sale dar sa nu depaseasca numarul maxim indicat;
- se precizeaza faptul ca ordinea preferintelor este o ordine valorica, cel de pe locul intai sa fie cel mai preferat, iar urmatorii in ordine descrescatoare;
- nu se impune o limita de timp pentru completare.
e) se recolteaza raspunsurile.
Testul sociometric se poate folosi intr-o cercetare transversala pentru a surprinde evolutia relatiilor colectivului. Astfel testul urmeaza a fi administrat periodic, iar rezultatele obtinute sa fie comparate intre ele. Trebuie specificat faptul ca reluarea testului la intervale prea scurte ii diminueaza eficacitatea, subiectii orientandu-se mai mult dupa raspunsurile anterioare, care sunt inca vii in memorie, decat dupa ceea ce simt in momentul respectiv. De asemenea in cazul in care intervalele sunt prea mari riscam sa pierdem din vedere dependenta stricta dintre fenomene. Putem recomanda pe baza experientei, reluarea testarii sociometrice anual.

In aceasta cercetare, am vrut sa evidentiez pe langa altele si procesul de interactiune ce se manifesta in colectiv si locul fiecarui elev in clasa. Dorind sa aflu aceste lucruri am aplicat testul sociometric cu urmatoarele intrebari (anexa 4):

A. Numiti 3 colegi cu care v-ar placea sa efectuati o tema:

B.Indica mai departe 3 dintre colegii cu care nu ti-ai dori sa efectuati o tema:

1. ..

2. ..

3. .. .

MICROMONOGRAFIE A SCOLII B.P.HASDEU

Inscrisa in traditia invatamantului din spatiul dobrogean, Scoala Generala "B.P.Hasdeu" este una

dintre cele mai vechi scoli din Constanta. A fost infiintata in anul 1879. Pana in anul 1985 scoala a functionat in localul din Bulevardul Tomis nr.84, unde se afla astazi Muzeul de Arta. In anul 1986, institutia a fost mutata intr-o cladire noua, aflata pe Strada B.P.Hasdeu nr 98 unde functioneaza si astazi. Beneficiaza de o baza materiala moderna, astfel elevii sunt motivati pentru actul invatarii.

Ø      Sali de clasa - 23

Ø      Laboratoare - 4

Ø      Cabinete -9

Ø      Biblioteca nr volume - 11892

Ø      Nr. Calculatoare - 15

Ø      Nr. TV Color - 10

Ø      Nr. Video + DVD - 10

Ø      Nr. Casetofoane - 10

Repartizare cabinete:

Ø      Medicina generala;

Ø      Stomatologie;

Ø      Psihologie;

Ø      Logopedie;

Ø      Istorie-geografie;

Ø      Muzica-desen;

Ø      Fizica-chimie;

Ø      Aromani;

Ø      Invatatori;

Ø      Educatie fizica.

Colectivul scolii este format din:

Director: prof. Mirela Florea

Director adjunct: prof. Prejbeanu Viorel

Resurse umane :

v     Cadre didactice = 75

v     Norme = 77,31

v     Personal didactic auxiliar = 9,5 norme

v     Personal nedidactic = 7 norme

v     Total cadre didactice- 75

v     Titulari - 66

v     Suplinitori - 9.

Nu putem uita de elevii acestei scoli care sunt in numar de 1334, dintre care 644 sunt in invatamantul primar ( cls.I-IV) iar restul de 690 sunt cei din ciclul gimnazial ( cls.V- VIII ).

Reprezentarea elevilor scolii in functie de nationalitate.

In urma interviului acordat de catre doamna directoare, am aflat urmatoarele:

• in scoala repectiva studiaza 1081 elevi romani, 75 elevi rromi, 15 turci, 62 tatari si 1 bulgar.

Ca ax esential al dezvoltarii dimensiunii umane si sociale, Scoala Generala "B.P.Hasdeu",nr.12, urmareste, ca obiectiv principal, atingerea idealului educational prin inzestrarea elevilor cu acele competente si aptitudini care sa le permita o educatie permanenta. Institutia mai sus mentionata se numara printre putinele unitati de invatamant preuniversitar din orasul Constanta care asigura "a doua" sansa celor care din diferite motive nu si-au terminat studiile, creand un mediu favorabil unei educatii incluzive. Printr-o paleta vasta de limbi moderne de circulatie internationala, ce se studiaza (italiana, spaniola, germana, franceza, engleza), precum si a limbilor materne rusa, turca si a dialectului aroman, scoala asigura elevilor un larg orizont cultural prin accesul la informatii.

Alternativa Step by Step

Incepand cu anul scolar 2001-2002 in scoala noastra a luat fiinta prima clasa cu predare in alternativa educationala. Elevii beneficiaza de sali de clasa dotate cu mobilier modular specific, servesc masa de pranz la cantina afiliata scolii, iar dupa-amiaza beneficiaza de activitati variate, relaxante in completarea celor desfasurate dimineata.

 

Scoala noastra a initiat si desfasoara in anul scolar 2008 - 2009 proiecte educationale ample care vin sa deschida copiilor nostri noi orizonturi spre cunoastere. Dintre acestea cele mai ample sunt:

'Orizonturi dobrogene'

'Interculturalitatea Romania  - Japonia'

'Atelierul de ciocolata'

In cadrul acestor proiecte sunt derulate activitati deosebite in parteneriat cu alte institutii sau societati culturale si comerciale.

Dintre cadrele didactice implicate amintim: dir.prof.Florea Mirela, dir.adj. Prejbeanu Viorel, inst. Barbu Gherghina, inst.Alexandru Mihaela, inst.Cristea Carmen, inst.Constantin Gabriela, inst.Coronea Profira Steluta, inst.Cotofanu Veronica, inst.Gospodin Marioara, inst.Popov Anaida si toate cadrele didactice din invatamantul primar.

Paleta activitatilor extracurriculare din scoala noastra este foarte larga Ea cuprinde activitati artistice, sportive, cu un caracter umanitar, de combatere a violentei in scoala si societate, de combatere a consumului de droguri si alcool.

Elevii scolii noastre sunt stimulati sa participe la cat mai multe actiuni pentru a-si forma o personalitate puternica, atenti si sensibili la  ceea ce se petrece in jurul lor, capabili de a avea mereu o atitudine corecta in societate.

Luna DECEMBRIE constituie prilejul de a darui celor in nevoie, de a organiza expozitii artistice, de a asculta si interpreta nemuritoarele colinde romanesti. 

 Rezultate la examene:

Capacitate: Procent de reusita:91,89% - liceu; media pe scoala 8,10; media maxima 9,88

Repartizarea absolventilor cu examen de capacitate, forma de invatamant zi: licee si colegii 99,97% si SAM = 0,03%.

Rezultate importante obtinute de elevi in anul scolar 2005 - 2006:

 . Concursul International de desen - Barlad "Nicolae Tonitza" - locul I, II si III;

 . Faza nationala a Olimpiadei Sportului Scolar - Targu Jiu - locul VI;

. Locul I - Cupa Consiliului Judetean - "Premiul Absolut";

 . Mentiune si premiul special pentru Rosu Nicoleta la Olimpiada de limba si literatura romana gimnaziu, etapa nationala.

. Locul II pentru Petrescu Cosmin la Olimpiada de geografie, faza judeteana.

Experienta cadrelor didactice s-a materializat prin participarea la:

I. Lucrari la colocvii si simpozioane nationale:

1. Simpozionul de didactica moderna - "Instruirea interactiva", editia a II-a - 7 octombrie 2006 - Cugir - Inst. Barbu Gherghina, Inv. Cotofana Veronica.

2. Simpozionul de didactica moderna - "Asigurarea calitatii in educatie prin evaluare eficienta" - 29.02006 - Botosani - Inst. Barbu Gherghina, Inv. Cotofana Veronica.

3. Simpozionul de didactica moderna - "Activitatile extracurriculare - modalitati de imbogatire a culturii organizationale" - Botosani - Inst. Alexandru Mihaela, Inv. Cotofana Veronica, Inv. Cristea Carmen, Inst. Tapu Simona, Inv. Zamfir Eugenia.

Carti:

1. "Dobrogea - Sambure de legenda" - coautori: Inst. Barbu Gherghina, Prof . Ciurea Dumitru, Prof. Jiga Elena.

2. "Povestiri despre plante si animale" - coautori: Inst. Barbu Gherghina, Prof . Ciurea Dumitru.

3. "Stiinte - manual pentru clasa a III-a" - coautori: Inst. Barbu Gherghina, Inv. Cotofana Veronica.

  "Carti di aleadziri" - manual pentru clasele a III-a si a IV-a - coautori: Prof. Angela Fuduli, Inst. Mioara Gospodin, Prof. Manuela Nevaci. 5. "Istoria romanilor - examenul de capacitate 2001" - autor: Prof. Rodica Pitigoi

6. "Istoria romanilor - teste pentru examenul de capacitate 2001" - autor: Prof. Rodica Pitigoi

7. "Simboluri pascale"- coautori: Inst. Alexandru Mihaela, Prof. Barbu Gabriela

8. "Sfantul Nicolae" - coautori: Inst. Alexandru Mihaela, Prof. Barbu Gabriela

9. "Ecologia la raspantie", referent stiintific: Prof. Ciurea Dumitru.

10. "Sexualitatea in natura",referent stiintific: Prof. Ciurea Dumitru.

11. "Sapte pasi in elaborarea compunerilor(narative)", autor: Prof. Jiga Elena.

12. "Un pamant numit Romania, de Nichita Stanescu - valente mitice" , coautor: Prof. Jiga Elena.

13. "Ghid pentru pregatirea Concursurilor si Olimpiadelor scolare", coautor: Prof. Jiga Elena.

1 "Istoria romanilor. Sinteze selective si teste", autor: Prof. Pitigoi Rodica

5. CERCETAREA DE TEREN - PREZENTAREA STUDIURIILOR DE CAZ

Studiu de caz pe un elev din scoala.

Date personale si familiale:

Numele si prenumele: C. B.

Data nasterii: 12.10.1999

Clasa: a IV-a

Institutia: Scoala generala nr.12, B.P.Hasdeu Constanta

Prenumele tatalui: A.

Varsta tatalui: 41

Profesia tatalui: economist

Ocupatia actuala: economist

Prenumele mamei: M.

Varsta mamei: 38

Profesia mamei: economist

Ocupatia actuala:somera

ELEV BULGAR (10 ani)- baiat care provine dintr-un sat marginalizat din Bulgaria ,dar studiaza in Romania la aceasta scoala .Familia sa este compusa din mama lui (somera), care se afla in Romania, iar tatal care a ramas in Bulgaria se intereseaza de educatia copilului, parintii fiind divortati.Copilul este usor discriminat datorita faptului ca nu este din aceasta tara si relationeaza foarte greu cu persoanele din jurul sau deoarece se simte dat la o parte, uneori ajungand sa intre in conflict cu acestea.S-a urmarit reintegrarea sociala a lui, consolidarea unei personalitati mai puternice si dezvoltarea competentelor sale profesionale indiferent de natiune . Se urmareste felul in care interactioneaza cu ceilalti colegi ai lui si cum vor desfasura activitatile scolare impreuna si de ce nu in echipa acolo unde este cazul.

Conditii de locuit:

Copilul locuieste cu mama intr-un apartament cu doua camere.

Relatiile dintre parinti:

Relatiile interfamiliale sunt bune, chiar daca parintii nu mai sunt impreuna, sunt favorabile cresterii si dezvoltarii echilibrate a copilului, exista o atmosfera destinsa si o preocupare deosebita a parintilor pentru dezvoltarea copilului din toate punctele de vedere.Conditiile materiale si igienico-sanitare sunt normale.

Atitudinea parintilor fata de problemele de educatie a copilului:

Parintii sunt interesati in mod deosebit de instruirea si educarea copilului,mai ales mama care este mai aproape de el. Cunoscand si acceptand starea de fapt, la venirea in Romania si la intrarea in clasa a III- a, mama a renuntat la serviciu tocmai pentru a-l putea ajuta pe copil la integrarea cat mai buna in scoala. Exista o permanenta legatura intre scoala si familie incercand sa se obtina cat mai mult posibil de la acest copil.

Date cu privire la evolutia copilului:

Memoria - Copilul are o capacitate buna de stocare a informatiilor. Memoria de lunga durata este buna. Procesul de reactualizare este afectat de cantitatea de informatii redate intr-un timp scurt. Necesita un timp mai indelungat pentru a raspunde corect la o intrebare chiar daca are informatia necesara si din cauza lipsei capacitatii de concentrare. Continutul redarii informatiei este unul particular si de tip narativ. Are o memorie vizuala buna.

Limbajul si comunicarea - Are un vocabular bogat avand in vedere ca este de aproape 2 ani in Romania,dar se exprima greoi uneori datorita limbajului pe care inca nu si l-a insusit complet. Comunica prin propozitii dezvoltate. Foloseste un exces de cuvinte si povestiri neconcludente. Reda personajele din textele citite sau auzite, repetitiv, imbinand realul cu imaginatia sa. Raspunde la intrebari daca este interesat, iar daca nu, intrebarea trebuie repetata de mai multe ori pentru a obtine raspunsul asteptat. Manifesta o mare dorinta de conversatie chiar si atunci cand nu i se cere acest lucru.

Atentia - Deficitul atentional grav se manifesta atat la nivelul concentrarii atentiei cat si la mentinerea atentiei voluntare. Este atent pentru un timp mai indelungat la primele ore de curs cand este capabil sa rezolve sarcini destul de dificile. Atentia voluntara scade dupa primele doua ore de curs. Se concentreaza mai mult atunci cand trebuie sa rezolve o sarcina care ii place si care il intereseaza sau daca este apreciat intr-un fel sau altul. Campul atentional este redus. Este foarte usor distras de cel mai mic zgomot, miscare sau altceva. Are mai mult o atentie involuntara.

Afectivitatea - Este un copil , in general, echilibrat. Nu-si manifesta in mod exagerat afectivitatea. Este putin rezistent la frustrari, uneori manifestandu-se impulsiv, exagerat,insa trece relativ usor de la o stare la alta.

Motivatia - Are o motivatie mai mult extrinseca decat intrinseca. Prin aprecieri si unele recompense se poate motiva pentru executarea unor sarcini care nu-i prea sunt pe plac. Manifesta o dorinta deosebita de a realiza lucrurile bine, de a fi apreciat de cei din jur. Ii place sa fie solicitat pentru a indeplini anumite sarcini in clasa.

Temperament - Este un copil mai putin sociabil, putin introvertit.

CHESTIONAR - "SUNTEM TOLERANTI ?"

1. Din care din urmatoarele surse ai aflat si inteles sensul cuvantului tolerant (concesiv, rabdator, ingaduitor, bland) ?

a) parinti b) profesori c) mass - media

2. Esti tolerant (rabdator, ingaduitor, bland) in familie ?

a) uneori b) tot timpul c) niciodata

3. Sunt parintii toleranti (rabdatori, ingaduitori, blanzi) in relatia cu tine ?

a) DA b) NU c) uneori

Sunt profesorii toleranti ( rabdatori, ingaduitori, blanzi) in relatia cu tine ?

a) DA b) NU c) uneori

5. Considerati ca profesorii sunt mai toleranti cu:

a) fetele b) baietii c) elevii buni la invatatura d) elevii slabi la invatatura

6. Stabilesti relatii cu persoane din alte grupuri etnice ?

a) DA b) NU

7. Ai un comportament agresiv fata de acestia ?

a) intotdeauna b) rareori c) niciodata

8. Va simtiti discriminati la scoala, in raport de:

a) Sex

b) Situatia materiala

c) Vestimentatie

9. Ai prieteni de alta religie ?

a) DA b) NU

10. Care dintre urmatoarele forme de agresivitate vi se pare cea mai des intalnita la voi in soala:

a)      lovirea unui coleg;  b) cuvinte obscene; c) jigniri; d)amenintarea;

11. Credeti ca vizionarea frecventa de filme si programe TV care contin scene de agresivitate influenteaza conduita persoanelor care se comporta agresiv ?

a) DA b) NU c) Nu stiu

12. Ati fost vreodata victima unui comportament agresiv, in scoala ?

a) DA b) NU

13. Ati primit vreodata observatii din partea colegilor din cauza comportamentului neadecvat pe care l-ati avut ?

a) DA b) NU

1 Expunerea frecventa la violenta poate induce la oameni o insensibilitate la violenta ?

a) DA b) NU

15. Sa presupunem ca nu ar exista decat filme cu personaje pozitive si cu actiuni bune. Credeti ca ar mai exista violenta in lumea ?

a) DA b) NU c) Nu stiu

16. Alegeti cea mai importanta valoare pentru voi :

a) toleranta; b) pacea; c) egalitatea de sanse; d) drepturile omului;

17. Care este criteriul dupa care dumneavoastra clasificati grupurile etnice care locuiesc in localitatea dvs. ca fiind minoritare ?

a) Limba b) Cultura c) Religie d) Obiceiuri si traditii e) Ponderea

18. Considerati ca drepturile minoritatilor sunt respectate in localitatea dvs ?

a) Sunt pe deplin respectate b) Sunt partial respectate c) Variaza in functie de comunitatea etnica d) Nu sunt deloc respectate e) Nu stiu

RASPUNSURILE ELEVILOR IN URMA APLICARII CHESTIONARULUI

In urma aplicarii acestui chestionar am constat urmatoarele:

• La intrebarea (itemul) nr. 1, 16 elevi ( 53,4 %) au ales varianta "a", sursa lor principala de informatie fiind parintii.Urmatorii au fost elevii care au ales varianta "b",acestia fiind in numar de 12 ( 40 %), ei fiind informati de catre profesori (scoala). In cele din urma raman cei care au ales varianta "c", 2 elevi (6,6%).
• La intrebarea nr.2, 15 elevi (50%) au raspuns cu "a", ei fiind toleranti doar uneori, 13 elevi (43,3 %) au ales varianta "b", iar 2 dintre elevi (6,7%) au preferat varianta "c", acestia fiind intoleranti in familie.
• La intrebarea nr.3, 17 elevi (56,6%), mai mult din jumatatea clasei au ales varianta "a", si anume parintii sunt toleranti cu ei, 3 elevi (10%), au spus ca parintii nu sunt toleranti cu ei, alegand astfel varianta "b".Cei care au ales varianta "c" sunt in numar de 10 (33,4%), cu ei fiind parintii doar uneori toleranti.
• La intrebarea nr.4, avem 17 (56,6%) raspunsuri de "a", insemnand ca mai mult de jumatate de elevi au spus ca profesorii sunt toleranti cu ei, dar avem si 1 elev(3,34%) care sustine ca profesorii nu sunt toleranti cu el,alegand varianta "b".Restul de 12 elevi (40%), au ales varianta "c", care spune ca profesorii sunt toleranti cu ei uneori.
• La intrebarea nr.5, sunt 8 elevi (26,6%) care au raspuns cu "a", 4 elevi (13,4%) care au ales varianta "b",12 elevi (40%) au spus ca profesorii sunt mai toleranti cu elevii buni la invatatura, fiind varianta "c", iar restul de 6 elevi (20%) au ales varianta "d", care spune ca profesorii sunt mai toleranti eu elevii slabi la invatatura.
• La intrebarea nr.6, majoritatea elevilor nu stabilesc relatii cu persoane din alte grupuri etnice, 23 elevi (76,6%) au ales varianta "b", iar restul de 7 elevi ( 23,4%) au raspuns cu "a".
• La intrebarea nr.7, 11 elevi (36,6 %) au raspuns cu varianta "b", iar 19 elevi (63,4 %) au ales varianta "c", acestia afirmand ca nu sunt agresivi cu cei care fac parte din etnii diferite.
• La intrebarea nr.8, 3 elevi (10%) au ales la varianta "a", acestia simitindu-se inferiori din punct de vedere al sexului, 13 elevi (43,3%) au raspuns cu "b", acest lucru aratand ca elevii care au facut aceasta alegere, se simt discriminati in raport de situatia materiala, iar 14 elevi (46,7%) se simt marginalizati, discriminati din punct de vedere al vestimentatiei, acestia optand pentru varianta "c".
• La intrebarea nr.9, 11 elevi (36,6%) au raspuns cu "a", acestia au prieteni de alta religie, restul de 19 elevi (63,4%) au optat pentru varianta "b", varianta care arata ca acesti elevi nu au prieteni de alta religie.
• La intrebarea nr.10, 17 elevi (56,6%) au optat pentru varianta "a", acestia alegand ca forma de agresivitate cea mai intalnita la ei in scoala lovirea unui coleg, 9 elevi (30%) au raspuns cu varianta "b", ei au spus ca cuvintele obscene sunt cele mai des intalnite, iar 4 elevi (13,4%) au raspuns cu varianta "c"- jigniri.
• La intrebarea nr.11, 18 elevi (60%) au ales varianta "a", 7 elevi (23,4%) au optat pentru varianta "b", iar 5 elevi (16,6%) au raspuns cu varianta "c".
• La intrebarea nr.12, din 30 de elevi 16 (53,4%) au spus ca au fost victimele unei agresiuni in scoala alegand varianta "a", restul de 14 elevi (46,6%) optand pentru varianta "b", acestia afirmand ca nu au fost victimele unei agresiuni in cadrul scolii.
• La intrebarea nr.13, 14 elevi (46,7%) au raspuns ca li s-a atras atentia din punct de vedere al comportamentului, optand pentru varianta "a", ceilalti in numar de 16 (53,3%) au raspuns prin varianta "b", spunand ca nu le-a fost atrasa atentia din punct de vedere al comportamentului.
• La intrebarea nr.14, 21 elevi (70%) au optat pentru varianta "a", iar ceillati de 9 elevi (30%) au raspuns cu "b".
• La intrebarea nr.15, 4 elevi (13,2%) au ales varianta "a", 13 elevi (43,4%) au optat pentru varianta "b", iar ceilalti elevi in numar de 13 (43,4%) au raspuns "c".
• La intrebarea nr.16, din totalul de 30 elevi, 7 (23,4%) au ales varianta "b", pentru acestia fiind cea mai importanta pacea, 8 (26,6%) au optat pentru varianta "d", considerand drepturile omului ca fiind cea mai importanta valoare, iar cei mai multi elevi in numar de 15 (50%) au considerat ca toti au dreptul la egalitatea de sanse,astfel optand pentru varianta "c".
• La intrebarea nr.17, 2 elevi (6,7%) au clasificat grupurile etnice in raport de limba vorbita, optand astfel pentru varianta "a", 9 elevi (30%) au optat pentru varianta " b", 9 elevi (30%) au ales varianta "e", iar restul de 10 elevi (33,3%) au ales varianta "c".
• La intrebarea nr.18, 1 elev ( 3,4%) a optat pentru varianta "d", 3 elevi (10%) au ales varianta "c", 13 elevi (43,3%) au raspuns cu varianta "b" iar ultimii in numar de 13 (43,3%) au ales varianta "e".

In urma rezultatelo obtinute la chestionar, se observa diferente in ceea ce priveste gradul de toleranta a elevilor unii fata de alti.

Reprezentarea grafica a raspunsurilor in urma aplicarii chestionarului

TESTUL SOCIOMETRIC

Am aplicat testul sociometric elevilor din clasa a III-a B cu urmatoarele intrebari:

A. Numiti 3 colegi cu care v-ar placea sa efectuati o tema:

B.Indica mai departe 3 dintre colegii cu care nu ti-ai dori sa efectuati o tema:

. ..

5. ..

6. ..

Precizari:

- incercati sa fiti foarte sincer;

- raspunsurile vor ramane secrete si nu vor influenta in niciun fel relatiile voastre

- lucrarile trebuie semnate.

Testul sociometric ca instrument de masurare a atractiilor si repulsiilor ce se manifesta intre indivizii ce compun un grup mic, pana la treizeci de subiecti inclusiv, este un chestionar simplu, ce contine doua grupe de intrebari:
a) Pentru masurarea atractiilor;
b) Pentru masurarea respingerilor. Dupa aplicarea testelor se trece la urmatorul pas si anume evaluarea rezultatelor, insa acest aspect comporta mai multe etape:
1. Codificarea numelui subiectilor. Codificarea se va face dupa ce testele respective se amesteca pentru a nu fi intr-o anume ordine, folosindu-se, in acest caz, literele alfabetului. Astfel fiecare subiect va primi un numar de cod, respectiv o litera din alfabet;
2 Se stabileste punctajul pentru fiecare alegere. Acordarea punctajului faciliteaza calcularea scorului si desprinderea unor concluzii necesare. Pentru simplificarea calculelor si facilitarea operatiilor se va proceda astfel: pentru alegerea facuta pe locul I se vor acorda 3 puncte, pentru cea de pe locul II 2 puncte, iar pentru cea din pozitia a III-a 1 punct. Se intocmeste sociomatricea - un tabel cu dubla intrare, in care membrii grupului sunt notati atat pe verticala cat si pe orizontala. Se noteaza cu "3", "2", "1" relatiile de preferinta si cu " - 3', "-2", "-1" relatiile de respingere. Se calculeaza indicii sociometrici:

_I A (alegeri ) - R (respingeri)

N - 1

unde N = numarul subiectilor din cadrul grupului.

Prin aceasta formula se stabileste indicele de statut preferential al subiectilor. Statutele pot fi: pozitive, negative, zero, ceea ce indica existenta unor subiecti populari, acceptati, indiferenti sau izolati afectiv (marginalizati) in cadrul grupului.

MATRICE SOCIOMETRICA - CLASA A-III-A B

Observatie: pe orizontala sunt trecute atractiile, respingerile sau indiferentele acordate de fiecare elev colegilor, iar pe verticala atractiile, respingerile sau indiferentele primite de fiecare elev de la colegii sai

I.D

A.S

SOCIOGRAMA COLECTIVA A ALEGERILOR

D.S

C.M

G.V

L.D

I.C

M.A

H.F

R.A

E.A

Atractiile reciproce sunt desenate cu sageti cu sens dublu (culoare rosie). Atractiile unilaterale sunt desenate cu sageata neagra.

SOCIOGRAMA COLECTIVA A RESPINGERILOR

Cei 30 subiecti testati (numerotati cu numere de la 1 - 30) sunt asezati in cele patru cercuri concentrice in functie de gradul lor de popularitate. Astfel, in cercul din interior au fost trecuti subiectii care s-au bucurat de cea mai mare POPULARITATE ( cei care au intrunit cele mai multe alegeri), in cercul urmaaor s-au situat subiectii cu statut sociometric ACCEPTAT, in cercul urmaaor au fost trecuti subiectii cu statut sociometric INDIFERENT si in ultimul cerc, elevii MARGINALIZATI. Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare in cazul nostru O.C cu 13 puncte) este asezat in centrul cercului numarul 1 (cerc numerotat astfel de la interior spre exterior). Confirmarea leadership-ului sociometric exercitat de O.C se verifica prin faptul ca el nu este tinta nici unei respingeri. Cu cat un elev are un punctaj mai mic cu atat se departeaza mai mult de centrul cercului 1 sau chiar de grup. Exista si situatii in care unii din subiecti se situeaza excentric, nefiind preferati si nepreferand pe nimeni (izolatii). Pe grafic respingerile reciproce sunt reprezentate printr-o sageata neagra dubla (sageata la ambele sensuri, respingerile unilaterale sunt reprezentate printr-o sageata roz.

Dupa cum se poate observa din sociograma colectiva a respingerilor subiectii F.N si R.A joaca si ei un rol important, situandu-se printre 'preferatii' grupului.Ei au acumulat un punctaj de 12 puncte,avand decat o respingere fiecare.In cel de al treilea cerc concentric sunt situati izolatii cum ar fi G.C, R.D, E.A, N.S. Printre acestia se afla un turc, un tatar dar si romani.In cel din urma cerc, cercul marginalizatilor sunt inscrisi toti rromi din clasa:M.V, L.I, P.C, S.A, C.I, doi din trei tatari:H.H, H.F, dar si cativa romani:C.M, G.V, C.S.

In urma aplicarii acestui test am putut observa urmatoarele: elevii romani se aleg intre ei si uneori mai aleg si un turc, rromi se aleg intre ei, dar nu numai. Acestia ii prefera si pe elevii romani, dar dupa cum arata sociogramele, pe rromi nimeni nu ii alege, acestia primind cele mai multe respingeri, astfel devenind marginalizatii clasei.

5.1 INTERPRETAREA REZULTATELOR

Printr-o serie de masurari , scoala a incercat sa sustina cerintele educative fara a leza demnitatea si personalitatea elevilor, urmarind in acelasi timp si programa scolara.Elevii s-au implicat in procesul didactic, satisfacand cerintele impuse de scoala. Au tratat cu demnitate pe ceilalti colegi desi la inceput au avut usoare retineri. Fiecare elev i-a sprijinit pe colegii sai si s-a comportat asa cum ar fi vrut ca alti sa se comporte cu el. Nevoia de interculturalizare, de interactiune intre elevi, de socializare, de dezvoltare personala, reprezinta o necesitate primordiala de asta depinzand insasi afirmarea noastra ca indivizi in viata. Nu toti oamenii dispun din nastere de abilitati sociale, de o fluenta si un ritm al comunicarii dezvoltat, tocmai de aceea pe tot parcursul vietii invatam. Invatam abilitati de viata, care sa ne permita sa traim impreuna armonios fara discriminari, sa ne distram, sa ne afirmam, sa ne facem placuti si valorizati in comunitatea din care facem parte. Printr-o educatie timpurie si adecvata, prin cunoasterea preferintelor individuale, in functie de temperamentul, caracterul pe care il avem, putem veni in sprijinul personalitatii noastre intr-un mod absolut pozitiv, productiv pentru viitorul nostru.

6. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Aceasta cercetare descrie copiii vremurilor acestea ca prezentand dezechilibre la nivel social cat mai acute, datorate discriminarii sociale, de dezvoltare interioara, nevoie de liniste, pace, dezvoltare si valorificare spirituala ceea ce i-ar ajuta sa se regaseasca si sa realizeze mental nivelul la care sunt. Unii elevi ai Scolii Nr.12 prezinta dificultati in anumite domenii ale cunoasterii si interactiunii sociale, comunicarii, insa profesorii evidentiaza importanta educarii interculturale ceea ce semnifica nevoia de acceptare, respectare, solidarizare si completare intre ceilalti elevi, indiferent de etnie, nationalitate, varsta, sex, religie. Cu cat educatia interculturala este mai timpurie, cu atat copii (elevii) vor cunoaste diversitatea culturala ,valorizarea identitatii culturale, ceea ce le permite raportarea la cei diferiti (de etnie,nationalitate,religie,varsta) intr-un mod mai natural,mai tolerant si acceptabil.

Daca personalitatea umana in raport om-lume (natural si social) este creata de societate, atunci ea este creatoare de societate, ea perfectionand-o si optimizand-o continuu ca mediu de realizare si implinire a sa, in raport cu trebuintele si aspiratiile sale, prin aceasta modificandu-se pe sine psihic si constructiv. Daca orice individ este unic, irepetabil si valoros prin acest lucru, atunci fiecare persoana are calitati speciale si o contributie culturala diferita. Deci trebuie respectata pentru ceea ce este fara discriminari, constituind diversitate, astfel validandu-se ipoteza cu numarul 1.

Daca s-ar elabora politicile publice speciale pentru sustinerea minoritatilor etnice, imigrantilor persoane vulnerabile in accesul la educatie si egalizare de sanse fara discriminare, atunci ar exista un echilibru social ,un respect pentru diversitate si complementaritate socio-economico-culturala. De asemenea ar constitui o buna intelegere, colaborare de parteneriat intre toti locuitorii Terrei, o armonie sociala care ar presupune pace in lume.

Cu cat nivelul de scolarizare, cultura si relationare cu ceilalti este mai optim, adaptabil la orice situatie, cu atat personalitatea individului este mai complexa, astfel validandu-se ipoteza numarul 2.

Cu cat se urmareste rezolvarea problemelor de acces la educatie a tuturor copiilor indiferent de nationalitate, religie, minoritate, cu atat creste dezvoltarea intelectuala si sociala a acestor persoane, largindu-se aria de calificare si incluziune pe piata muncii si in societate. Cu cat avem o atitudine mai buna fata de ceilalti diferiti, prin iubire si respect pentru sine si celalat cu atat interactiunea noastra este mai optima.

Profesorii din Scoala Nr.12 doresc sa realizeze o educatie intr-un spirit afectiv si de respect fata de diversitate, vrand sa-i formeze pe elevi pentru viata si buna relationare cu ceilalti, dar analizand testul sociometric putem observa diferente in ceea ce priveste diversitatea etniilor, dar si diferente intre elevii de aceeasi origine etnica.

Este important sa se lucreze la dezvoltarea si formarea personalitatii elevilor, increderii in ei si in ceilalti, de realizare pentru adaptarea sociala si incluziune sociala. Cu toate acestea, caracteristicile specifice se manifesta la nivelul fiecarui individ intr-un mod diferit. Pe masura ce elevul se maturizeaza, invata sa manuiasca strategii pentru a face fata diverselor situatii, mentinand un echilibru intre interior si exterior, dar si sa colaboreze cu ceilalti sub forma parteneriatului, completarii. Pentru o mai buna cunoastere si valorificare a diversitatii, elevii trebuie sa participe la diferite activitati, sa interactioneze cu alti copii, sa comunice, sa prezinte oportunitati si abilitati sociale de interactiune eficienta rezultand astfel comportamente pozitive.

In societatea noastra, cand toate sunt intr-o continua miscare, agitatie, totul se schimba foarte rapid cu o oarecare violenta, omul trebuie sa tina pasul cu evolutia socio-culturala a acestor vremuri. De aceea, foarte frecvent, apar dezechilibre ale omului, ale discriminarii sociale, conflicte etc. Studiile actuale descriu oamenii ca prezentand caracteristici comune in stagnarea si evolutia propriu zisa a omenirii, toate persoanele prezentand dificultati in anumite domenii, nimeni nefiind perfect.

Sugestii pentru imbunatatirea activitatii educative privind diversitatea:

• Elevii sa fie indemnati spre lecturarea unor texte din manuale realizate prin grila interculturalitatii si/sau scrisori trimise de elevi personajelor sau autorilor unor povestiri cu continut care poate fi valorificat din punct de vedere al educatiei interculturale(Vladimir Colin - "Patania ursului cafeniu", Vasile Alecsandri - "Vasile Porojan", Nichita Stanescu - "Poezie despre bunicul si cele patru rase");
• Realizarea unor actiuni de tipul "Impreuna pentru o lume fara discriminare", "Calendarul diversitatii", "Saptamana interculturala", "personaje deosebite ale saptamanii", "Portofoliu de educatie interculturala", "Tombola tolerantei", "dictionarul tolerantei";
• Efectuarea unor exercitii aplicative: "Incearca sa identifici trei lucruri asupra carora esti sigur ca ai avea opinii diferite fata de cineva care apartine generatiei parintilor". - fisa de lucru pentru elevi, exercitii de valorificare a etichetelor.

Metode de prevenire a saraciei si excluderii sociale prin sistemul scolar:

v     Asigurarea inscrierii cvasii totale a copiilor de varsta scolara in sistemul scolar

-identificarea tuturor copiilor intre 7-8 ani cu risc de a nu fi inscrisi la scoala si asigurarea inscrierii lor, cat si a copiilor care au depasit varsta inscrierii.

-solutionarea rapida a cazurilor cu lipsa actelor de identitate a copiilor.

v     Scaderea abandonului scolar in ciclul obligatoriu .

-sustinerea in continuare a programului manuale gratuite si rechizite scolare pentru familiile sarace, marginalizate, bolnave, din mediu rural, alte nationalitatii, etnie roma etc.

-asigurarea transportului gratuit in zonele casa /scoala .

-explorarea posibilitatiilor de a oferi servicii sociale si educationale secundare pentru copiii cu risc ridicat de abandon/esec din cauza altor factori: masa gratuita ,suport suplimentar pentru pregatirea scolara .

-cresterea eficientei acordarii de burse sociale cat mai mari.

-activizarea relatiei scoala/comunitate prin: cresterea implicarii profesorilor in relatia cu parintii si comunitatea;angajarea de psihologi, psihopedagogi, asistenti sociali din mediile cu risc ridicat dezvoltarea relatiei autoritatii publice locale /scoala;cresterea implicarii servicilor comunitare de asistenta sociala in sustinerea participarii scolare.

-imbunatatirea continutului invatamantului pentru a-l face mai relevant pentru functionarea sociala si performanta copiilor.

- cresterea ponderii si calitatii disciplinelor aplicative pentru oportunitatile economice ale zonei si pentru viata moderna . Formare pentru sectoarele vietii sociale devenite inalt relevante: calculatoare cu principalele lor aplicatii, limbii straine si alte produse.

- accentuarea pregatirii copiilor pentru functionarea intr-o societate inclusiva.

- modernizarea rapida a scolilor, a metodelor de invatare rapida .Program special de atractie spre activitatile scolare;

-cresterea gradului de democratizare a scolii

-cresterea sanselor de participare in formele de invatamant post-obligatoriu a copiilor din mediile defavorizate, ca mijloc al cresterii motivatiei de participare scolara.

v     Relansarea invatamantului post-obligatoriui , cu un accent special pe conceptia invatamantului tehnic si profesional

-elaborarea de programe pentru pregatirea profesiilor agricole si invecinate;

-cresterea relevantei pentru functionarea sociala a invatamantului post-obligatoriu, capacitati de participare sociala activa, promovarea valorilor unei societati inclusive, pentru prevenirea riscurilor societatii moderne :violenta, alienare, delicventa, consum de droguri;

-formarea capacitatilor necesare unei economii bazate pe cunoastere ;

-cresterea sanselor de acces la invatamantul secundar al copiilor din zone defavorizate (mediu rural, populatia de rromi, segmentele sarace, persoanele cu handicap);

-o politica special orientata a burselor sociale;

-camine pentru copiii din zonele geografice indepartate, dar si pentru cei care provin din famili sarace.

v     Reabilitarea sistemului scolar din mediul rural

-reabilitarea cladirilor;

-modernizarea conditilor de invatamant;

-asigurarea unui corp profesional calificat si motivat;

-asigurarea transportului gratuit;

v     Asigurarea accesului la formare continua

-dezvoltarea unor programe de corectare a deficitului de scolarizare a generatiei tinere in criza de tranzitie;

-programe de corectie a deficitului de educatie produs de functionarea normala a sistemului de invatamant .

v     Promovarea egalitatii de sanse egale educationale

cresterea sanselor de acces la educatie a copiilor din medii defavorizate, a copiilor de etnie roma si alte nationalitati, sau probleme sociale, medicale;

-dezvoltarea unui invatamant deschis, cu sanse educationale pe tot parcursul vietii ; -sprijin pentru accesul la invatamant a copiilor, tinerilor defavorizati, gratuitati la manuale si rechizite, burse sociale, internate, camine pentru copii parveniti din alte tari, localitati .

v     Promovarea educatiei inclusive pentru copii cu dizabilitati.

v     Cresterea capacitatii scolii de a promova incluziunea sociala.

-prezenta in curriculum a elementelor de formare pentru o societate inclusiva;

-organizarea in cadrul scolii a unor programe de activitate orientate special pentru formarea capacitatilor de incluziune sociala.

v     Cresterea semnificatiei personale si profesionale a scolii.

-imbunatatirea continutului scolar si a tehnicilor de predare in asa fel incat atractivitatea invatarii sa creasca ;

-cresterea implicarii scolii in activitati de timp liber;

- cresterea implicarii parintilor in conducerea scolii si in activitati de suport pentru scoala.

BIBLIOGRAFIE

1. Adrian Neculau, Pierre De Visscher, (2001) ," Dinamica grupurilor. Texte de baza", Editura Polirom,Iasi.

2.Allport,W.Gordon (1991)- "Structura si Dezvoltarea Personalitatii", E.D.P.

3.Bernat, E. (2003), "Tehnica invatarii eficiente" , Editura Presa Universitara Clujeana.

Birch, A., Hayward, S.(1999), "Diferente interindividuale" ,Editura Tehnica, Bucuresti.

5.Bourhis, R. , Leyens, J.F. (1997), "Stereotipuri, discriminare si relatii intergrupuri" , Polirom, Iasi.

6.Butuca, A.(1998), "Educatia interculturala - Repere ale educatiei multiculturale in mediul scolar,"CRIPS, Editura TRITONIC, Bucuresti.

7.Cerghit I.(2002), "Sisteme de instruire alternative si complementare. Structuri, stiluri si strategii" Aramis.

8.Ciolan, L.(2000), (1989), "Pasi catre scoala interculturala", Centrul Educatia,Corint , "Conventia cu privire la drepturile copilului" ONU.

9.Coteanu, I. , Seche, L. si Seche, M. (1996) - " Dictionar explicativ al limbii romane", Univers Enciclopedic,Bucuresti.

10.Cristea S., Dragu, A. (2003), " Psihologie si pedagogie scolara", Editia a II-a, revazuta si adaugita, Ovidius University Press, Constanta.

11.Cristea, S. (1998) - "Dictionar de termeni pedagogici" , EDP,Bucuresti,p.5

12.Cretu, V.(1999), "Educatia pentru drepturile copilului" , FICE Romania, Editura Semne

13.Cucos, C.(2000) "Educatia. Dimensiuni culturale si interculturale" , Polirom, Iasi.

1Dezvoltarea practicilor incluzive in scoli. Ghid managerial, MEN si UNICEF, Bucuresti, 1999

15.Daniel, Goleman (2001) " Inteligenta emotionala", Bucuresti, Curtea Veche.

16.Geisler, E.E. (1977) - "Mijloace de educatie", EDP, Bucuresti.

17.Golu, M.(1993)- "Dinamica Personalitatii", Editura Geneze.

18.Golu, M.(1974)- "Psihologie Sociala", Editura Didactica si Pedagogica.

19.Golu, P.(2004) "Psihologia grupurilor sociale si a fenomenelor colective", Editura Miron, Bucuresti.

Golu, P., Golu, I. (2003), "Psihologie educationala", Editura Miron, Bucuresti.

21. Ibis Adrian (1993) -" Influenta Agentilor de Socializare", Editura Pansofia.

22.Le Bon Gustave (1990) - "Psihologia Multimilor", Editura Anima, Bucuresti.

Luana Miruna Pop (2002) -  Dictionar de Politici Sociale Editura Expert,Bucuresti.

2Noica, C. (1992), (2002) - "Simple introduceri la bunatatea timpului nostru", Humanitas, Bucuresti, Revista de Asitenta Sociala , Planul National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale",Bucuresti.

25.Panzaru, (1981) - "Dictionar de psihologie" , Editura Stiintifica si Pedagogica Bucuresti.

26.Ross Campbell, "Kids in Danger" , Colorado Springs: Chariot Victor, 1995

27.Shannon Brownle (1999) "Inside the Teen Brain' ("Ce este in creierul adolescentului" ,U.S. News&World Report).

28.Stoica,E.( 2002) "Pedagogie si Psihologie" , Editura Gheorghe Alexandru

9.Surdu, M.( 2002)" Educatia scolara a populatiei de romi", Zamfir, C. , Preda, M. (coordonatori),"Romii in Romania", Editura Expert.

30.Vrasmas, E. (1999), "Educatia copilului prescolar. Elemente de pedagogie la varsta timpurie", PRO HUMANITATE.

31.Vrasmas, E. , Vrasmas, T.(1998) " Elemente de pedagogia diversitatii in educatia prescolara in Revista Invatamantului Prescolar", nr.3-

32.Vrasmas, T.(2004)" Scoala si educatia pentru toti", Miniped, Bucuresti.

33.Vrasmas, E. (2002) "Consilierea si educatia parintilor",editura Aramis, Bucuresti.

ANEXE

ANEXA 1

CHESTIONAR - SUNTEM TOLERANTI ?

1. Din ce surse ai aflat si inteles sensul cuvantului tolerant (concesiv, rabdator, ingaduitor, bland) ?

a) parinti  b) profesori c) mass - media

2. Esti tolerant (rabdator, ingaduitor, bland) in familie ?

a) uneori b) tot timpul c) niciodata

3. Sunt parintii toleranti (rabdatori, ingaduitori, blanzi) in relatia cu tine ?

a) DA b) NU c) uneori

Sunt profesorii toleranti ( rabdatori, ingaduitori, blanzi) in relatia cu tine ?

a) DA b) NU c) uneori

5. Considerati ca profesorii sunt mai toleranti cu:

a) fetele b) baietii c) elevii buni la invatatura d) elevii slabi la invatatura

6. Stabilesti relatii cu persoane din alte grupuri etnice ?

a) DA b) NU

7. Ai un comportament agresiv fata de acestia ?

a) intotdeauna b) rareori c) niciodata

8. Va simtiti discriminati la scoala ? In raport de:

• Sex  DA / NU
• Situatia materiala  uneori / niciodata
• Vestimentatie  uneori / niciodata

9. Ai prieteni de alta religie ?

a) DA b) NU

10. Aveti urmatoarele forme de agresivitate:

b)      lovirea unui coleg;

c)      lovirea unui obiect;

d)      intimidarea;

e)      cuvinte obscene;

f)        jigniri;

g)      amenintarea;

h)      galagie;

i)        indisciplina

Alegeti trei dintre ele care vi se par cele mai des intalnite la voi in scoala:

1. ..jigniri.

2. cuvinte obscene..

3. lovirea unui coleg

11. Credeti ca vizionarea frecventa de filme si programe TV care contin scene de agresivitate influenteaza conduita persoanelor care se comporta agresiv ?

a) DA b) NU

12. Ati fost vreodata victima unui comportament agresiv, in scoala ?

a) DA b) NU

13. Ati primit vreodata observatii din partea colegilor din cauza comportamentului neadecvat pe care l-ati avut ?

a) DA b) NU

1 Expunerea frecventa la violenta poate induce la oameni o insensibilitate la violenta ?

a) DA b) NU

15. Sa presupunem ca nu ar exista decat filme cu personaje pozitive si cu actiuni bune. Credeti ca ar mai exista violenta in lumea ?

a) DA b) NU

16. Aveti urmatoarea lista:

j)        pacea;

k)      toleranta;

l)        respectul pentru alte culturi;

m)    egalitatea de sanse;

n)      solidaritatea;

o)      implinirea personala;

p)      libertatea individuala;

q)      drepturile omului;

r)       democratia.

Alegeti trei valori care sunt importante pentru voi:

1. toleranta

2. egalitatea de sanse.

3. .drepturile omului.

17. Care este criteriul dupa care dumneavoastra clasificati grupurile etnice care locuiesc in localitatea dvs. ca fiind minoritare ?Puteti alege mai mult decat o singura varianta de raspuns.

a) Limba b) Cultura c) Religie d) Obiceiuri si traditii e) Ponderea

18. Considerati ca drepturile minoritatilor sunt respectate in localitatea dvs ?

a) Sunt pe deplin respectate b) Sunt partial respectate c) Variaza in functie de comunitatea etnica d) Nu sunt deloc respectate e) Nu stiu

19. Dvs. personal pe cine ati contacta in primul rand daca drepturile dvs. ar fi incalcate?

a) Politia b) Parintii c) Autoritatile locale

d) Liderii informali ai comunitatii mele e) Nu stiu

ANEXA2

INTERVIU

Intrebari si raspunsuri:

Ce vechime are scoala?

"Scoala noastra este una din cele mai vechi scoli din Constanta. A fost infiintata in anul 1879.Pana in anul 1985,scoala a functionat in localul din Bulevardul Tomis nr.84, iar in anul 1986 institutia a fost mutata intr-o cladire noua ,aflata pe strada B.P.Hasdeu nr.98 unde functioneaza si astazi."Am aflat de la doamna directoare a scolii.

Difera numele pe care il are acum fata de trecut?

"Inainte nu se numea B.P.Hasdeu.Avea pur si simplu numar si atat.A primit aceasta denumire noua de cand a fost mutata pe strada cu acelasi nume".

De cate cadre didactice atat titulare cat si suplinitoare dispune scoala?

"Din fericire avem numeroase cadre didactice in numar de 75 dintre care titulari avem 66 iar suplinitori 9".

Din cate clase,cabinete,laboratoare este formata?

"Este o scoala destul de bine dotata atat din punct de vedere al salilor dar si a materialelor didactice.Scoala este formata din 23 sali de clasa, 4 laboratoare,9 cabinete, iar ca materiale avem 15 calculatoare, 10 televizoare color, 10 video+DVD si 10 casetofoane".

Cati elevi sunt inscrisi in acest moment la dumneavoastra in scoala?

"In acest moment avem inscrisi 1234 de copii, impartiti astfel: 690 fac parte din ciclul gimnazial iar restul de 644 din ciclul primar".

Dintre acesti elevi aveti si de nationalitati sau etnii diferite?

"Ca in orice scoala de astfel trebuie sa existe si elevi diferiti ca nationalitate sau etnie.Din scoala noastra fac parte si tatari, turci, rromi si avem si un bulgar.Acestia creeaza diversitatea scolara".

ANEXA 3

FISA

NUMELE ELEVULUI:

A. Numiti 3 colegi cu care v-ar placea sa efectuati o tema:

B.Indica mai departe 3 dintre colegii cu care nu ti-ai dori sa efectuati o tema:

..

5. .

6. ..

Precizari:

- incercati sa fiti foarte sincer;

- raspunsurile vor ramane secrete si nu vor influenta in niciun fel relatiile voastre;

- lucrarile trebuie semnate.

ANEXA 4

GRILA (FISA) DE OBSERVARE

dupa Vrasmas, Ecaterina, (coord.) (2001) "Set de instrumente, probe teste pentru

evaluarea educationala a copiilor cu dizabilitati", RENINCO - UNICEF, p. 11 - 13.

O GRILA DE OBSERVARE trebuie construita pe comportamentele principale care structureaza programele de interventie personalizate (PIP).

Se va nota "ce poate face" si "cum face" copilul in urmatoarele arii:

Intelectual: ce stie, cum foloseste ceea ce stie, cum rezolva problemele, curiozitatea cunoasterii, stilul de abordare si metoda de invatare, limbajul verbal si nonverbal, cum intelege, cum analizeaza si cum sintetizeaza, cum si cat memoreaza, cum ordoneaza datele;

Motor: miscare, coordonare generala si coordonari particulare, motricitate fina

Socio-emotional: relatiile cu ceilalti copii si cu adultii, examinarea relatiilor, gradul de dependenta / independenta, autocontrolul, anxietati, frustrari, imaginea de sine, exprimarea emotiilor si a sentimentelor etc.;

Contextul educational: cum se adapteaza la mediu, daca mediul este potrivit pentru copil, nevoi observate, adaptare la programul zilei.

Indicatorii observationali:

Relatiile copilului cu activitatea

Activitatile predilecte ale copilului

Activitati refuzate

Cum isi alege activitatea

Cum isi planifica ceea ce face

Cum incepe / finalizeaza activitatile

Cat timp participa

Cum se misca

Cat este de atent

Cum priveste / aude / asculta

Cum manipuleaza obiectele

Cum se manifesta fata de ceilalti in cadrul activitatii

Cat este de ordonat

Interesul fata de rezultate

Cum comunica / colaboreaza cu copii si educatorul

Daca are initiativa

Reactii la situatii problema

Creativitatea solutiilor

Relatiilor copilului cu obiectele si spatiul

Cum apuca

Cum manuieste

Cum identifica

Cum recunoaste

Cum ordoneaza

Cum organizeaza

Cum denumeste

Cum alege

Cum cunoaste si opereaza cu semnificatia obiectelor

Cum cunoaste si foloseste proprietatile, calitatile, formele, dimensiunile, culorile, etc.

Cum se misca in spatiul educativ

Cum se orienteaza in spatiul larg si in cel restrans al foii de hartie, etc.

Relatiile copilului cu ceilalti

Cum comunica verbal cu ceilalti copii

Cum se adreseaza si raspunde

Cum comunica nonverbal, prin gesturi si mimica

Cum isi exprima sentimentele fata de ceilalti

Cum isi exprima atitudinile fata de ceilalti: cooperare, izolare, agresivitate, instabilitate

Relatiile copilului cu sine

Plasarea cronologica si spatiala (varsta, apartenenta, adresa)

Maniera in care se prezinta pe sine

Perceperea propriei persoane

Respectul de sine

Curajul in alegerea si abordarea unei activitati

Reactiile in fata produselor activitatii sale

Atitudinile in fata activitatii

Alti indicatori

Cum e copilul in majoritatea timpului (activ, linistit, galagios, serios, timid, agresiv, sociabil)

Preferinte

Cum se face inteles cand doreste / nu doreste sa faca ceva

Care sunt obiectele, jucariile, culorile, persoanele, mancarurile, animalele preferate

Cum se comporta fata de persoane necunoscute

Cum exploreaza mediul

Daca priveste in ochii interlocutorilor

Daca e stabilita lateralitatea la ochi, mana, picior

Daca are probleme (handicap chiar) fizice, senzoriale, si cum le compenseaza

Care e reactia la atingerea fizica cu alte persoane

Cum isi exprima frica, furia, tristetea, bucuria, simpatia

Daca indeplineste instructiunile verbale

Cat timp isi poate concentra atentia pe o activitate

Cat de repede oboseste

Cum reactioneaza la interdictii

Ce il recompenseaza si cat de des trebuie recompensat

Daca finalizeaza sarcinile primite

In ce perioada a zilei lucreaza cel mai bine

Cum reactioneaza la tonul vocii

Care e lungimea propozitiilor formulate spontan

Pune intrebari, raspunde, reactioneaza la intrebari?

Cat de extins este vocabularul

Cum invata mai bine(vizual, auditiv, experiential, combinat)

Are abilitati, priceperi speciale?

Vocea, figura, au expresivitate specifica sau sunt inexpresive mai tot timpul

data si semnatura observatorului