Impactul informatiei asupra sistemului educational

Impactul informatiei asupra sistemului educational

Managementul stiintific are drept principala resursa informatiile. Capacitatea managerilor de a culege, selecta si prelucra date si de a elabora pe baza lor decizii optime este vitala pentru bunul mers al activitatii in orice institutie educationala. Calitatea informatiei care fundamenteaza decizia poate fi definita de numeroase caracteristici: integralitate, oportunitate, certitudine. Informatia trebuie sa fie necesara si suficienta in raport cu decizia manageriala pe care o fundamenteaza. Ea trebuie sa asigure acele elemente care au un caracter indispensabil pentru desfasurarea activitatii si pentru luarea deciziilor. De aici decurge importanta sistemului informational care cuprinde ansamblul informatiilor, surselor si nivelelor consumatoare, canalelor de circulatie, procedurilor si mijloacelor de tratare a informatiilor.

Sistemul informational este o manifestare concreta a categoriei generale de sistem. Prin aceasta se intelege un ansamblu de elemente (principii, reguli) dependente intre ele printr-o multime de relatii (interactiuni, conexiuni, conditionari) formand un intreg organizat, concretizat prin proprietatea de integritate. Sistemul educational, ca orice sistem cu activitate specifica sau mecanism specific, are un sistem informational specific.

Pentru o mai buna intelegere a fluxurilor informationale in cadrul unui sistem trebuie sa intelegem cum este organizat acest sistem. O directie prin care putem examina structura unui sistem este de a cunoaste functiile organizationale ale acestuia (financiare, marketing, resurse umane, productie si cercetare-dezvoltare) si de a cunoaste activitatile specifice corespunzatoare fiecarei functii.

O alta informatie importanta despre sistem este cea legata de nivelele de conducere. Se poate vorbi de trei nivele de conducere: nivel de varf, nivel mijlociu si nivel de supraveghere si executie. Stabilirea fluxului informational tine seama atat de functiile organizationale, cat si de nivelele de conducere. Fiecare nivel de conducere are propriile lui nevoi informationale.

Nivelul de varf are nevoie, in general, de informatii centralizate din cadrul sistemului, dar si de informatii externe acestuia pentru a putea stabili politicile in domeniul respectiv pentru actiunile viitoare, fiind considerat un nivel strategic, orientat spre actiunile viitoare. Nivelul mijlociu are, in general, nevoie de informatii mai detaliate si pastreaza un istoric al informatiilor interne, fiind considerat un nivel tactic. Nivelul de supraveghere si executie detine informatiile foarte detaliate si actualizate la zi, fiind considerat un nivel operational.

Functiile organizationale se regasesc la fiecare nivel, importanta lor fiind data de nivelul de descentralizare a sistemului.

Partea automatizata, cu ajutorul calculatorului si a mijloacelor moderne de comunicare din cadrul unui sistem informational, se numeste sistem informatic. In dezvoltarea sistemelor informatice sunt incluse si fluxurile informationale, atat pe orizontala cat si pe verticala.

Un sistem informatic se imparte in patru subsisteme corespunzatoare activitatilor specifice nivelelor de conducere:

sistemul de procesare a tranzactiilor cu ajutorul caruia se realizeaza actualizarile zilnice la nivelul de supraveghere si executie;

sistemul informational de management cu ajutorul caruia se centralizeaza datele necesare nivelului mijlociu de conducere;

sistemul suport decizional, cu ajutorul caruia sunt furnizate instrumentele de analiza necesare la nivelul mijlociu;

sistemul executiv, cu ajutorul caruia se realizeaza rapoarte in forme cat mai variate pentru a sprijini actul decizional si a proiecta strategiile de viitor.

O metoda moderna de informare rapida si complexa a unui conducator asupra principalelor aspecte implicate de conducerea domeniului subordonat este tabloul de bord. Principalele componente informationale ale tabloului de bord sunt: tabele de valori, grafice, fise combinate. Acestea sunt combinate in mai multe situatii informationale cu orizonturi temporare diferite: an, trimestru, luna, decada, uneori zi.

Avantajele tablourilor de bord sunt:

informarea periodica a cadrelor de conducere asupra elementelor esentiale implicate corespunzator calitatii si importantei acestora;

asigurarea unei discipline a muncii cadrelor de conducere, facilitand desfasurarea unei activitati tehnice;

crearea unui fundament informational superior pentru adoptarea si aplicarea deciziilor;

intarirea controlului de fond, de continut asupra principalelor aspecte implicate.

Sistemul Informational Educational este o parte componenta a Serviciilor Suport Educationale. Acesta furnizeaza consultanta, instruire si suport pentru scoala in utilizarea tehnologiei informationale in clase si in activitatile zilnice de management si administrative.

In cadrul Sistemului Informational Educational se identifica urmatoarele nivele ierarhice:

Ministerul Educatiei si Cercetarii

Inspectoratele Scolare

Unitatea de invatamant

si domenii:

educational

administrativ

legislativ

dimensiune internationala.

Tot mai mult calitatea educatiei oferite de scoala depinde de calitatea managementului din scoala respectiva. Directorul este, de regula, si promotorul schimbarilor culturale si in ethos-ul organizational. Intreaga activitate manageriala trebuie indreptata spre asigurarea unei dezvoltari constiente, durabile, permanente si generatoare de satisfactie pentru toate lucrurile de interes din scoala. Acest lucru este imposibil fara "punerea in joc" a informatiei de ultima ora, atat din exterior, cat si din interior, "manuita" cu dibacie de catre manager, care vine sa completeze aptitudini si atitudini de lider.

Bibliografie:

Iosifescu, S. - coord., (2001), "Management educational pentru institutiile de invatamant", Ministerul Educatiei si Cercetarii, Bucuresti

Golu, P. (1974), "Psihologie sociala", Editura didactica si pedagogica, Bucuresti

Radulescu, E. (1997), "Educatie pentru succes", Editura Oscar Print, Bucuresti