MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

MANAGEMENTUL  CLASEI DE ELEVI

Sarcina conducatorului este aceea de a fi din ce in ce mai eficient"

( P.F.Druker )

Analiza scolii in perspectiva socio-organizationala ar putea fi considerata, la o prima vedere, un demers mai putin obisnuit, avand in vedere specificul institutiei scolare, dimensiunea ei umana fundamentala. Dar nu exista activitate umana, individuala si mai ales desfasurata in timp, care sa nu presupuna actul conducerii, al managementului.

Dezvoltarea economica si sociala nu se poate realiza independent de actul managerului, avand in vedere ca invatamantul este unul din instrumentele prin care societatea stimuleaza, dirijeaza si controleaza procesele dezvoltarii.

Pentru educator, cunoasterea si stapanirea artei manageriale este esentiala,deoarece cunoasterea managementului ca pe un proces complex nu inseamna ,,dirijism", iar managerii nu asigura imediat succesul unei actiuni.

Activitatea de management ( conducere ) este definita in literatura de specialitate ca ,, un ansamblu de actiuni de planificare, organizare, indrumare, control, decizie cu privire la un sistem ( organizatie, institutie, grup de oameni, proces, tehnologie ) actiuni susceptibile de a asigura atingerea scopului fixat, in conditiile in respectarii legitatilor obiective generale si speciale, ale satisfacerii nevoilor sociale concrete si ale promovorii dezvoltarii sociale.

Din punct de vedere al educatiei, managementul este un sistem de concepte, metode, instrumente de orientare si conducere, coordonare, utilizat in realizarea obiectivelor educatiei, la nivelul performantelor asteptate.

Managementul, in maniera lui actuala de abordare isi gaseste o aplicare specifica si in domeniul conducerii educatiei, ca actiune complexa de dirijare , proiectare si evaluare a formarii , dezvoltarii personalitatii  fiecarui individ, conform unor scopuri formulate.                                            

Managerul este reprezentat de persoana care exercita functiile managementului in virtutea obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor specifice functiei pe care o ocupa. Managerul are un statut social bine definit, ce prevede o serie de drepturi si obligatii, prin care managerii se deosebesc de celelalte categorii de profesionisti.

Managerul scolar este un cadru didactic care pune in functiune programul managerial, conduce personalul didactic, prescolarii si scolarii cooptati in sistemul de invatamant, precum si personalul administrativ, in scopul cresterii eficientei procesului instructiv-educativ.

Dintre calitatile, cunostintele si aptitudinile pe care trebuie sa le detina un manager, amintim : inteligenta, memoria, spiritul de observatie, capacitatea de concentrare, sanatatea, caracterul, etc.

Managementul scolar se poate structura si la un nivel inferior,. Se distinge astfel un management al clasei de elevi,care poate fi considerat si un semiagent sau un management partial, fiindca in acest plan predomina activitatile de predare- invatare- evaluare. Activitatea profesorului la clasa cuprinde nu numai operatii de predare si de evaluare, ci presupune si culegerea de informatii despre elevi, despre modul cum acestia inteleg lectiile, cum se pregatesc, despre relatiile dintre elevi etc., de unde rezulta posibilitateaprofesorului de a identifica mai multe posibilitati de interventie si de luare a deciziilor.

Cadrul didactic este cel care reuneste toate resursele materiale si umane , resurse logistice de ordin pedagogic si psihologic si le configureaza intr-o maniera proprie la nivelul csasei pe care o conduce.

Un bun manager al clasei trebuie sa fie capabil sa realizeze schimbari profunde in cultura, climatul si instructia tuturor copiilor, indiferent de nationalitate, in directia fundamentarii tuturor demersurilor didactice pe principii democratice, sa introduca noi strategii instructionale care sa incurajeze colaborarea, toleranta, sporirea increderii in fortele proprii si imbunatatirea performantelor scolare ale elevilor, sa realizeze si sa utilizeze in procesul didactic proiecte ale clasei .

In opinia specialistilor in domeniul educatiei, managementul scolii si al clasei au ca scop incurajarea controlului comportamental la elevi, prin promovarea rezultatelor si comportamentelor scolare pozitive.De aceea, rezultatele scolare, eficienta didactica a profesorului si coportamentul elevilor si a proofesorilor interactioneaza direct cu managementul clasei si al scolii.

Managementul clasei cuprinde trei componente esentiale : managementul continutului, managementul problemelor disciplinare si managementul relatiilor interpersonale.

Cercetarile demonstreaza ca incidenta ridicata a problemelor disciplinare in clasa are un impact semnificativ asupra eficientei predarii si invatarii. Astfel, s-a demonstrat ca profesorii care se confrunta cu asemenea probleme nu pot planifica activitati educationale adecvate. De asemenea, acestia tind sa neglijeze varietatea metodelor de organizare a continutuli, solicita foarte rar elevii in discutarea si evaluarea materialelor invatate. In plus, comprehensiunea temelor studiate nu este monitorizata cu consecventa.

S-a demonstrat ca deprinderile consecvente de management si de organizare reduc numarul problemelor disciplinare.

Avand in vedere aceste date, se poate afirma ca managementul continuturilor nu se refrea la deprinderile de a preda o disciplina specifica, ci mai degraba la acele deprinderiaplicabile tuturor disciplinelor si activitatilor. Doyle a accentuat ca managementul educational se caracterizeaza mai ales prin asigurarea cooperarii elevilor in timpul activitatilor de invatare.

Kounin afirma ca in centrul deprinderilor de managemeny al clasei se afla managementul activitatilor instructionale,corelarea in integrarea activitatilor suplimentare si rezolvarea problemelor specifice disciplinei.

Managementul problemelor disciplinare se funbdamenteaza pe credintele despre natura umana. Prin integrarea ideii diversitatii umane ( si a individualitatii in acelasi timp ) in filosofia lor educationala, cadrele didactice pot imbunatatii managementul clasei.

Cercetatorii au demonstrat importanta recompensarii comportamentelor pozitive ale elevilor. Atunci cand opteaza pentru un stil de management al clasei, cadrele didactice ar trebui sa foloseasca un stil asertiv de comunicare si de comportament. In plus, ar trebui sa constientizeze in ce masura isi doresc sa ii integreze pe copii intr-o anumita activitate de invatare, in deplina concordanta cu regulamentele impuse clasei si scolii.

In opinia lui Iverson si froyen, managementul problemelor disciplinare este esential pentru crearea unui demers de predare - invatare ordonat, orientat spre rezolvarea sarcinilor, care sa asigure elevilor mai multa independenta si autonomie in procesul de socializare.

Managementul eficient al problemelor disciplinare se refera si la controlul profesorului asupra conmsecintelor demersului didactic.componentele unui plan de manager al problemelor disciplinare sunt : recompensarea comportamentului responsabil, corectarea comportamentului iresponsabil si inadecvat, ignorarea, controlul consecvent, mustrari verbale usoare, asezarea preferentiala in banci etc.

Managementul relatiilor interpersonale se focalizeaza asupra clase ca microsistem social. Rolurile si expectatiile cadrului didactic si elevilor construiesc un mediu de invatare.Cu alte cuvinte, cultura scolara a unei institutii educationale este unica.Cu toate acestea , ea este influentata de cultura comunitatii in cadrul careia functionaza, ale carei obiectiveeducationale trebuie respectate. Trebuie sa existe o legatura stransa intre scoala si cumunitate, care sa fie revizuita si modificata constant im conformitate cu dinamica sociala.

Datorita diversificarii institutiilor educationale, elevii si cadrele didactice ar trebui sa fie constienti de folosirea divesitatii umane in vederea consolidarii grupului scolar.

Scolile de calitate sunt definite prin eficienta cadrelor didactice si rezultatele elevilor contextul existentei unor relatii interpersonale puternice. In acest sens relatiile profesor - elev sunt esentiale pentru asigurarea unui climat scolar pozitiv.

Problemele de disciplina scolara pot fi rezolvate fie individual ( intalniri profesor-elev , fie in grup. Daca increderea reciproca este mai puternica elevii vor deveni indivizi responsabili mai devreme. In acest fel , atat educatorii cat si elevii devin co-participanti in procesul de predare-invatare, incercand sa obtina rezultate individuale si colective mai bune.

Elementele de management al clasei se constituie cu suficienta claritate si din perspectiva strategiilor si metodelor didactice.

Prin strategii didcatice se intelege de obicei ansambluri de forme, metode , mijloace tehnice si principii de utilizare a lor, cu ajutorul carora se vehiculeaza  continuturi in vederea atingerii obiectivelor sau directii principale de actiune, presupunand structuri de metode , tehnici si procedee.

Potrivit literaturii de specialitate se disting trei modele de predare si strategii didactice: modelul spontan, care se refera la strategii traditionale utilizate de profesori, si constau in selectia unor cunostinte , transmiterea acestora intr-o forma orala si solicitarea elevului sa reproduca aceste cunostinte; mokdelul de transmitere prin reproducere este axat mai ales pe indrumarea elevului de a ajunge la cunostinte; modelul transformarii ce porneste de la principiul  ca elevul doreste sa invete si se afla in cautarea cunostintelor.

Deciziile luate  de catre profesor in ceea ce priveste strategiile de invatare au o anumita constanta bine determinata si se incadreaza in stilul de predare al profesorului, dar pot fi schimbate in functie de situatiile concrete care apar.

Analizand managementul activitatilor didactice in plan curricular, se pot deosebi cinci strategii bine delimitate : explicativ - reproductiva, explicativ - intuitiva, algoritmico - euristica, euristico - algoritmica si a metodelor participative

Deciziile cadrelor didactice in alegerea strategiei optime rezulta din compararea obiectivelor din taxonomiile cognitive, afective si psihomotrice, cu tipurile de inteligenta sau cu diverse metode si tehnici. In asemenea situatii, malsiestria profesorului trebuie sustinuta de diagnoza psihologica, fiind necesara in acelasi timp si o colaborare directa, permanenta intre profesor si elev.

Bibliografie:

E. Joita  ,,Management scolar " Ed. Gh. C. Alexandru, Craiova 1995

Froyen,L.A.&Iverson,A.M. ,,Schoolwide and classroom management "   1999