| CATEGORII DOCUMENTE |
LEGEA INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR
- proiect -
LEGEA INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR
- proiect -
I. DISPOZITII GENERALE
Art. 1 (1) Prezenta lege reglementeaza organizarea si functionarea sistemului de invatamant preuniversitar public si privat.
Art. 2 (1) Idealul educational al sistemului de invatamant preuniversitar consta in dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane si in asumarea reala a unei scale de valori necesara pentru constructia unei economii si societati ale cunoasterii.
Statul ofera cetatenilor Romaniei drepturi egale de acces la toate nivelurile si formele de invatamant preuniversitar, indiferent de conditia sociala si materiala, de sex, rasa, etnie, nationalitate, apartenenta politica sau religioasa.
Art. 3 Invatamantul obligatoriu este de 10 clase. Frecventarea obligatorie a invatamantului de 10 clase, forma de zi, inceteaza la varsta de 18 ani.
Statul asigura gratuitatea invatamantului preuniversitar.
Prin bugetul anual, statul asigura minimum 6% din PIB pentru finantarea invatamantului preuniversitar.
Sistemul de invatamant preuniversitar are caracter deschis. In invatamantul preuniversitar trecerea elevilor de la o unitate scolara la alta, de la un profil la altul si de la o filiera la alta este posibila in conditiile stabilite prin regulament de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
In Romania invatamantul preuniversitar este bun public si se desfasoara, in conditiile prezentei legi, in limba romana, precum si in limbile minoritatilor nationale si in limbi de circulatie internationala.
Art.4 Principiile care guverneaza invatamantul preuniversitar in Romania sunt:
Principiul eficientei, pentru obtinerea de rezultate educationale maxime prin gestionarea resurselor existente;
Principiul relevantei, pentru nevoile de dezvoltare individuala si social-economica;
Principiul calitatii, in baza caruia activitatile de invatamant preuniversitar se raporteaza la standarde de referinta si bune practici internationale;
Principiul echitatii, potrivit caruia accesul la oportunitatile de invatare se realizeaza fara discriminare;
Principiul descentralizarii, in baza caruia deciziile principale se iau de catre actorii implicati direct in proces;
Principiul raspunderii publice, in baza caruia unitatile si institutiile de invatamant raspund public de performantele lor.
Art. 5 Invatamantul preuniversitar din Romania are ca finalitati principale:
a) formarea si dezvoltarea competentelor cheie si specifice necesare pentru viata de adult;
b) formarea motivatiei pentru participarea activa la viata social-economica si politica in vederea asigurarii unei dezvoltari sustenabile;
c) formarea si asumarea unui set de valori care sa orienteze comportamentul si cariera absolventului, asigurandu-i o integrare rapida pe piata fortei de munca si in viata sociala.
(2) In invatamantul preuniversitar se interzice prozelitismul religios, precum si activitatile care incalca normele etice, primejduind sanatatea fizica sau psihica a elevilor.
(3) Invatamantul preuniversitar este independent de ideologii, religii si doctrine politice si este organizat in conformitate cu valorile universale fundamentale.
(4) In unitatile si spatiile de invatamant se interzice crearea si functionarea partidelor sau a oricaror formatiuni politice, precum si desfasurarea activitatilor de organizare si propaganda politica.
Art. 6 (1) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii proiecteaza, fundamenteaza si aplica strategiile nationale in domeniul educatiei, cu consultarea principalilor parteneri sociali (Federatia Nationala a Asociatiilor Profesorilor, Federatia Nationala a Asociatiilor de Parinti, Sindicatele reprezentative din invatamant, Consiliul National al Elevilor).
(2) Guvernul, prin Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, finanteaza anual conferinta nationala a principalilor parteneri sociali, pentru analiza si dezbaterea problemelor actuale ale invatamantului preuniversitar.
(3) Statul promoveaza principiile invatamantului democratic si garanteaza dreptul la educatie diferentiata, pe baza pluralismului educational, in acord cu varsta si capacitatile individului.
(4) Statul incurajeaza dezvoltarea parteneriatului public - privat, prin masuri specifice cuprinse in Hotarari ale Guvernului si Ordine de Minsitru.
Art. 7 (1) Toti copiii beneficiaza, fara discriminare, de alocatia de stat pentru copii, pe durata scolarizarii in invatamantul preuniversitar.
(2) Statul, prin organismul specializat al Ministerulului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, stabileste anual costul standard per elev sau prescolar care stau la baza finantarii de baza. De suma aferenta beneficiaza toti elevii si prescolarii din invatamantul de stat, precum si elevii si prescolarii din invatamantul obligatoriu privat si confesional, care studiaza in unitati de invatamant acreditate si evaluate periodic, conform legislatiei in vigoare.
(3) Finantarea invatamantului preuniversitar se face dupa principiul "resursa financiara urmeaza elevul", in baza caruia alocatia bugetara aferenta unui elev sau prescolar se transfera la unitatea de invatamant la care acesta invata.
(4) Fondurile alocate invatamantului sunt evidentiate distinct in bugetul de stat, precum si in bugetele locale.
Statul acorda burse sociale de studii copiilor si tinerilor proveniti din familii defavorizate, precum si celor institutionalizati, in conditiile legii.
(6) Autoritatile publice locale au obligatia de a asigura, in conditiile legii, resursele si conditiile necesare pentru ca elevii sa frecventeze cursurile invatamantului obligatoriu.
(7) Invatamantul poate fi finantat si de catre agenti economici, precum si de catre alte persoane fizice si juridice, cu respectarea legislatiei in vigoare.
Art. 8 (1) Guvernul are obligatia sa sprijine invatamantul in limba romana in tarile in care traiesc romani, cu respectarea legislatiei statului respectiv.
(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, poate organiza unitati de invatamant cu predare in limba romana pe langa oficiile diplomatice si institutiile culturale ale Romaniei in strainatate.
II. SISTEMUL NATIONAL DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
Art. 9 (1) Sistemul national de invatamant este constituit din ansamblul unitatilor si institutiilor de invatamant de diferite tipuri, niveluri si forme de organizare a activitatii de instruire si educare.
(2) Sistemul national de invatamant cuprinde unitati si institutii de invatamant, de stat si private, precum si cele confesionale acreditate.
(3) Privatizarea institutiilor si a unitatilor de invatamant de stat este interzisa.
(4) Invatamantul preuniversitar este organizat pe niveluri, tipuri, forme, filiere si profiluri, care asigura dobandirea competentelor cheie si profesionalizarea progresiva.
(5) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a infiinta si administra propriile unitati si institutii de invatamant private, cu respectarea legislatiei in vigoare.
Art. 10 (1) Sistemul de invatamant preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri:
a) educatia timpurie (0 - 3 ani);
b) invatamantul prescolar care cuprinde grupa mica, grupa mijlocie, grupa mare (3-6/7 ani);
c) invatamantul primar care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I-IV;
d) invatamantul secundar care cuprinde:
invatamantul secundar inferior sau gimnaziu care cuprinde clasele V-IX,
- invatamantul secundar superior sau liceu care cuprinde clasele de liceu X-XII si invatamantul profesional;
e) invatamantul tertiar non-universitar care cuprinde invatamantul postliceal si formarea continua postliceala.
(2) Finalitatea principala a invatamantului obligatoriu de zece clase este formarea competentelor cheie.
(3) Finalitatea principala a invatamantului liceal este dezvoltarea competentelor cheie si formarea de competente specifice. In cazul liceelor din filiera vocationala, se are in vedere si formarea de competente profesionale de nivel IV, conform Cadrului European al Calificarilor.
(4) Finalitatea principala a invatamantului profesional este dobandirea de competente profesionale de nivel II si III, conform Cadrului European al Calificarilor.
(5) Finalitatea principala a invatamantului postliceal este dobandirea de competente profesionale de nivel V, conform Cadrului European al Calificarilor.
(6) Formele de organizare a invatamantului preuniversitar sunt: invatamant de zi, seral, cu frecventa redusa, la distanta, comasat si, pentru copiii cu nevoi educative speciale, la domiciliu.
(7) In sistemul de invatamant pot functiona unitati pilot, experimentale si de aplicatie.
(8) Elevii cu performante scolare exceptionale pot promova 2 ani de studii intr-un an scolar.
Art.11 (1) Educatia timpurie se organizeaza in crese si, dupa caz, in gradinite si centre de zi.
(2) Infiintarea unitatilor de educatie timpurie, continutul educativ al educatiei timpurii, standardele de calitate si metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin Hotarare de Guvern, in termen de maximum 9 luni de la promulgarea prezentei legi.
(3) Asigurarea personalului didactic necesar desfasurarii educatiei timpurii se face de catre autoritatile publice locale, cu respectarea standardelor de calitate si a legislatiei in vigoare.
(4) In termen de maximum 9 luni de la promulgarea prezentei legi, Guvernul reglementeaza tipurile si modalitatile de finantare a serviciilor de educatie timpurie. Finantarea din resurse publice se acorda numai furnizorilor acreditati de servicii de educatie timpurie, publici sau privati.
(5) Gradinitele pot functiona ca unitati independente sau in cadrul unor unitati scolare, cu aprobarea Inspectoratului scolar.
(6) Autoritatile publice locale si directiile judetene pentru educatie asigura conditiile pentru generalizarea treptata a invatamantului prescolar.
(7) In clasa pregatitoare sunt inscrisi copiii care implinesc varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar.
Invatamantul gimnazial, liceal si postliceal poate fi organizat si ca invatamant cu frecventa redusa si la distanta, in conditiile legii, in unitati de invatamant acreditate, stabilite de directiile judetene pentru educatie.
(9) Absolventii invatamantului gimnazial dobandesc Diploma de absolvire, insotita de un portofoliu personal pentru educatie permanenta si foaia matricola.
(10) Invatamantul liceal functioneaza cu urmatoarele filiere si profiluri:
a) filiera teoretica, cu profilurile uman si real;
b) filiera vocationala cu profilurile tehnologic, servicii, resurse naturale si protectia mediului, militar, ordine si securitate publica, teologic, sportiv, artistic si pedagogic.
(11) Invatamantul profesional se poate organiza in cadrul liceelor din filiera vocationala, in baza solicitarilor din partea angajatorilor privati sau ai Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).
(12) Curriculumul si durata invatamantului profesional sunt stabilite de comun acord de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si Agentia Nationala pentru Ocuparaa Fortei de Munca, in functie de nivelul de calificare profesionala cu care se finalizeaza.
(13) Stagiile de instruire practica sunt asigurate si finantate partial de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca sau de catre angajatorii privati.
(14) Calificarile profesionale care pot fi dobandite prin invatamant profesional sunt cuprinse in Registrul National al Calificarilor.
(15) Pregatirea prin invatamantul profesional se realizeaza pe baza standardelor de pregatire profesionala aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, in urma consultarii partenerilor sociali. Standardele de pregatire profesionala se realizeaza pe baza standardelor ocupationale validate de comitetele sectoriale.
(16) Absolventii invatamantului profesional dobandesc certificat de absolvire, portofoliu de educatie permanenta si foaia matricola.
(17) Absolventii invatamantului profesional, care promoveaza examenul de certificare a competentelor profesionale, dobandesc certificat de calificare profesionala si suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.
(18) Modul de organizare si desfasurare a examenului de certificare a competentelor profesionale este reglementat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii prin metodologie specifica, care se da publicitatii la inceputul scolarizarii prin scoala profesionala.
(19) Absolventii invatamantului profesional pot continua studiile in ciclul superior al liceului in conditiile stabilite prin regulament al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii. Liceele din filiera vocationala pot recunoaste o parte din competentele dobandite in scoala profesionala.
(20) Unitatile de invatamant in care se organizeaza filiera vocationala a liceului sunt stabilite de Inspectoratele scolare, cu consultarea autoritatilor locale avand in vedere tendintele de dezvoltare sociala si economica precizate in documente strategice regionale, judetene si locale.
Art.12 (1) Absolventii liceului primesc diploma de absolvire, foaia matricola si portofoliul de educatie permanenta, care atesta finalizarea studiilor liceale si care confera dreptul de acces, in conditiile legii, in invatamantul tertiar postliceal si dreptul de sustinere a bacalaureatului.
(2) Absolventii liceelor din filiera vocationala primesc, la absolvire, si certificat de calificare profesionala.
(3) Invatamantul liceal se finalizeaza cu evaluarea prin bacalaureat, care este o evaluare nationala si se desfasoara pe baza unei metodologii elaborate si aprobate de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, in conditiile legii.
(4) Fiecare absolvent sustine bacalaureatul intr-o singura sesiune intr-un an scolar. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii poate organiza, anual, o sesiune speciala.
5) Probele specifice bacalaureatului sunt stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si sunt anuntate elevilor la inceputul primei clase de liceu.
(6) Candidatii proveniti din invatamantul de stat pot sustine bacalaureatul si examenul de certificare a competentelor profesionale, fara taxa, o singura data. Prezentarile ulterioare la aceste examene sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
(7) Eliberarea certificatului de calificare profesionala nu este conditionata de promovarea examenului de bacalaureat.
Absolventii de liceu pot sustine bacalaureatul international in conditiile in care isi asuma plata taxelor aferente.
Art.13 (1) Invatamantul postliceal sau tertiar non-universitar are o durata de 1-3 ani stabilita pe baza competentelor anterior dobandite de cursanti, precum si in functie de complexitatea calificarii.
Nomenclatorul calificarilor profesionale se stabileste prin Registrul National al Calificarilor, in concordanta cu Cadrul National si European al Calificarilor.
(3) Invatamantul tertiar non-universitar de stat este gratuit.
(4) Admiterea in invatamantul tertiar non-universitar se face in baza unei metodologii si pe criterii stabilite de unitatea de invatamant, conform legislatiei in vigoare.
(5) Pot fi scolarizati in invatamantul tertiar non-universitar absolventi de liceu, cu sau fara diploma de bacalaureat.
(6) Agentii economici pot infiinta si finanta specializari postliceale in functie de cerintele pietei muncii. Curriculumul acestor specializari va fi stabilit de comun acord intre agentii economici finantatori si unitatile scolare.
(7) Statul sustine si stimuleaza inclusiv financiar programe de studiu pentru invatamantul tertiar nonuniversitar, in parteneriat public - privat.
Art.14 Invatamantul de arte, invatamantul sportiv, invatamantul militar, de ordine si securitate public se reglementeaza prin hotarare a Guvernului in baza legislatiei in vigoare, la initiativa Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
Art.15 (1) In sistemul de invatamant preuniversitar pot fi initiate si organizate alternative educationale, cu acordul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, pe baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului.
(2) Acreditarea, respectiv evaluarea periodica a alternativelor educationale, se face potrivit legii.
Art.16 (1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura buna desfasurare a invatamantului preuniversitar in arealul in care acestea isi exercita autoritatea.
(2) Educatia timpurie, invatamantul primar si gimnazial sunt in responsabilitatea Consiliului Local, iar invatamantul liceal, invatamantul special si invatamantul tertiar non-universitar sunt in responsabilitatea Consiliului Judetean.
(3) Neindeplinirea obligatiilor autoritatilor locale in privinta invatamantului preuniversitar se sanctioneaza conform legilor in vigoare.
(4) Educatia pentru cei care au depasit varsta de scolarizare va fi asigurata prin programe de tip "a doua sansa" desfasurata de catre institutii acreditate in acest scop, in baza unui regulament al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
Art.17 (1) In vederea asigurarii calitatii educatiei si a optimizarii gestionarii resurselor, unitatile de invatamant si autoritatile administratiei locale pot decide infiintarea consortiilor scolare.
(2) Consortiile scolare sunt parteneriate contractuale intre unitatile de invatamant, care asigura:
a) libera circulatie a personalului intre unitatile membre ale consortiului;
b) utilizarea in comun a resurselor unitatilor de invatamant din consortiu;
c) largirea oportunitatilor de invatare oferite elevilor si recunoasterea reciproca a rezultatelor invatarii si evaluarii acestora.
(3) Cadrul general pentru infiintarea, desfiintarea si functionarea consortiilor scolare se va reglementa prin hotarare a Guvernului, cu respectarea legislatiei in vigoare.
(4) Toti absolventii formelor de invatamant gimnazial vor putea urma invatamantul liceal sau profesional in conditii de gratuitate. Liceele au autonomie in stabilirea criteriilor de departajare a elevilor la admitere, acolo unde numarul de inscrisi depaseste numarul de locuri.
(5) Pentru a asigura calitatea invatarii, autoritatile locale, cu avizul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, pot decide, in anumite conditii, desfiintarea unei scoli si arondarea elevilor la alte unitati scolare mai performante, asigurand toata logistica necesara.
Art.18 (1) Reteaua scolara este formata din totalitatea unitatilor de invatamant autorizate provizoriu, respectiv acreditate.
(2) Reteaua scolara a unitatilor de invatamant de stat si privat se organizeaza de catre autoritatile publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor scolare judetene, si al directiilor judetene pentru educatie. Pentru invatamantul special, liceal, profesional si postliceal, reteaua scolara se organizeaza de catre consiliul judetean, respectiv a consililui general al municipiului Bucuresti, cu consultarea partenerilor sociali si a directiei judetene pentru educatie si cu avizul conform al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
(3) Persoanele juridice si fizice pot infiinta, in conditiile legislatiei in vigoare, unitati de educatie timpurie si de invatamant primar, gimnazial, liceal, profesional si tertiar non universitar.
(4) Reteaua scolara a unitatilor de invatamant se da publicitatii la inceputul fiecarui an, pentru anul scolar urmator. Numarul de clase si de locuri se aproba prin hotarare a Guvernului, cu cel putin 6 luni inainte de inceperea anului scolar.
(5) In cadrul sistemului national de invatamant preuniversitar de stat se pot infiinta si pot functiona, conform legii, unitati de invatamant cu clase constituite pe baza de contracte de parteneriat intre unitati de invatamant de stat si privat acreditate, precum si intre institutii din tara si strainatate, pe baza unor acorduri interguvernamentale.
Unitatile de invatamant preuniversitar, indiferent de tip, nivel, forma, filiera si profil, sunt supuse evaluarii periodice si acreditarii, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Invatamant special si special integrat
Art.19 (1) Statul garanteaza dreptul egal la educatie al tuturor persoanelor cu dizabilitati sau cu cerinte educationale speciale. Invatamantul special si special integrat sunt parte componenta a sistemului national de invatamant preuniversitar.
(2) Invatamantul special si special integrat sunt o forma de instruire scolara diferentiata, adaptata si de asistenta educationala, sociala, medicala complexa, destinata persoanelor cu dizabilitati sau cu cerinte educationale speciale.
(3) Invatamantul special si special integrat este organizat, de regula, ca invatamant de zi si este gratuit. In functie de necesitatile locale, acesta se poate organiza si sub alte forme, in conformitate cu legislatia in vigoare.
(4) Guvernul elaboreaza reglementari specifice pentru serviciile educationale si de asistenta, oferite persoanelor cu dizabilitati medii sau severe.
Art.20 (1) Invatamantul special si special integrat se organizeaza, dupa caz, in unitati de invatamant special pentru copii, elevi si tineri cu dizabilitati senzoriale (de vaz si de auz), motorii, psihomotorii, mintale si de comunicare si relationare (autismul) si in unitati de invatamant de masa, pentru copiii cu cerinte educationale speciale.
(2) Invatamantul special integrat se poate organiza in clase speciale si individual sau in grupe integrate in clase de masa.
(3) Continuturile invatamantului special si special integrat, demersurile didactice, precum si pregatirea si formarea personalului care actioneaza in sfera educatiei copiilor cu dizabilitati sau cu cerinte educationale speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
(4) Durata educatiei copiilor cu dizabilitati poate fi mai mare decat cea precizata prin prezenta lege si se stabileste, in functie de gradul si tipul dizabilitatii, prin ordin al ministrului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
(5) Finantarea invatamantului pentru copiii cu cerinte educative speciale se face din bugetele consiliilor judetene pe raza carora functioneaza unitatea de invatamant special, indiferent de domiciliul copiilor, elevilor si tinerilor cu cerinte educationale speciale, respectiv din bugetul Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Art.21 (1) Evaluarea, asistenta psiho-educationala, orientarea scolara si orientarea profesionala a copiilor, elevilor si tinerilor cu dizabilitati sau cu cerinte educationale speciale se realizeaza de catre Centrele Judetene de Resurse si de Asistenta Educationala (CJRAE) prin serviciile de evaluare si orientare scolara si profesionala, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
(2) Stabilirea gradului de handicap al elevilor cu dizabilitati se face de catre comisiile pentru protectia copilului, la propunerea centrului judetean de resurse si de asistenta educationala, cu consultarea comisiei interne de evaluare.
(3) Profesionalizarea elevilor/tinerilor cu dizabilitati se face in unitati de invatamant special si de masa, cu consultarea factorilor locali interesati.
Art.22 Copiii, elevii si tinerii cu dizabilitati sau cu cerinte educationale speciale, integrati in invatamantul de masa, beneficiaza de sprijin educational prin cadre didactice de sprijin si itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educational se face de catre Centrul Judetean de Resurse si de Asistenta Educationala si se reglementeaza prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, aprobate prin hotarare a Guvernului.
(2) Elevii cu dizabilitati, scolarizati in institutii de invatamant special, beneficiaza de protectie speciala constand in alocatie zilnica de hrana si rechizite scolare in cuantum egal cu al copiilor institutionalizati si de servicii gratuite in internatele si cantinele scolare.
Art.23 (1) Pentru copiii, elevii si tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesita perioade de spitalizare mai mari de patru saptamani, se pot organiza, dupa caz, grupe sau clase in cadrul unitatii sanitare in care acestia sunt internati.
(2) Pentru copiii, elevii si tinerii care din motive medicale sau din cauza unei dizabilitati sunt nedeplasabili, se organizeaza scolarizare la domiciliu, pe perioada determinata.
(3) Scolarizarea la domiciliu, respectiv infiintarea clase/grupe in spitale se face de catre directia judeteana de educatie, la propunerea centrului judetean de resurse si de asistenta educationala, in baza unei metodologii cadru, elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
(4) Pentru scolarizarea minorilor si adultilor din centrele de reeducare, penitenciare pentru minori si tineri si penitenciare pentru adulti, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii organizeaza si finanteaza, dupa caz, grupe, clase sau unitati de invatamant.
(5) Unitatile de invatamant special pot beneficia de sprijinul institutiilor de protectie sociala, al altor organisme private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din tara si din strainatate, pentru stimulare, compensare si recuperare a handicapului.
(6) La nivelul gradinitelor se vor organiza Centre de Resurse pentru Parinti, care sa ofere consiliere si asistenta parintilor care au copii cu cerinte educationale speciale.
Art.24 Invatamantul special dispune de planuri de invatamant, programe scolare, programe de asistenta psihopedagogica, manuale si metodologii didactice alternative, elaborate in functie de tipul si gradul handicapului si aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
Art.25 (1) In invatamantul prescolar si primar, in functie de evolutia copilului, se pot face propuneri de reorientare operativa dinspre scoala speciala spre scoala de masa si invers sau dinspre caminul-scoala spre scoala speciala si invers.
(2) Propunerea de reorientare se face de catre cadrul didactic care a lucrat cu copilul in cauza si de catre psihologul scolar. Hotararea de reorientare se ia de catre comisia de expertiza, cu acordul familiei sau al sustinatorului legal.
(3) Copiii cu cerinte educative speciale, care nu au putut fi reorientati spre invatamantul de masa, inclusiv in clase speciale, continua procesul de educatie in unitati ale invatamantului special primar, gimnazial, liceal, diferentiat dupa tipul si gradul handicapului.
Art.26 Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, impreuna cu alte organisme guvernamentale sau neguvernamentale cu preocupari in domeniu, asigura integrarea in viata activa, in forma corespunzatoare de munca, a absolventilor invatamantului special, potrivit calificarii obtinute si in conditiile prevazute de legislatia in vigoare.
Art.27 (1) Institutiile si unitatile conexe ale invatamantului preuniversitar sunt: Casa Corpului Didactic, Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Preuniversitar, Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar, Centrul Judetean de Resurse si Asistenta Educationala.
(2) Organizarea, managementul si finantarea institutiilor conexe intra in responsabilitatea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
(3) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti functioneaza Casa Corpului Didactic (CCD), subordonata Inspectoratului Scolar. Structura si atributiile Casei Corpului Didactic se stabilesc prin ordin al ministrului.
Centrul Judetean de Resurse si de Asistenta Educationala este o institutie conexa, specializata, a invatamantului preuniversitar, cu personalitate juridica, subordonata Inspectoratului Scolar.
(5) Finantarea Centrului Judetean de Resurse si de Asistenta Educationala se asigura de la bugetul consiliului judetean/bugetul consiliului general al municipiului Bucuresti.
(6) Centrul Judetean de Resurse si de Asistenta Educationala organizeaza, coordoneaza metodologic, monitorizeaza si evalueaza, dupa caz, la nivel judetean/al municipiului Bucuresti, urmatoarele activitati si servicii educationale:
a) servicii de asistenta psihopedagogica, furnizate prin centrele judetene si cabinetele de asistenta psihopedagogica;
b) servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele si cabinetele logopedice interscolare
c) servicii de evaluare, orientare scolara si profesionala;
d) servicii de mediere scolara, furnizate de mediatorii scolari;
e) servicii de consultanta pentru educatie incluziva, furnizate de centrele scolare de educatie incluziva.
Structura, organizarea si functionarea Centrului Judetean de Resurse si Asistenta Educationala se stabilesc prin regulament elaborat prin Ordin al ministrului.
(8) Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar se organizeaza si functioneaza in baza Legii asigurarii calitatii.
(9) Consiliul National de Finantare a Invatamantului Preuniversitar (CNFIP) se organizeaza in subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii. Atributiile, structura, organizarea si functionarea Consiliului National de Finantare a Invatamantului Preuniversitar se stabilesc prin ordin de ministru.
Art.28 (1) Invatamantul privat se organizeaza pe principiul non-profit in unitati de invatamant preuniversitar, la toate nivelurile si formele, conform legislatiei in vigoare.
(2) Unitatile de invatamant preuniversitar privat se pot infiinta cu autorizarea Inspectoratului Scolar.
(3) Criteriile, standardele si indicatorii de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca unitatile de invatamant preunivesitar privat sunt identice cu cele pe care trebuie sa le indeplineasca unitatile de invatamant de stat.
(4) Autorizarea de functionare provizorie, de acreditare si evaluarea periodica a unitatilor de invatamant preuniversitar privat este realizata de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar, conform legislatiei in vigoare.
Art.29 (1) Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si elevii din invatamantul obligatoriu, inmatriculati in unitatile de invatamant preuniversitar privat acreditate si evaluate periodic. Finantarea se face in baza si in limitele costului standard per elev sau prescolar, dupa aceeasi metodologie ca si in cazul invatamantului de stat.
(2) In invatamantul preuniversitar privat taxele de scolarizare se stabilesc de catre fiecare institutie sau unitate de invatamant, in conditiile legislatiei in vigoare.
Art.30 (1) Persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa studieze si sa se instruiasca in limba materna la toate nivelurile, tipurile si formele de invatamant preunivesitar, in conditiile legii.
(2) In functie de necesitatile locale, se pot organiza, la cerere si in conditiile legii, grupe, clase sau unitati de invatamant preunivesitar cu predare in limbile minoritatilor nationale.
(3) Se recunoaste dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a infiinta si de a administra propriile unitati de invatamant preuniversitar.
(4) La toate formele de invatamant in limba romana, in limbi de circulatie internationala sau in limbile minoritatilor nationale, se poate inscrie si pregati orice cetatean roman, indiferent de limba sa materna si de limba in care a studiat anterior.
Art.31 (1) Disciplina "Limba romana" se preda, pe tot parcursul invatamantului preuniversitar, dupa programe scolare si manuale elaborate in mod special pentru minoritatea respectiva.
(2) Elevilor apartinand minoritatilor nationale, care frecventeaza unitati de invatamant cu predare in limba romana, li se asigura, la cerere si in conditiile legii, ca disciplina de studiu, limba si literatura materna, precum si istoria si traditiile minoritatii nationale respective.
III. CURRICULUMUL INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR
Art.32 Invatamantul preuniversitar se deruleaza potrivit unui Curriculum National adaptat la nevoile specifice dezvoltarii personale, la nevoile pietei fortei de munca si ale fiecarei comunitati, in baza principiului subsidiaritatii.
Art.33 (1) Baza continuturilor invatarii din invatamantul preuniversitar este asigurata prin Curriculumul National stabilit de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, la care se adauga o alta componenta aflata la decizia scolii. Curriculumul national este ansamblul coerent al planurilor-cadru de invatamant, al programelor si al manualelor scolare din invatamantul preuniversitar, precum si al auxiliarelor curriculare.
(2) Planurile-cadru de invatamant cuprind disciplinele obligatorii, optionale si facultative, precum si numarul minim si maxim de ore aferente fiecareia dintre acestea.
(3) Programele scolare stabilesc pentru fiecare disciplina din planul de invatamant obiectivele instructiv-educative si formative ale disciplinei si evidentiaza continuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental si aplicativ, oferind orientari metodologice generale pentru realizarea acestora. Ele definesc in mod explicit modul de evaluare a fiecarei competente dobandite.
(4) Planurile-cadru si programele scolare pentru invatamantul preuniversitar sunt elaborate de catre Consiliul National pentru Curriculum si Evaluare si Consiliul National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic si se aproba prin Ordin al ministrului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
(5) In cazul alternativelor educationale si al invatamantului privat, planurile-cadru si programele scolare sunt elaborate in proiect de reprezentanti ai acestora si sunt coordonate si avizate de Centrul National pentru Curriculum si Evaluare.
(6) Manualele scolare se elaboreaza si se evalueaza pe baza programelor scolare aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
(7) Cadrele didactice selecteaza si recomanda elevilor, in baza libertatii initiativei profesionale, un anumit manual scolar din lista celor aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, pentru a fi utilizat in procesul didactic. Cadrele didactice pot selecta si auxiliarele curriculare care optimizeaza calitatea predarii-invatarii.
(8) Instrumentele de evaluare curenta a elevilor si cele pentru examinarea acestora se centreaza pe dobandirea competentelor la standardele si criteriile de performanta prevazute in Curriculumul National.
Art.34 (1) Curriculumul pentru educatia timpurie si pentru invatamantul prescolar este centrat pe dezvoltarea competentelor cognitive, emotionale si sociale ale copiilor si pe remedierea precoce a deficientelor de dezvoltare cuprinzand inclusiv activitatile educationale ce trebuie intreprinse in crese/unitati pentru educatie timpurie, precum si modul de compatibilizare a educatiei timpurii cu clasa pregatitoare si invatamantul primar.
(2) Centrul Judetean de Resurse si de Asistenta Educationala constituie echipe multidisciplinare de interventie timpurie, menite sa realizeze evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea si depistarea si asistenta precoce corespunzatoare a copiilor cu dizabilitati sau cu risc in dezvoltarea competentelor personale.
Art.35 (1) Curriculumul national pentru invatamantul primar si gimnazial se axeaza pe 8 categorii de competente cheie care determina profilul de formare al elevului:
a) Competente de comunicare in limba materna si in doua limbi de circulatie internationala;
b) Competente fundamentale de matematica, stiinte si tehnologie;
c) Competente digitale (de utilizare a tehnologiei informatiei pentru cunoastere si rezolvarea de probleme);
d) Competente axiologice (ca set de valori necesare pentru participarea activa si responsabila la viata sociala);
e) Competente pentru managementul vietii personale si al evolutiei in cariera;
f) Competente antreprenoriale;
g) Competente de expresie culturala;
h) Competente de a invata pe tot parcursul vietii.
(2) Disciplina Tehnologia informatiei si comunicarii (TIC) va constitui o disciplina optionala pentru elevii din clasele I-IV si disciplina obligatorie in clasele V-XII.
(3) Invatamantul liceal este centrat pe dezvoltarea competentelor cheie si formarea competentelor specifice in functie de filiera si profil.
(4) Invatamantul postliceal este centrat pe formarea competentelor pentru calificari profesionale de nivel V, in conformitate cu Cadrul European al Calificarilor.
Art.36 (1) In ansamblul ariei curriculare, Curriculumul National are o pondere de 80% la nivelul invatamantului obligatoriu si de 70% la nivelul liceului. 20% din orele de la nivelul invatamantului obligatoriu si 30% din orele de la nivelul liceului se vor decide la nivelul fiecarei scoli, in functie de nevoile de invatare ale elevilor si se va constitui ca si curriculum la decizia scolii.
(2) In interiorul fiecarei discipline, Curriculumul National va acoperi doar 75% din orele de predare, lasand la dispozitia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei respective. In functie de caracteristicile elevilor si de strategia scolii din care face parte, profesorul va decide daca procentul de 25% din timpul alocat disciplinei va fi folosit pentru invatare remediala in cazul copiilor cu probleme, pentru consolidarea cunostintelor sau pentru stimularea celor capabili de performante superioare, conform unor planuri individuale de invatare elaborate pentru fiecare elev.
Art.37 (1) Planurile-cadru ale invatamantului primar si gimnazial includ Religia ca disciplina scolara, parte a Curriculumului National. Elevul, cu acordul parintilor sau al reprezentantului legal, alege pentru studiu religia si confesiunea.
(2) La solicitarea scrisa a parintilor sau a reprezentantului legal, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. In acest caz, situatia scolara se incheie fara aceasta disciplina. In mod similar se procedeaza si pentru elevul caruia, din motive obiective, nu i s-au putut asigura conditiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina.
(3) In invatamant e strict interzisa orice forma de prozelitism religios.
(4) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii sustine si finanteaza, prin programe nationale speciale, invatarea matematicii si a stiintelor naturii.
Art.38 Invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba romana. El se poate desfasura, in conditiile prezentei legi, si in limbile minoritatilor nationale, precum si in limbi de circulatie internationala, la toate nivelurile, tipurile si formele de invatamant.
(2) Invatarea in scoala a limbii romane, ca limba oficiala de stat, este obligatorie pentru toti cetatenii romani, indiferent de nationalitate. Planurile de invatamant trebuie sa cuprinda numarul necesar de ore. Totodata, scolile vor asigura conditiile care sa permita insusirea limbii oficiale de stat.
(3) Infiintarea formatiunilor de studiu cu predare in limbi ale minoritatilor nationale se face de catre consiliul local, la propunerea parintilor, cu respectarea legislatiei in vigoare.
Art.39 (1) Atat in invatamantul de stat, cat si in cel privat, documentele scolare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educatiei, se intocmesc in limba romana. Celelalte inscrisuri scolare pot fi redactate in limbile minoritatilor.
(2) Unitatile si institutiile de invatamant pot efectua si emite, la cerere, traduceri oficiale ale documentelor si ale altor inscrisuri scolare proprii.
IV. EVALUAREA SI CERTIFICAREA ELEVILOR
Art.40 (1) Scopul evaluarii elevilor este acela de a orienta si optimiza invatarea. In sistemul national de invatamant si educatie notarea se face, de regula, de la 10 la 1.
(2) Evaluarile nationale de finalizare a invatamantului obligatoriu si a liceului se vor face prin sisteme ale caror punctaje sunt similare cu testele internationale consacrate.
Art.41 (1) Evaluarea elevilor se centreaza pe competente, ofera feed-back real elevilor si sta la baza planurilor individuale de invatare. In acest scop, se va crea o banca de itemi de evaluare unica, cu functie orientativa, pentru a-i ajuta pe profesori in notarea la clasa.
(2) Un elev cu deficiente de invatare beneficiaza, in mod obligatoriu, de educatie remediala.
Art.42 Structura si caracteristicile evaluarilor scolare vor fi organizate dupa cum urmeaza:
(1) La finalul clasei pregatitoare, cadrul didactic responsabil intocmeste, in baza unei metodologii validata stiintific, un raport de evaluare a competentelor cognitive, emotionale si sociale ale copilului.
(2) La finalul clasei a II-a, fiecare scoala, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, organizeaza si realizeaza evaluarea achizitiilor fundamentale: scris-citit si matematica. Rezultatele evaluarilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de invatare ale elevilor pana la finalul clasei a IV-a si pentru redactarea unui raport de evaluare detaliat catre parinti. Rezultatele evaluarii si planurile individualizate de educatie sunt trecute in Portofoliul de educatie al elevului;
(3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii va realiza, prin esantionare, o evaluare la nivel national a competentelor fundamentale dobandite in ciclul primar, dupa modelul TIMSS si PIRLS. Scolile pot decide, in baza unor metodologii proprii, si alte modalitati de evaluare a propriilor elevi de clasa a IV-a;
(4) La finalul clasei a VI-a, toate scolile, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, vor organiza si realiza evaluarea elevilor prin doua probe trans-curriculare: limba si comunicare (limba romana si o limba straina), matematica si stiinte.
(5) Rezultatele evaluarilor vor fi utilizate pentru realizarea unui raport de evaluare asupra fiecarui elev, care va fi inmanat parintilor, pentru orientarea scolara catre un anumit tip de liceu si pentru stabilirea planurilor individualizate de invatare pentru anii urmatori de studiu din invatamantul obligatoriu.
(6) Unitatile de invatamant au obligatia ca in clasele VII-IX sa remedieze deficientele constatate, sa consilieze si orienteze elevul catre tipul de liceu sau de cariera care ii valorifica cel mai bine potentialul personal. Rezultatele evaluarii, impreuna cu planurile individuale de invatare, se arhiveaza in Portofoliul educational al elevului.
(7) La finalul clasei a IX-a se va realiza o evaluare nationala trans-curriculara obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluarii se exprima printr-un punctaj, similar testelor internationale curente. Evaluarea va avea patru componente: evaluarea competentelor de comunicare in limba materna si in doua limbi de circulatie internationala, evaluarea competentelor la matematica si stiinte; evaluarea competentelor de utilizare a calculatorului, printr-o proba practica. Evaluarea celorlalte competente-cheie care va fi facuta de catre diriginte, consilierul scolar si colectivul de profesori ai clasei respective si finalizata sub forma unor calificative stabilite pe baza rezultatelor obtinute in ciclul gimnazial. Rezultatele obtinute se inscriu in Portofoliul educational al elevului.
(8) La finalul clasei a XII-a se va realiza a doua evaluare nationala a competentelor specifice prin bacalaureat. Evaluarea va fi diferentiata, in functie de filiera si profilul liceului. Se vor stabili 3 tipuri de probe, in functie de principalele tipuri de competente specifice dezvoltate de fiecare filiera, respectiv profil de liceu. Probele se bazeaza pe intregul Curriculum National aferent competentelor respective si vor avea un pronuntat caracter trans-disciplinar. Pe parcursul clasei a XII-a se sustin probele practice pentru evaluarea si certificarea competentelor de utilizare a calculatorului.
(9) In baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, dirigintele, impreuna cu consilierul scolar si profesorii care au predat pentru clasa in cauza pe parcursul liceului, evalueaza, prin calificative, nivelul de realizare a celorlalte competente cheie atins de fiecare elev.
(10) Rezultatele evaluarilor nationale vor fi folosite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii pentru evaluarea de sistem a invatamantului obligatoriu si a invatamantului liceal si pentru evaluarea unitatilor de invatamant si a personalului didactic.
(11) Liceele au autonomie in organizarea admiterii si pot lua in considerare rezultatele la evaluarea nationala pentru realizarea admiterii.
(12) Metodologia examenului de bacalaureat va fi elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si va fi cunoscuta de catre elevi la intrarea in ciclul liceal.
(13) Elevii pot opta, cel mai tarziu la inceputul clasei a XII-a, pentru un alt tip de bacalaureat decat cel specific filierei si profilului in care au studiat.
Art.43 (1) Absolvirea invatamantului obligatoriu va fi certificata de:
a) Diploma de absolvire a invatamantului obligatoriu - cu o Anexa la diploma, in care vor fi inscrise punctajul si calificativele la probele de evaluare a competentelor cheie;
b) Certificat profesional in care vor fi inscrise competentele dobandite in utilizarea calculatorului;
(2) Diploma de Studii si Anexa la Diploma, Certificatul profesional si alte inscrisuri relevante privind aptitudinile si performantele elevului se includ in Portofoliul de educatie al acestuia.
Art.44 (1) Absolvirea liceului va fi certificata prin:
a) Diploma de absolvire a liceului si Diploma de Bacalaureat, insotite de Anexa la diploma, unde vor fi trecute media generala de absolvire a liceului, punctajul la fiecare dintre probele de bacalaureat si calificativele pentru competentele cheie;
b) Certificat de utilizare a calculatorului.
(2) Absolventii liceelor tehnologice si vocationale vor primi, in plus, un Certificat profesional - nivel IV de calificare profesionala. Aceste inscrisuri, alaturi de alte inscrisuri relevante privitoare la aptitudinile si performantele elevului de-a lungul liceului, vor fi cuprinse in Portofoliul de educatie al acestora.
Mijloace ale procesului de invatare
Art.45 (1) In unitatile de invatamant publice sau private se utilizeaza numai manuale scolare aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii .
(2) Criteriul principal de evaluare si aprobare a mijloacelor de invatamant va fi legat de masura in care contribuie la formarea competentelor cheie sau specifice definite pentru fiecare ciclu de studii.
Art.46 In toate unitatile de invatamant se asigura elevilor acces la reteaua de calculatoare conectate la internet si la continuturile digitale de invatare, in termen de maximum un an de la promulgarea prezentei legi.
Art.47 (1) Se infiinteaza Biblioteca Scolara Virtuala si Platforma Scolara de e-learning, astfel incat toate continuturile ce trebuie invatate la scoala, lectiile celor mai buni profesori pentru fiecare disciplina, instrumentele de lucru, exemple orientative de probe de verificare a cunostintelor sa existe si in format digital si sa fie accesibile permanent si gratuit oricarui elev sau profesor.
(2) Unitatile de invatamant utilizeaza platforma scolara de invatare pentru a acorda asistenta elevilor in timpul sau in afara programului scolar, sau pentru cei care, din motive de sanatate nu pot, temporar, frecventa scoala.
(3) Infiintarea, gestiunea si imbogatirea permanenta a Bibliotecii Scolare Virtuale si a Platformei Scolare de e-learning intra in responsabilitatea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
V. RESURSA UMANA
Personalul din invatamantul preuniversitar si elevii
Art.48 Personalul din invatamantul preuniversitar este format din personal didactic, personal didactic auxiliar si personal administrativ sau nedidactic.
(2) In invatamantul preuniversitar poate functiona personal didactic asociat.
Art. 49 (1) Personalul didactic cuprinde:
a) in educatia timpurie si invatamantul prescolar: educator/educatoare; institutor/institutoare;
b) in invatamantul primar: invatator/invatatoare; institutor/institutoare, profesor invatamant primar-prescolar;
c) in invatamantul secundar: profesor, profesor-psihopedagog, maistru-instructor;
d) in invatamantul special si in comisiile de expertiza complexa: educatoare/educator, invatator, invatator itinerant, institutor, profesor, profesor itinerant, profesor de educatie speciala, profesor-psihopedagog, profesor-psiholog scolar, profesor-logoped, maistru-instructor, invatator-educator, insitutor-educator, profesor-educator, psiholog, psihopedagog, logoped - acestia neavand obligatia de norma didactica.
e) in centrele si cabinetele de asistenta psihopedagogica: psihopedagog, psiholog, sociolog, logoped;
f) in centrele logopedice interscolare si in cabinetele scolare: profesor-logoped, cu calificarea in psihopedagogie speciala, psihologie sau pedagogie;
g) in casele corpului didactic: profesor-metodist, profesor-asociat;
h) in cluburile sportive scolare: profesor, antrenor;
i) pentru realizarea de activitati extrascolare: educator/educatoare, invatator, institutor, profesor, maistru-instructor, antrenor.
(2) In termen de trei ani de la promulgarea prezentei legi Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, pe baza mecanismelor de recunoastere a invatarii nonformale si informale, va certifica educatori/educatoare, institutori/institutoare si invatatori/invatatoare din invatamantul prescolar si primar, ca profesori in invatamantul prescolar si primar. In vederea realizarii acestei certificari, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii va elabora o metodologie aprobata prin hotarare de guvern.
Art.50 (1) Personalul didactic auxiliar este format din:
a) bibliotecar, documentarist, redactor;
b) informatician;
c) laborant;
d) tehnician;
e) pedagog scolar;
f) instructor-animator, instructor de educatie extrascolara;
g) asistent social;
h) corepetitor;
i) mediator scolar;
(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, in colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, este autorizat ca, in functie de dinamica invatamantului, sa stabileasca si sa reglementeze noi functii didactice, respectiv didactic - auxiliare.
(3) Personalul administrativ functioneaza in baza Codului Muncii.
Art.51 (1) Norma didactica pentru invatamantul preuniversitar se reglementeaza prin Statutul personalului didactic.
(2) Norma didactica pentru noile profesii emergente, conform art. 50, alin. (2), pentru profiluri cu formatiuni specifice de instruire, pentru unitatile de invatamant din localitati izolate sau pentru clase cu un numar redus de elevi, se reglementeaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
Art.52 Drepturile si indatoririle personalului didactic sunt prevazute in Statutul personalului didactic.
Art. 53 In invatamantul preuniversitar de stat, privat si confesional, posturile didactice se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitatii de invatamant cu personalitate juridica conform unei metodologii cadru elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
(2) Organizarea si desfasurarea concursului de ocupare a posturilor didactice si non didactice dintr-o unitate de invatamant este realizata de catre director. Consiliul de administratie al unitatii de invatamant aproba comisiile de concurs si valideaza rezultatele acestuia. Din comisia de concurs face parte, in mod obligatoriu, un reprezentant al inspectoratului scolar judetean.
(3) Constituirea posturilor didactice la nivelul unitatii de invatamant se face in baza normativelor in vigoare privind formatiunile de studiu.
Art.54 In invatamantul preuniversitar formatiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, dupa cum urmeaza:
a) in invatamantul prescolar: grupa cu, in medie 15 prescolari, nu mai putin de 10 si nu mai mult de 20;
b) invatamantul primar clasa pregatitoare si clasele I - IV : clase in medie de 20 de elevi, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 25;
c) in invatamantul gimnazial : clasa in medie de 25 de elevi, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 30;
d) invatamantul liceal : clasa in medie de 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30.
e) invatamantul postliceal : clasa in medie de 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30.
(2) Situatiile speciale privind formatiunile de elevi sau de prescolari din grupa mare aflate sub efectivul minim se aproba de catre consiliul de administratie al unitatii de invatamant.
Art.55 (1) Deciziile privind vacantarea posturilor, organizarea concursurilor pe post, angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, raspunderea disciplinara si disponibilizarea se iau la nivelul unitatii de invatamant de catre Consiliul de administratie al unitatii de invatamant, la propunerea directorului, conform legislatiei in vigoare.
(2) Standardele nationale pentru atestarea calitatii de cadru didactic, criteriile, standardele si metodologia de acordare a gradelor didactice si a titularizarii sunt stabilite in Statutul personalului didactic.
(3) Cadrele didactice sunt titulare pe postul ocupat prin concurs si validat de Consiliul de administratie al unitatii sau institutiei de invatamant. Titularizarea in sistemul de invatamant este o calitate pe care o pot dobandi cadrele didactice cu performante deosebite, in baza unei metodologii stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii. In situatia unei restrangeri de activitate titularului in sistem i se asigura un post intr-o unitatea de invatamant conform calificarii profesionale a acestuia.
Art.56 (1) La nivelul fiecarei unitati si institutii de invatamant preuniversitar se realizeaza anual evaluarea performantelor personalului didactic si didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se stabileste prin Ordin al ministrului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
(2) Salarizarea personalului didactic si didactic auxiliar se face in functie de performantele profesionale, conform legislatiei in vigoare.
(3) Inspectoratele Scolare Judetene realizeaza auditarea periodica a resursei umane din invatamantul preuniversitar. Rezultatele auditului se aduc la cunostinta celor in cauza, consiliului de administratie al unitatii de invatamant, directiei judetene de educatie si Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
Art.57 Persoanele fizice si juridice din invatamantul preuniversitar pot adresa contestatii. Modul de adresare si solutionare a contestatiilor se stabileste prin ordinul ministrului, Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
Formarea continua a personalului didactic
Art.58 (1) Formarea continua a personalului din invatamantul preuniversitar este o obligatie a Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, a unitatilor si institutiilor de invatamant preuniversitar si a angajatilor acestora.
(2) Finantarea formarii continue se face, in principal, din finantarea de baza, alocata prin bugetul de stat.
(3) Unitatile si institutiile de invatamant preuniversitar pot utiliza resursele financiare de care dispun pentru acoperirea necesitatilor de perfectinare si conversie profesionala ale personalului propriu.
Art.59 (1) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii stabileste obiectivele si coordoneaza formarea continua a personalului didactic la nivel de sistem de invatamant preuniversitar, in conformitate cu strategiile si politicile nationale.
(2) Unitatile si institutiile de invatamant preuniversitar, pe baza analizei de nevoi, stabilesc obiectivele si formarea continua, inclusiv prin conversie profesionala, pentru angajatii proprii.
(3) Acreditarea si evaluarea periodica a furnizorilor de formare continua si a programelor de formare oferite de acestia, metodologia cadru de organizare si desfasurare a formarii continue sunt realizate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, prin Consiliul National de Formare a Personalului Didactic.
(4) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii publica anual, impreuna cu Federatia Asociatiilor Nationale ale Cadrelor Didactice din Romania, Catalogul furnizorilor de formare continua, cu programele acreditate ale acestora si va incuraja dezvoltarea pietei de formare continua.
Art.60 (1) Formarea initiala a personalului didactic este realizata prin universitati, in cadrul unor programe acreditate potrivit legii.
(2) In calitate sa de principal finantator si angajator, pe baza analizei nevoilor de formare din sistem, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii stabileste reperele curriculare si calificarile de formare initiala a personalului didactic.
(3) Programele de formare initiala sunt acreditate si evaluate periodic de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, prin intermediul Agentiei Romane pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior sau a altor organisme abilitate, potrivit legii.
(4) Toate programele de formare initiala a personalului didactic existente in prezent sunt reacreditate sau acreditate dupa caz de catre ARACIS in termen de maximum 2 ani de la promulgarea prezentei legi.
Art.61 (1) Casele Corpului Didactic sunt centre de resurse si asistenta educationala si manageriala pentru cadrele didactice si didactice-auxiliare si se pot acredita ca furnizori de formare continua.
(2) Pentru formarea continua in domeniul managementului unitatilor si institutiilor scolare, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii infiinteaza, in parteneriat cu Institutul de Stiinte ale Educatiei, si finanteaza Centrul National de Formare si Asistenta Manageriala.
(3) Bibliotecile scolare se organizeaza si functioneaza pe baza unui regulament elaborat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
VI. ASIGURAREA CALITATII
Art.62 (1) Asigurarea calitatii invatamantului preuniversitar este o responsabilitate majora a Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, a autoritatilor locale, precum si a fiecarei unitati si institutii de invatamant. Toate unitatile si institutiile de invatamant preuniversitar raspund public de rezultatele activitatilor pe care le desfasoara.
(2) Acreditarea, autorizarea provizorie si evaluarea periodica a unitatilor si institutiilor de invatamant preuniversitar se realizeaza de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, prin intermediul Agentiei Romane pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Preuniversitar si a altor organisme abilitate, conform legislatiei in vigoare.
(3) Controlul calitatii resursei umane, a activitatilor de predare-invatare, a activitatilor de management educational se face de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, prin intermediul Inspectoratelor Scolare .
(4) Performantele profesionale ale personalului didactic si didactic auxiliar sunt evaluate anual, la nivelul fiecarei unitati scolare, in baza unei metodologii cadru aprobate prin Ordin de ministru.
Art.63 (1) Directorii unitatilor si institutiilor de invatamant preuniversitar prezinta, anual, un raport asupra calitatii educatiei in unitatea sau in institutia pe care o conduc. Raportul este prezentat in fata Comitetului de parinti si este adus la cunostinta autoritatilor locale si a Inspectoratului Scolar Judetean.
(2) Inspectoratul Scolar Judetean prezinta un raport anual privind starea invatamantului pe teritoriul judetului, respectiv municipiului Bucuresti. Acest raport se face public si este remis Directiei Judetene de Educatie si Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
(3) Ministrul Educatiei, Cercetarii si Inovarii prezinta anual, in fata Parlamentului, Raportul privind starea invatamantului preuniversitar in Romania. Raportul se face public.
VII. BENEFICIARII EDUCATIEI. SPRIJINUL ACORDAT ELEVILOR
Art.64 (1) Beneficiarii invatamantului preuniversitar sunt elevii (beneficiari primari), familiile acestora (beneficiari secundari) si comunitatea locala si societatea in general (beneficiari tertiari).
(2) Invatamantul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea obligatorie a reprezentantilor beneficiarilor: Consiliul National al Elevilor, Federatia Nationala a Asociatiilor de Parinti, reprezentantii mediului de afaceri, ai autoritatilor locale si ai societatii civile.
(3) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, impreuna cu reprezentantii beneficiarilor, elaboreaza un cod al drepturilor si indatoririlor elevilor, aprobat prin Ordin de ministru. In baza acestui cod, fiecare unitate de invatamant isi elaboreaza regulamentul scolar propriu.
Art.65 (1) Unitatile de invatamant incheie impreuna cu parintii, in momentul inmatricularii elevilor/prescolarilor, un contract educational, in care sunt inscrise obligatiile reciproce ale partilor. Contractul educational tip este aprobat prin ordin de ministru si este particularizat, la nivelul fiecarei unitati de invatamant, prin decizia consiliului de administratie.
(2) Parintele sau tutorele legal instituit este obligat sa ia masuri pentru asigurarea frecventei scolare a elevului, pe perioada invatamantului obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi din culpa parintelui sau a tutorelui legal instituit reprezinta contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 500 si 5000 RON.
(3) Amenzile sunt aplicate de primarie, la sesizarea directorului unitatii de invatamant. Banii astfel obtinuti pot fi utilizati exclusiv in folosul invatamantului preuniversitar.
Art.66 (1) Prescolarii si elevii din invatamantul preuniversitar au drepturi egale la educatie, prin activitati extrascolare organizate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii .
(2) Activitatile extrascolare sunt realizate prin scoli, cluburi, palate ale copiilor, tabere scolare, baze sportive, turistice si de agrement sau alte unitati acreditate in acest sens.
(3) Organizarea, acreditarea, controlul si competentele unitatilor care ofera educatie extrascolara se stabilesc prin regulament aprobat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
Art.67 (1) Unitatile de invatamant, prin decizia consiliului de administratie, pot sa-si extinda activitatile cu elevii dupa orele de curs, prin programe de tip "Scoala dupa scoala" (extensia scolara), asigurand, timp de maximum 8 ore, conditii de invatare, recreere, sport, supraveghere si protectia propriilor elevi/prescolari.
(2) In parteneriat cu Asociatiile parintilor, prin "Scoala dupa scoala" (extensia scolara), se ofera activitati de invatare remediala pentru cei cu deficiente de invatare, activitati de meditatii pentru consolidarea cunostintelor dobandite sau de accelerare a invatarii pentru copiii supradotati.
(3) Programele de tip "Scoala dupa scoala" vor fi finantate de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, printr-un program national, care va oferi si metodologiile prin care unitatile de invatamant si autoritatile locale asigura conditiile necesare pentru servirea mesei, activitati recreative si de invatare, inclusiv normarea personalului implicat.
(4) Programele tip "scoala dupa scoala" (extensie scolara) sau parti ale acestora se pot realiza pe baza de taze, conform deciziei consiliului de administratiesi a Comitetului de Parinti.
Art.68 (1) Elevii de la cursurile de zi din invatamantul preuniversitar pot beneficia de burse de performanta, de merit, burse de studiu si burse de ajutor social finantate de la bugetul de stat, bugetele locale sau din alte surse.
(2) Cuantumul burselor acordate elevilor de la bugetul de stat se stabileste prin Hotarare de Guvern.
(3) Cuantumul unei burse acordate elevilor de la bugetul local si numarul acestora se stabileste anual prin Hotarare a Consiliului Local.
(4) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanta, de merit, de studiu si de ajutor social se stabilesc anual, in consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant, in limitele fondurilor repartizate si in raport cu integralitatea efectuarii de catre elevi a activitatilor scolare.
(5) Elevii si cursantii straini din invatamantul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.
Art.69 (1) Prescolarii si elevii beneficiaza de asistenta medicala si psihologica gratuita in cabinete medicale si psihologice scolare ori in policlinici si unitati spitalicesti de stat.
(2) La inceputul fiecarui ciclu de invatamant preuniversitar, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si Ministerul Sanatatii Publice realizeaza examinarea starii de sanatate a elevilor, in baza unei metodologii comune.
(3) Autorizarea sanitara necesara functionarii unitatilor de invatamant de stat se obtine fara taxe.
Art.70 (1) Elevii beneficiaza de tarif redus cu 50% pentru transportul local in comun, de suprafata si subteran, precum si pentru transportul intern auto, feroviar si naval, in tot timpul anului calendaristic.
(2) Ca masura de protectie speciala, elevii institutionalizati beneficiaza de gratuitate pentru categoriile de transport auto, feroviar sau naval.
(3) Elevilor care nu pot fi
scolarizati in localitatea de domiciliu li se deconteaza
cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educatiei,
Cercetarii si Inovarii, prin unitatile de
invatamant la care sunt scolarizati, pe baza de
abonament, in limita a
(4) Pentru distante mai mari de
(5) Elevii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, opera, film si la alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii publice.
(6) De prevederile acestui articol beneficiaza, de asemenea, elevii din invatamantul privat acreditat.
(7) Elevii etnici romani din afara granitelor tarii, bursieri ai statului roman, beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. (5).
Art.71 (1) Elevii provenind din familii cu venituri pe membru de familie sub salariul minim pe economie vor beneficia de burse sociale.
(2) In situatii justificate elevilor din invatamantul primar si gimnazial, scolarizati intr-o alta localitate, li se asigura, dupa caz, servicii de transport, masa si internat, cu sprijinul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, al autoritatilor administratiei publice locale, al agentilor economici, al comunitatilor locale, al societatilor de binefacere, al altor persoane juridice sau fizice
(3) Statul va subventiona toate costurile frecventarii liceului pentru copiii provenind din mediul rural defavorizat sau din grupuri socio-economice dezavantajate. Modalitatea de subventionare se stabileste prin hotarare a Guvernului.
Art.72 Institutiile si unitatile de invatamant pot primi donatii din tara si din strainatate, in conformitate cu legea, daca servesc politicii educationale a sistemului national de invatamant si daca nu sunt contrare intereselor statului roman si legislatiei in vigoare.
VIII. CONDUCEREA SISTEMULUI SI A
UNITATILOR DE INVATAMANT
Art.73 (1) Organismul de stat care elaboreaza si implementeaza politica nationala in domeniul invatamantului preuniversitar este Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii . Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii are drept de intiativa si de executie in demersul politicii financiare si a resurselor umane din sfera educatiei.
(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii exercita, in domeniul invatamantului preuniversitar, urmatoarele atributii:
a) elaboreaza, aplica, monitorizeaza si evalueaza politicile educationale nationale;
b) monitorizeaza activitatea de evaluarea externa;
c) coordoneaza si controleaza sistemul national de invatamant;
d) avizeaza structura retelei invatamantului preuniversitar si inainteaza Guvernului, spre aprobare, cifrele de scolarizare, pe baza propunerilor unitatilor de invatamant, a autoritatilor locale, a agentilor economici avand in vedere recomandarile studiilor de prognoza;
e) aproba curriculumul national si sistemul national de evaluare, asigura si supravegheaza respectarea acestora;
f) evalueaza si aproba manuale scolare; asigura finantarea si achizitionarea, prin directiile judetene pentru educatie, de manuale scolare pentru unitatile de invatamant, conform legii;
g) aproba infiintarea liceelor si a scolilor postliceale/unitati de invatamant tertiar non-universitar la propunerea directiilor judetene pentru educatie;
h) aproba, conform legii, regulamentele de organizare si functionare a unitatilor subordonate si a unitatilor conexe;
i) elaboreaza studii de diagnoza si prognoza in domeniul invatamantului;
j) asigura cadrul pentru omologarea mijloacelor de invatamant;
k) asigura cadrul organizatoric pentru selectionarea si pregatirea adecvata a elevilor cu aptitudini deosebite;
l) asigura scolarizarea specializata si asistenta psihopedagogica adecvata a copiilor si a tinerilor cu dizabilitati sau cerinte educationale speciale;
m) analizeaza modul in care se asigura protectia sociala in invatamant si propune masuri corespunzatoare Guvernului si autoritatilor publice locale abilitate;
n) coordoneaza perfectionarea si formarea continua a personalului didactic pentru politicile de interes national;
o) raspunde de evaluarea sistemului national de invatamant pe baza standardelor nationale;
p) elaboreaza, impreuna cu alte ministere interesate, strategia colaborarii cu alte state si cu organismele internationale specializate in domeniul invatamantului, formarii profesionale si a cercetarii stiintifice;
q) stabileste modalitatile de recunoastere si de echivalare a studiilor, diplomelor si a certificatelor, eliberate in strainatate, pe baza unor norme interne, incaseaza taxe, in lei si in valuta, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea si recunoasterea actelor de studii, conform legii;
r) stabileste structura anului scolar, precum si perioadele de desfasurare a concursurilor.
s) elaboreaza metodologii si regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementarii politicilor educationale nationale;
t) construieste si asigura functionarea optima a platformei scolare de e-learning, precum si a bibliotecii scolare virtuale;
u) elaboreaza norme specifice pentru constructiile scolare si dotarea acestora;
v) stabileste modalitatile de recunoastere si echivalare a diplomelor, a certificatelor si a titlurilor stiintifice.
(3) In realizarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii infiinteaza, organizeaza si finanteaza consilii nationale sau agentii. Functionarea acestora este stabilita prin ordin de ministru.
(4) Directiile judetene pentru educatie sunt institutii deconcentrate de specialitate, in subordinea consiliului judetean avand urmatoarele atributii:
a) realizeaza finantarea complementara a unitatilor de invatamant din subordine;
b) realizeaza achizitia mijloacelor de invatamant pentru unitatile scolare din judet;
c) propune spre aprobare Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii infiintarea de licee, unitati de invatamant special, palate, cluburi ale elevilor.
d) aproba, la propunerea Consiliului Local infiintarea unitatilor pentru educatie timpurie, invatamant primar si gimnazial;
e) aplica politicile educationale nationale la nivel judetean/municipiul Bucuresti;
f) ofera asistenta unitatilor si institutiilor de invatamant in gestionarea resurselor umane si a posturilor didactice la nivelul judetului;
g) inainteaza spre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii reteaua de scolarizare din raza lor teritoriala propusa de administratiile publice locale, in conformitate cu politica educationala, a documentelor strategice privind dezvoltarea economica si sociala la nivel regional, judetean si local, dupa consultarea unitatilor de invatamant, a agentilor economici si a partenerilor sociali interesati.
(5) Structura directiilor judetene pentru educatie este stabiIita de catre consiliul judetean. Directorul directiei judetene pentru educatie este numit de catre presedintele consiliului judetean pe baza de concurs, cu respectarea unei metodologii specifice.
(6) Inspectoratele scolare judetene sunt organe descentralizate de specialitate, subordonate Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii avand, in principal, urmatoarele atributii:
a) aplica politicile si strategiile Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii la nivel judetean/municipiul Bucuresti;
b) controleaza aplicarea legislatiei si monitorizeaza calitatea activitatilor de predare-invatare si respectarea standardelor nationale/indicatorilor de performanta prin inspectia scolara;
c) controleaza, monitorizeaza si evalueaza calitatea managementului unitatilor si institutiilor de invatamant;
d) asigura, impreuna cu administratia publica locala, scolarizarea elevilor, si monitorizeaza participarea la cursuri a acestora pe durata invatamantului obligatoriu;
e) coordoneaza admiterea in licee, a evaluarilor nationale si a concursurilor scolare la nivelul unitatilor de invatamant, din judet;
f) monitorizeaza implementarea programelor nationale initiate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii pe aria judetului;
g) mediaza conflictele si litigiile survenite intre autoritatea locala si unitatile de invatamant;
h) coodoneaza si controleaza activitatile unitatilor conexe ale Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii din aria judetului/municipiului Bucuresti.
(7) Structura inspectoratelor scolare judetene si respectiv al municipiului Bucuresti se stabileste prin ordin al ministrului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
(8) In structura inspectoratelor scolare din judetele cu invatamant si in limbile minoritatilor nationale sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru acest tip de invatamant.
Art.74 (1) Inspectorul scolar general este numit de ministrul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, in baza unui concurs public si este reprezentantul ministrului Educatiei, Cercetarii si Inovarii in teritoriu.
(2) Inspectorii generali adjuncti sunt numiti de catre inspectorul scolar general si validati de catre ministrul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
(3) Inspectorii scolari se numesc de catre inspectorul scolar general, prin concurs, pe baza criteriilor de competenta profesionala si manageriala, pe o perioada de 4 ani, conform legii.
(4) Functiile de conducere prevazute la alin. (1) si (2) pot fi ocupate doar de catre persoane care au urmat programe de formare si dezvoltare a competentelor manageriale in domeniul educational la nivel de masterat sau studii postuniversitare.
(5) Directorii unitatilor conexe sunt numiti de catre Inspectorul scolar general, in urma unui concurs public, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii. Directorul incheie contract de management pe o durata de 4 ani cu inspectorul scolar general. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul partilor, in urma evaluarii performantelor manageriale.
Conducerea unitatilor de invatamant
Art.75 (1) Unitatile de invatamant preuniversitar sunt conduse de consiliile de administratie si de directori, ajutati, dupa caz, de directori adjuncti. In exercitarea atributiilor ce le revin, consiliile de administratie si directorii conlucreaza cu consiliul profesoral si cu comitetul de parinti.
(2) Consiliul de Administratie (CA) este organul suprem de conducere a unitatii de invatamant si este format din 50% membri cadre didactice alese de catre personalul didactic al scolii si 50% reprezentanti ai parintilor si ai consiliului local, desemnati de catre acestia.
(3) Marimea Consiliului de Administratie variaza intre 7-15 membri, in functie de marimea unitatii de invatamant si se intalneste lunar sau ori de cate ori este nevoie la solicitarea directorului, a presedintelui consiliului de administratie sau a doua treimi dintre membri. Metodologia cadru de organizare si functionare a consiliului de administratie este stabilita prin Ordin de ministru.
(4) Consiliul de administratie are urmatoarele atributii principale:
a) aproba proiectul de buget si executia bugetara la nivelul unitatii de invatamant;
b) aproba planul de dezvoltare institutionala elaborat de directorul unitatii de invatamant;
c) aproba CDS la propunerea consiliului profesoral;
d) stabileste pozitia scolii in relatiile cu terti;
e) organizeaza concursul de ocupare a functiei de director si aproba directorul adjunct la propunerea directorului;
f) aproba planul de incadrare cu personal didactic si schema de personal nedidactic;
g) aproba programe de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice la propunerea consiliului profesoral;
h) decide daca directorul va avea obligatie de norma didactica sau nu;
i) realizeaza evaluarea performantelor profesionale ale cadrelor didactice, cadrelor didactice auxiliare si ale personalului administrativ;
j) sanctioneaza la propunerea Comitetului de Parinti abaterile disciplinare etice sau profesionale ale cadrelor didactice;
k) aproba salarizarea personalului scolii, inclusiv a directorului;
l) aproba comisiile de concurs si valideaza rezultatul concursurilor.
(5) Consiliul de administratie va fi condus de catre un presedinte ales prin vot de jumatate plus unu dintre membrii sai. Directorul este membru de drept al consiliului de administratie, dar nu poate ocupa functia de presedinte. Atributiile presedintelui sunt stabilite de consiliul de administratie, in limitele legislatiei in vigoare.
Art.76 (1) Functia de director se ocupa prin concurs public de catre persoane care fac dovada absolvirii unor programe postuniversitare sau de masterat in domeniul managementului educational.
(2) Directorii adjuncti sunt numiti de catre director, din randul cadrelor didactice si sunt validati de catre consiliul de administratie al unitatii de invatamant.
(3) Directorul unitatii de invatamant are urmatoarele atributii:
a) reprezinta legal unitatea de invatamant si realizeaza conducerea executiva a acesteia;
b) este ordonatorul de credite al unitatii de invatamant;
c) semneaza contractul de performanta cu primarul, respectiv cu presedintele consiliului judetean, sau al municipiului Bucuresti, dupa caz;
d) isi asuma raspunderea publica pentru performantele unitatii de invatamant pe care o conduce;
e) propune spre aprobare consiliului de administratie regulamentul de organizare si functionare al unitatii de invatamant;
f) propune spre aprobare consiliului de administratie proiectul de buget si raportul de executie bugetara;
g) prezinta, la inceputul fiecarui an scolar, un raport privind starea si performantele unitatii de invatamant. Raportul este public;
h) raspunde de selectia, angajarea, evaluarea periodica, formarea, motivarea, incetarea relatiilor contractuale de munca ale personalului din unitatea de invatamant;
i) indeplineste alte atributii stabilite de consiliul de administratie, conform legislatiei in vigoare.
(4) Directorul unitatii de invatamant preuniversitar nu poate fi membru al unui partid politic.
(5) Directorii unitatii de invatamant sunt supusi periodic unei evaluari manageriale de catre Inspectoratul Scolar Judetean. Rezultatele acestei evaluari vor fi aduse la cunostinta Consiliului de Administratie si a Primarului.
(6) Salarizarea directorilor se face in functie de performantele lor manageriale si se stabileste de catre consiliul de administratie.
Art.77 (1) Consiliul de administratie stabileste componenta comisiei de concurs pentru ocuparea postului de director al unitatii de invatamant preuniversitar. Din comisie fac parte obligatoriu un reprezentant al Inspectoratului Scolar precum si un reprezentant al consiliului local, respectiv judetean, in functie de unitatile aflate in subordine.
(2) Metodologia, organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea functiei de director se stabileste prin ordin al ministrului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
(3) Consiliul de administratie, in baza rezultatelor concursului numeste directorul. Directorul, acolo unde este cazul, propune consiliului de administratie spre aprobare directorii adjuncti.
(4) Mandatul directorului este de 4 ani, el putand sa fie prelungit in baza deciziei Consiliului de Administratie, pe baza unui audit efectuat de catre Inspectoratul scolar.
(5) Directorul si directorii adjuncti constituie conducerea operativa a unitatii de invatamant.
(6) Directorul unitatii de invatamant poate fi demis:
a) prin decizia consiliului de administratie cu votul a 2/3 dintre membri;
b) prin decizia consiliului local, respectiv judetean in cazul liceelor, daca se constata neindeplinirea contractului de performanta incheiat cu aceste consilii. In ambele situatii realizarea unui audit din partea Inspectoratului Scolar Judetean este obligatorie.
(7) In conditiile demiterii directorului, pana la organizarea unui nou concurs, conducerea interimara este preluata de catre presedintele consiliului de administratie care devine automat si ordonator de credite.
Art.78 (1) Consiliul profesoral al unitatii de invatamant este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea scolara cu personalitate juridica, este prezidat de director si se intalneste lunar sau ori de cate ori este nevoie la propunerea directorului sau la solicitarea a 2/3 dintre membrii personalului didactic.
(2) Atributiile Consiliului profesoral sunt urmatoarele:
a) gestioneaza si asigura calitatea actului didactic;
b) stabileste codul de etica profesionala si monitorizeaza aplicarea acestuia;
c) propune consiliului de administratie masuri de optimizare a procesului didactic;
d) propune consiliului de administratie curriculumul la dispozitia scolii;
e) propune consiliului de administratie premierea personalului cu rezultate deosebite la catedra;
f) aproba sanctionarea abaterilor disciplinare ale elevilor;
g) propune consiliului de administratie sanctionarea cadrelor didactice pentru slabe performante, incalcari ale eticii profesionale;
h) propune consiliului de administratie programele de formare si dezvoltare profesionala continua a cadrelor didactice;
i) indeplineste alte atributii stabilite de consiliul de administratie.
(3) La sedintele consiliului profesoral participa, fara drept de vot, si reprezentanti ai Comitetului de parinti.
IX. FINANTAREA SI BAZA MATERIALA A
INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR
Art.79 (1) Finantarea invatamantului preuniversitar de stat se asigura din fonduri publice, in limita a cel putin 6% din produsul intern brut sau din alte surse, potrivit legii.
(2) Principiile finantarii invatamantului preuniversitar sunt urmatoarele:
a) transparenta fundamentarii si alocarii fondurilor;
b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui invatamant de calitate;
c) adecvarea volumului de resurse in functie de obiectivele urmarite;
d) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente si stabile.
(3) Finantarea invatamantului preuniversitar privat acreditat se face din taxe, fonduri publice, in cazul invatamantului prescolar si invatamantului obligatoriu si din alte surse, potrivit legii.
Art.80 (1) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii are drept de initiativa in domeniul politicii financiare si al resurselor umane din domeniul educatiei si colaboreaza cu alte ministere, autoritati locale, structuri asociative reprezentative ale autoritatilor locale, Federatia Asociatiilor parintilor, Federatia Asociatiilor profesionale ale cadrelor didactice, precum si sindicatele reprezentative.
(2) Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar cuprinde finantarea de baza, finantarea complementara, finantarea suplimentara si venituri proprii.
Art.81 (1) Finantarea de baza se asigura din bugetul de stat si este formata din costul standard per elev/prescolar la care se adauga coeficientii de corectie, stabiliti prin Hotarare de Guvern.
(2) Finantarea de baza acopera integral toate cheltuielile de personal, materiale si servicii, manuale, dotari generale prevazute de standardele de autorizare/acreditare, intretinere curenta, cheltuieli cu perfectionarea profesionala, cu exceptia celor care se suporta de la bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii .
(3) Finantarea de baza e atribuita prin Directiile Judetene ale Finantelor Publice direct unitatilor scolare.
(4) Finantarea de baza se asigura tuturor unitatilor de invatamant preuniversitar-prescolar si invatamant obligatoriu, atat celor de stat, cat si celor private acreditate.
(5) Finantarea de baza se aloca unitatii de invatamant in care este inscris elevul/prescolarul si se transfera la o alta unitate de invatamant daca elevul/prescolarul se transfera sau reinmatriculeaza la o alta unitate de invatamant.
Art.82 (1) Finantarea complementara cuprinde urmatoarele categorii de cheltuieli:
a) investitii, reparatii capitale, consolidari;
b) subventii pentru internate si cantine;
c) cheltuieli pentru evaluarea periodica a elevilor;
d) cheltuieli cu bursele elevilor;
e) cheltuieli pentru transportul elevilor;
f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice, conform legii;
g) cheltuieli pentru examinarea medicala obligatorie periodica a salariatilor din invatamantul preuniversitar, cu exceptia acelora care, potrivit legii, se efectueaza gratuit;
h) cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative extrascolare organizate in cadrul sistemului de invatamant.
(2) Finantarea complementara se asigura din bugetul de stat si bugetele consiliilor locale, respectiv consiliile judetene, in cazul liceelor si al altor unitati aflate in subordine.
(3) Utilizarea fondurilor din finantarea complementara este decisa, dupa caz, de catre consiliul local sau consiliul judetean, pe baza proiectelor de dezvoltare institutionala ale unitatilor de invatamant, in functie de cerintele de dezvoltare locala si regionala.
(4) Finantarea de baza si finantarea complementara se fac pe baza contractului de performanta incheiat intre directorul unitatii de invatamant preuniversitar si primarul localitatii in a carei raza teritoriala se afla unitatea de invatamant, respectiv cu presedintele Consiliului Judetean, in cazul liceelor.
(5) Sumele reprezentand finantarea de baza si finantarea complementara se inscriu in bugetul de venituri si cheltuieli.
Art.83 (1) Finantarea suplimentara se acorda ca suma globala din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii pentru premierea unitatilor de invatamant cu rezultate deosebite in domeniul incluziunii sau in domeniul performantelor scolare;
(2) Consiliile locale si consiliile judetene pot contribui la finantarea suplimentara, acordand granturi unitatilor de invatamant, in baza unei metodologii proprii.
Art.84 (1) Unitatile de invatamant preuniversitar de stat pot obtine venituri proprii din activitati specifice, conform legii, din donatii, sponsorizari, alte surse legal constituite.
(2) Veniturile proprii nu diminueaza finantarea de baza, complementara sau suplimentara si sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administratie.
Art.85 (1) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii finanteaza anual, prin bugetul programelor nationale, urmatoarele competitii:
a) Competitii intre scoli care se bazeaza pe evaluarea institutionala a fiecarei unitati de invatamant dupa doua axe majore: incluziune si performanta. In urma evaluarilor dupa fiecare dintre cele doua axe, se va realiza o clasificare a scolilor pe 5 niveluri ("Excelent", "Foarte bun", "Bun", "Satisfacator", "Nesatisfacator"). Sunt premiate substantial atat scolile cu excelenta in incluziune, cat si cele cu excelenta in performanta, publice sau private. Scolile care obtin calificativul "Satisfacator" sau "Nesatisfacator" se supun monitorizarii in vederea corectiei sau se desfiinteaza, fara a afecta in nici un fel interesul elevilor.
b) In baza unei metodologii specifice, scolile vor desemna Profesorul anului, ca semn al excelentei in predare. La nivel judetean si national va fi desemnat Profesorul anului pentru fiecare disciplina din planul de invatamant. Excelenta in predare va fi recompensata financiar, in baza unei metodologii stabilite prin ordin al ministrului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
c) Performanta elevilor la olimpiadele pe discipline, olimpiadele de creatie tehnico-stiintifica si artistica si Olimpiadele sportive se recompenseaza financiar prin ordin al ministrului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
(2) In lansarea competitiilor, Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii se va consulta cu Federatia Parintilor, Federatia Asociatiilor profesionale ale cadrelor didactice, Consiliul National al Elevilor si sindicatele reprezentative.
Art.86 (1) Bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste anual, de fiecare unitate de invatamant preuniversitar, conform normelor metodologice de finantare a invatamantului preuniversitar, se aproba si se executa potrivit prevederilor legale in vigoare.
(2) Excedentele anuale rezultate din executia bugetului de venituri si cheltuieli ale activitatilor finantate integral din venituri proprii se reporteaza in anul urmator si se folosesc cu aceeasi destinatie sau, cu aprobarea consiliului de administratie, se utilizeaza pentru finantarea altor cheltuieli ale unitatii de invatamant.
Art.87 (1) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, se asigura urmatoarele cheltuieli aferente unitatilor de invatamant preuniversitar, inclusiv pentru invatamantul special:
a) fondul de operare curenta al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii ;
b) fondul de finantare suplimentara a unitatilor de invatamant;
c) fondul pentru finantarea programelor nationale ale Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, aprobate prin hotarare a Guvernului;
d) fondul de rezerva, constituit prin hotarare a Guvernului, pentru implementarea descentralizarii;
e) componenta locala aferenta proiectelor aflate in derulare, cofinantate de Guvernul Romaniei si de organismele financiare internationale, precum si rambursarile de credite externe aferente proiectelor respective;
f) bursele pentru elevii din Republica Moldova, precum si bursele pentru elevii straini si etnicii romani din afara granitelor tarii;
g) organizarea evaluarilor, simularilor si examenelor nationale;
h) perfectionarea pregatirii profesionale a cadrelor didactice si didactice auxiliare;
i) manualele scolare pentru invatamantul preuniversitar;
j) finantarea, pe baza de hotarari ale Guvernului, a unor programe anuale sau multianuale de investitii, modernizare si dezvoltare a bazei materiale a institutiilor publice de invatamant preuniversitar de stat, inclusiv consolidari si reabilitari de scoli si dotari;
k) finantarea unor programe nationale de protectie sociala, stabilite prin reglementari specifice;
l) finantarea privind organizarea, pentru elevi, de concursuri pe obiecte de invatamant si pe meserii, tehnico-aplicative, stiintifice, de creatie, concursuri si festivaluri cultural-artistice, campionate si concursuri sportive scolare, cu participare nationala si internationala, precum si olimpiade internatioanle pe obiecte de invatamant.
(2) Finantarea cheltuielilor privind inspectoratele scolare, casele corpului didactic, palatele si cluburile copiilor si elevilor, centrele si cabinetele de asistenta psihopedagogica, educationala, centrele logopedice, cabinetele scolare, cluburile sportive si scolare, se asigura din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
(3) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale unitatilor de invatamant special se asigura din bugetul consiliului judetean, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti, si din bugetul de stat.
(4) Consiliul judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti asigura fonduri pentru organizarea si desfasurarea olimpiadelor si concursurilor scolare judetene/ale municipiului Bucuresti.
(5) Consiliul judetean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti aloca, prin hotarari proprii, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozitia acestora, in vederea finantarii unitatilor de invatamant preuniversitar de stat, prin finantarea complementara.
(6) Cheltuieli aferente facilitatilor acordate elevilor privind transportul pe calea ferata si cu metroul se finanteaza prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii si din alte surse, potrivit legii.
Art.88 Constituirea si alocarea bugetului pentru invatamantul preuniversitar se face dupa urmatoarea procedura:
(1) Proiectul de buget al unitatii de invatamant preuniversitar este elaborat de director si aprobat de consiliul de administratie, conform unei metodologii stabilite prin Ordin de ministru, dupa care este inaintat consiliilor locale, respectiv judetene.
(2) Consiliile locale/judetene realizeaza agregarea proiectelor de buget al unitatilor de invatamant din aria lor de responsabilitate si il inainteaza Directiei Judetene a Finantelor Publice, precum si Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii .
(3) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii realizeaza agregarea bugetelor unitatilor de invatamant preuniversitar cu bugetul propriu, conform art. 84, alin. (1) si (2) si inainteaza Guvernului proiectul de buget pentru educatie.
(4) Dupa aprobarea de catre Parlament, bugetul invatamantului preuniversitar se repartizeaza astfel:
a) la nivelul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii sunt repartizate fondurile specificate la art.84, alin. (1) si (2).;
b) la nivelul consiliilor judetene si locale se repartizeaza fondurile pentru finantarea complementara si alte fonduri alocate educatiei de la nivelul judetului;
c) finantarea de baza se aloca direct unitatilor de invatamant preuniversitar, prin directiile judetene de finante publice locale, din cote defalcate de TVA sau altele la dispozitia administartiei financiare.
(5) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, prin consiliul national pentru finantarea invatamantului preuniversitar si inspectoratele scolare judetene monitorizeaza implementarea noului mecanism de finantare a invatamantului preuniversitar si asigura asistenta specializata unitatilor si institutiilor din invatamantul preuniversitar.
Baza materiala a invatamantului preuniversitar
Art.89 (1) Baza materiala a invatamantului preuniversitar consta in intreg activul patrimonial al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii al institutiilor si unitatilor de invatamant preuniversitar si cuprinde: terenuri si cladiri destinate procesului de invatamant preuniversitar, dotari si echipamente, biblioteci, statiuni didactice si de cercetare, ateliere scolare, ferme didactice, terenuri agricole, camine, internate, cantine, palate si cubluri ale elvilor, baze cultural-sportive si de odihna, precum si orice alt obiect de patrimoniu destinat procesului de invatamant preuniversitar.
(2) Terenurile si cladirile unitatilor de educatie timpurie, de invatamant prescolar, scolile primare si gimnaziale infiintate de stat, fac parte din domeniul public local si sunt administarte de catre consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrate de catre consiliile de administratie, conform cu legislatia in vigoare.
(3) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant special de stat, cluburile sportive scolare, palatele si cluburile copiilor si elevilor, centrele judetene de resurse si asistenta educationala fac parte din domeniul public judetean, respectiv al municipiului Bucuresti si sunt in administrarea consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in a caror raza teritoriala isi desfasoara activitatea, prin consiliile de administratie ale unitatilor si institutiilor de invatamant respective. Celelalte componente ale bazei materiale a unitatilor de invatamant special de stat, ale cluburilor sportive scolare, palatelor si cluburilor copiilor si elevilor si ale centrelor judetene de resurse si asistenta educationala sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrate de catre consiliile de administratie ale acestora.
(4) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea inspectoratele scolare judetene, casele corpului didactic, centrele nationale de excelenta, centrele recreative si de divertisment, precum si alte unitati din subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, ale caror cheltuieli curente si de capital se finanteaza de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului si sunt administrate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, prin inspectoratele scolare judetene si prin consiliile de administratie ale acestor unitati. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unitatilor si institutiilor respective si sunt administrate de acestea.
(5) Instrainarea, transferul sau schimbarea destinatiei bazei materiale a institutiilor si unitatilor de invatamant preuniversitar se poate face de catre autoritatile locale, numai cu avizul conform al Ministrului Educatiei, Cercetarii si Inovarii. In caz contrar, actele de instrainare, transfer sau schimbare a destinatiei bazei materiale sunt nule, iar fapta se considera infractiune si se pedepseste conform legii penale.
Art.90 (1) Inscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii sau institutiilor si unitatilor de invatamant si cercetare stiintifica din sistemul invatamantului de stat, precum si asupra bunurilor apartinand consiliilor locale, judetene si, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat, se face, dupa caz, in registrul de inscriptiuni si transcriptiuni, in cartile funciare sau in cartile de publicitate funciara, cu scutire de plata taxelor prevazute de lege.
Art.91 (1) Pentru indeplinirea atributiilor sale, Ministerul Educatiei. Cercetarii si Inovarii directiile judetene pentru invatamant preuniversitar, institutiile si unitatile de invatamant colaboreaza cu ministere, cu institutii de invatamant superior, cu consiliile judetene/locale, prefecturi, primarii, servicii publice descentralizate/ deconcentrate, organizatii ale partenerilor sociali precum si alte organizatii ale societatii civile.
Unitatile de invatamant colaboreaza cu consiliile judetene, locale si serviciile publice descentralizate/ deconcentrate in vederea asigurarii calitatii procesului de invatamant
(3) Parteneriatul social se exercita la toate nivelurile decizionale pentru educatie si formare profesionala, prin consultare si in baza unei relatii directe de colaborare.
(4) Formele de parteneriat social se concretizeaza prin protocol de colaborare, contract, conventie sau alte forme.
(5) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii directiile judetene pentru invatamant preuniversitar, institutiile si unitatile de invatamant asigura transparenta actiunilor si activitatilor desfasurate si pun la dispozitia celor interesati informatiile de interes public.
X. DISPOZITII TRANZITORII
Art.92 (1) Prezenta lege intra in vigoare in termen de 30 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei. La data intrarii in vigoare a legii, se abroga LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995, Legea invatamantului, republicat in M.Of, nr. 606/10 dec. 1999, Legea 2/2008, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi.
(2) In termen de 6 luni de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii elaboreaza regulamentele care decurg din aplicarea acestei legi si stabileste masurile tranzitoriide aplicare a legii.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1707
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
