MANAGEMENTUL INFORMATIILOR SI AL INVATARII

MANAGEMENTUL INFORMATIILOR SI AL INVATARII

I Informatia a devenit in ultimii ani un liant intre individual si social, raportata la tendintele de schimbare ale societatii informationale contemporane.

Managementul informatiilor devine astfel o strategie de corectie, de constientizare, de implicare si initiativa intr-o lume in care echilibrul valoare-nonvaloare-libertate-constrangere (privind informatia) este destul de fragil.

Aceasta perspective determina ca in activitatea de consiliere si orientare, elevii sa-si formeze urmatoarele competente specifice:

capacitatea de a utiliza diferite surse de informatie;

abilitatea de selectare a informatiilor corespunzator nevoilor;

responsabilizarea sociala a informatiei.

Prin urmare, noile tehnologii ale informatiei si comunicatiei in educatie (NTICE) sunt prezente si necesare in scoli generale si licee, informatia fiind din ce in ce mai mult regasita pe suporturi optice si digitale.

Evident, evolutia in acest sens va fi din ce in ce mai accelerata, reteaua de calculatoare cu care sunt dotate unitatile de invatamant fiind utilizata diferentiat, in functie de proiectele de dezvoltare institutionala. Toate acestea trebuie sa creeze un mediu ambiental motivant si confortabil care sa ajute elevii in invatare si integrare socio-profesionala din perspectiva societatii informatizate. Elevii pot folosi in acest sens:

Baza locala de date; Documente audio, video pe suporturi analogice sau digitale;

Internetul, CD-uri, DVD-uri.

Elevii pentru a deveni performanti si utili in viitor urmaresc tendinta de evolutie a omenirii catre generalizarea societatii informationale.

Accentul se pune pe INVENTIVITATE, pe CERCETARE si DEZVOLTARE, pe valorificarea gandirii si imaginatiei, in programul UE impunandu-se ca pana in 2010 angajarea a peste 700.000 de cercetatori. Cu alte cuvinte cariera stiintifica va deveni o optiune prioritara. Legea lui Pareto prezinta curiozitati care pot atrage atentia elevilor:

80% din consecinte sunt provocate de 20% din cauze;

80%o din activitatile unui proiect se realizeaza in 20% din timpul alocat proiectului;

80%o din noutatile unui ziar ocupa 20% din spatiul ziarului;

80%o din decizii se iau in 20%o din timpul unei sedinte;

80%o din valoarea stocurilor acopera doar 20% din spatiul de depozitare;

80% din venituri sunt generate de 20% dintre clienti;

80%o din rebuturi sunt cauzate de 20% din erorile de productie.

elaborarea unui comportament nou sau modificarea comportamentala

ca rezultat a unei experiente individuala si ale unui exercitiu

finalizarea unei adaptari psihice si psihofiziologice.

I. CONCEPTUL DE INVA TARE

Toate organismele sunt inzestrate inca de la nastere cu insusirea de a reactiona la un asamblu de modificari a mediului, dispunand in acest sens de un anumit numar de modalitati de reactie la sistemul extern.

Fiinta umana este un sistem deschis de autoreglare, aflandu-se in permanenta interactiune cu ambianta naturala si sociala, cu lucrurile, cu oamenii, cu sine insasi.

Dupa W.S.Hunter, invatarea este o schimbare propriu-zisa a comportamentului, cu repetitia aceleasi situatii stimulente, iar dupa H.Peron, este o modificare adaptiva a comportamentului in cursul probelor repetate.Exista si alte concepte privind invatarea .Montipellier, defineste invatarea ca fiind o modificare sistematica, relatii permanente de conduita iar pentru W.A.Torpe, invatarea este organizarea comportamentului ca rezultat al experientei individuale.

In acceptiunea ei cea mai larga, invatarea reprezinta dobandirea de catre individ a unei achizitii, a unei experiente in sfera comportamentului, a unei noi forme de comportare, ca urmare a repetarii situatiilor sau exersarii.

Invatarea specific umana, in sensul larg reprezinta insusirea experientei sociale, in forme generalizate; in sens restrans particular din perspectiva psihologica, invatarea reprezinta orice noua achizitie a organismului ca urmare a simularii, a interiorizarii informatiilor externe, achizitie care are ca efect o schimbare in comportament, iar din perspectiva pedagogica este procesul de asimilare a cunostintelor si de formare a priceperilor si desprinderilor.

Din punct de vedere fiziologic, invatarea consta in elaborarea si consolidarea de noi legaturi in scoarta cerebrala.

In literatura psiho-pedagogica, conceptul de invatare este utilizat in mai multe sensuri si anume:

a)      Ca actiune operationala, independenta sau dirijata pedagogic individuala sau colectiva, caz in care termeni ei sunt: predare, instruire, exersare, autoinstruire, verificare.

b)     Ca un proces, se face referire mai ales la mecanismele care-l conditioneaza si la desfasurarea insusi a fenomenului exprimat in termeni de: insusire, asimilare, modificare, restructurare.

c)     Ca un rezultat, caz in care ea se exprima in termeni de: cunostinte, pricepere, desprindere, obisnuinte, adaptare, performanta, etc.

Elementele definitorii a invataturii sunt:

II. TIPURI DE INVA TARE

Prin 'Tipuri de invatare', sunt denumite diferitele niveluri adaptative si performantele lor cognitive, pe care le genereaza, feluritele modalitati de intervelatie a factorilor care actioneaza invatarea. Pana in prezent au fost studiate diferite tipuri de invatare.

Dupa criteriul tipului de invatare

a)      invatarea directa prin experienta personala

b)      invatarea prin inlantuirea unor evenimente consecutive

c)      invatarea prin asociere verbala

d)      invatarea prin discriminarea multipla

e)      invatare social-instrumentala si din experienta altora

f)        invatare prin identificatie si participatie la actiunile altora

In functie de nivelul activitatii pshihice pe care se realizeaza actiunea invatarii

a)      invatare latenta, neconstietizata imediata

b)      invatare spontana, neintentionata

c)      invatare hipnotica

d)      invatare constienta prin intelegere si anticipare

e)      invatare inteligenta prin efectuarea drumului ocolit

f)        invatarea prin descoperire, creatoare si inventiva

Dupa modul de administrare experientei umane, care urmeaza a fi insusita, adica dupa organizarea informatiilor si situatiei stimulatorii se delimiteaza:

a)      invatarea algoritmica pe secvente operationale

b)      invatare programata

c)      invatare euristica prin rezolvare de probleme

d)      invatare prin modelare si analogie

e)      invatare prin creatie

f)       

Dupa principalele procese si cai psihice angajate in actul invatarii,

a)invatare senzoriala

b)invatare cognitiv - mintala

c)invatare bazata pe impuls emotional

d) invatare prin operatii intelectuale formate prin interiorizarea mintala a actiunilor materiale 

5. Dupa scopul urmarit se poate vorbi

a)      invatarea informationala

b)      invatarea formativa

III.  FORMELE INVA TARII

In activitatea scolara cadrele didactice trebuie sa conceapa astfel activitatile instructiv - educativa, incat sa apeleze la cat mai multe dintre tipurile, formele si nivelurile invatarii.

Educarea elevului, de a aplica ei insusi, cat mai multe forme a invatari se soldeaza cu efecte pozitive ( efecte compensatorii sau de odihna activa prin alternanta activitatiilor).

Dupa M. Zlate, formele invatarii, in cadrul invatarii scolare sunt:

a) dupa continutul lor (ce invatam?)

sa percepem - invatare perceptiva

sa vorbim - invatare verbala

sa actionam - invatare motorie

sa gandim - invatare cognitiva

sa operam - invatare operationala

sa traim anumite stari afective - invatare afectiva

sa respectam normele morale - invatare morala

b) dupa modul de actiune cu stimuli (ce facem cu stimul?)

ii legam pe unii de altii - invatare asociativa

ii repetam - invatare repetitiva

ii extindem asupra unei intregi categorii - invatare prin transfer

ii diferentiem - invatare discriminatorie

ii recunoastem - invatare prin recunoastere

ii reproducem - invatare prin imitatie

c) dupa modul de organizare a stimulilor (cum organizam stimuli

mecanic, unul dupa altul, intr-o ordine stricta - invatare algoritmica

ramificat, dupa un plan, pe baza de incercare si eroare -invatare euristica

sub forma de program - invatare programata

prin organizare logica - invatare inteligenta

prin combinare si recombinare - invatare prin descoperire si invatare creativa.

R. Gagne a constituit un model de 8 tipuri de invatare. Fiecare dintre aceste tipuri de invatare, desi reprezinta un sistem logic unitar se constituie ca etapa obligatorie pentru formele superioare:

Invatare semnal - impica relatia intre un stimul cu rol de semnal si reactia la stimulul respectiv

Invatarea de tipul stimul - raspuns intr-un lant de asociatii repetate in timp ce duc la formarea relatiilor specifice desprinderilor

Invatarea in lant - presupune legarea unei succesiuni de relatii de tipul stimuli - raspuns

Invatarea verbala prin asociere - apropiata de invatarea in lant implica asocierea unor lanturi de silabe si cuvinte ( specific la invatarea limbilor straine)

Invatarea discriminanta se bazeaza pe reducerea sau impiedicarea unor stimuli de alta natura decat cei care compun sarcina de invatare

Invatarea conceptuala - sta la baza formarii notiunilor. Acest tip este specific procesului de invatare propriu-zisa

Invatarea regulilor - strans legate de invatarea conceptuala, este un tip de invatare in care se opereaza cu concepte abstracte

Rezolvarea de probleme inseamna in conceptia lui Gagne, conceperea unei noi reguli ce combina regulile invatate.

IV.  CONDITIILE PSIHOLOGICE ALE INVA TARII

Invatarea reprezinta o activitate predominant interna (subiectiva) de aceea resursele ( conditiile interne ) au un rol determinant in desfasurarea ei. Prin resurse interne intelegem totalitatea variabilelor psihologice pe care se bazeaza invatarea, din care trei sunt mai importante:

interesul cognitiv

capacitatea de invatare

desprinderile de munca intelectuala

1. Interesul cognitiv - sau interesul de cunoastere reprezinta o atitudine pozitiva, activa si perseverenta fata de anumite obiecte ( activitati). Relatia dintre interesul de cunoastere si procesul de invatare este o relatie dialectica de interinfluentare . Interesul de cunoastere invatare

Un prim efect pe care il are interesul de cunoastere asupra actului invatarii, se exprima in stimularea si mentinerea atentiei, conditia psihologica esentiala a oricarei activitatii. Memoria atat de mult implicata in invatare este de asemenea puternic marcata de interes.

Rolul stimulativ si energizant al interesului cognitiv se manifesta numai la un anumit prag de dezvoltare intelectuala.   Interes - succes scolar

Multa vreme succesele scolare au fost puse pe seama inteligentei elevilor. Se considera ca elevii cu cele mai bune rezultate la invatatura sunt cei cu un coeficient mai ridicat de inteligenta. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca exista elevii care au rezultate bune la invatatura, chiar daca nu au un coeficient prea ridicat, dar care au un interes sporit de cunoastere.

Interes - eficienta de invatare

Eficienta in invatamant opereaza cu valori de finalitate exprimate in structuri si scopuri. Castigul in cazul instruirii si educarii nu este un material, ci spiritual prin intermediul caruia se va realiza apoi cel material ( performantele profesionale si sociale ale celui instruit). 

2. Capacitatea de invatare

In dictionarul explicativ al limbii romane conceptul de 'capacitate' are si urmatorul sens; marime care reprezinta cantitatea maxima de materii sau de energie, pe care o poate acumula un corp, un sistem, etc. Capacitatea de invatare se poate considera ca o instruire a psihicului uman care consta in posibilitatea de a acumula cunostiinte, priceperi si desprinderi. Depinde pe de o parte de proprietatile atomo-fiziologice ale creierului (capacitatea materiala ), iar pe de alta parte de activitatea desfasurata (invatatura) in vederea dezvoltarii acesteia (capacitatea dobandita). Invatarea este o activitate umana, ce consta pe de o parte in imbogatirea tezaurului informational (instruirea ) iar pe de alta parte in sporirea capacitatii de raspuns a organismului, adica a creierului (educarea). Cand vorbim de capacitatea de invatare a unui elev, ne vom referi la posibilitatiile creierului lui de a insusi un volum mai mare sau mai mic de cunostinte de a forma mai rapid sau mai lent niste desprinderi care sa-1 ajute sa dea raspunsuri cat mai adecvate. solicitarilor din lumea ambianta. Aceste posibilitatii difera de la un elev la altul.

Nivelul si calitatea capacitatilor de invatare depind de nivelul si calitatea procentului de invatamant, in speta a invatarii. Nivelul si eficienta capacitatii de invatare sunt influentate si de alti factori extradidactici cum ar fi: ambianta culturala in care traieste si se dezvolta copilul, mediul sau socio-economic, sanatatea lui, atitudinea parintilor fata de scoala si invatatura.   3. Deprinderile de munca intelectuala

Deprinderile de munca intelectuala care se formeaza la copii inca din clasele primare sunt:

deprinderile de citire corecta, curenta, constienta si expresiva

deprinderile de scriere corecta si vizibila

deprinderile de observare a fenomenului de natura si de consemnare a lor

deprinderile de a se orienta in natura si de a citi harta (insusire a limbajului geografiei)

deprinderile necesare efectuarii unor experiente si experimente simple

deprinderile de a utiliza manuale, dictionare, indreptare.
Procesul de formare a deprinderilor de munca intelectuala incepe din clasa I -a , cand concomitent cu formarea deprinderilor de citire cursiva, corecta si expresiva, se urmareste si dezvoltarea urmatoarelor procese si operatii intelectuale: spiritul de observatie, memoria logica, gandirea si operatiile ei.

Reguli ale unei invatarii eficiente

Stabilirea scopului invatarii scopurile sa fie clare, realiste, in acord cu idealurile personale despre viata.

Regula pasilor mici si a efectelor mari: cu cat invatarea estc mai efectiva cu atat uitarea este mai masiva; invatarea comasata produce stres, surmenaj cu efecte negative asupra randamentului invatarii.

Regula respectarii pauzelor de refacere a potentialului intelectual. Dupa 40-50 minute de concentrare a atentiei este necesara intreruperea activitatii pentru o pauza de 5-10 minute.

Regula profunzimii intelegerii si a activismului intelectual Se retin mai bine deosebirile, aspectele contradictorii decat uniformitatile, elementele repetitive. Productivitatea invatarii este mai mare decat planul lectiei, decat noile cunostinte.

Regula varietatii - alternarea cunostintelor din domenii variate si cu grade diferite de varietate.

Regula respectarii unui program constant si eficient de invatare Performantele cele mai mari obtinute prin asimilare se inregistreaza intre orele 9-11 si 17-21.

Regula respectarii cromaticii ambientale albul - permite o mai buna concentrare; rosul - genereaza activismul mintal;   galbenul - calmeaza si intreijne starea de vigilenta;   verdele - faciliteaza imaginatia;   albastrul -incetinirea activitatii.

Regula invatarii conventionale: invatarea in grup faciliteaza dialogul, schimbul de experienta, cooperarea.

Regula fondului afectiv adecvat -cea mai ineficienta stare - indiferenta; cea mai eficienta stare - multumirea.

Regula filtrarii personale a cunostintelor, introducerea in text a unor implicatii personale.

Regula repetarii eficiente - uitarea este masiva in primele doua zile de la invatare, fiind necesara repetarea in doua - trei zile.

Regula invatarii pentru sine si nu pentru altii.

Regula asigurarii unor conditii propice invatarii eficiente:

pozitia sezand pe scaun;

alimentajia variata, bogata in proteine si usoara;

evitarea alcoolului, tutunului, drogurilor;

lumina sa vina din partea stanga

Piramida invatarii: 5% prin ascultare urechi

10% prin citire +ochi

20% audio-vizual

30% prin demonstratie

50% prin grupuri de discutie + voce sau scris

75% prin exersare prin practica

90% prin utilizarea imediata a celor predate + atingeri

Tehnici de invatare eficienta  :

Sfaturi utile:

Structurati logic materialul de invatare;

Faceti repetitii in functie de volumul materialului;

Fixati-va scopul precis: ce trebuie sa memorati si pentru cat timp;

Acordati mai multa atentie materialului de la mijlocul seriei care de rcgula se retinc mai greu;

Evitati a memora in ambient nefavorabil;

Evitati a memora cand sunteti obositi sau nu sunteti perfect sanatosi;

Nu fi indiferent fata de materialul pe care il memorezi, incearca sa te implici.

Stabiliti-va repere, scheme (planul de idei, rezumatul lectiei, sublinierea ideilor principale, incadrarea delinitiilor in chenare colorate, sageti);

Sistematizati materialul dc invatat dupa criterii rationale;

Nu va multumiti numai sa cititi, incereati sa vizualizati, spuneti cu voce tare, rezolvati exercitii, puneti-va intrebari, scrieti prin autodictare;

Sa aveti o atitudine serioasa folosindu-va cat mai bine propriul potential, propriilc calitati ale memoriei;

Exersati-va memoria acumuland voluntar noi informatii. 

Chestionarul abilitatilor de cautare si utilizare a informatiei

Acest chestionar te va ajuta sa identifici abilitatile pe care le ai si cele pe care le poti dezvolta pentru a deveni eficient in cautarea si utilizarea de informatii. Mai jos ai o lista cu abilitatile cele mai importante de cautare si utilizare a informatiei. Marcheaza in dreptui fiecarei abilitati varianta de raspuns care ti se potriveste.

PLANUL MEU DE DEZVOLTARE pentru: ABILITATEA1, 2..:(se vor lucra cit mai multe.)

Metode de lucru cu elevii

Cubul: metoda este folosita in cazul in care se doreste explorarea unui subiect, a unei situatii etc.din mai multe perspective . Se ofera astfel elevilor posibilitatea de a-si dezvolta competentele necesare unor abordari complexe si integratoare. Etapele metodei:

Realizati un cub pe ale carui fete notati cuvintele: descrie , compara , analizeaza, aplica, argumenteaza.

2. Anuntati tema / subiectul pus in discutie .

3.1mpartiti grupul in sase subgrupuri , fiecare subgrup urmand sa examineze

tema aleasa din perspectiva cerintei de pe una din 'fetele ' cubului, astfel:

a)       Descrie : culorile , formele , marimile etc.

b)      Compara : ce este asemanator si ce este diferit ?

c)       Asociaza : la ce te indeamna sa te gandesti ?

d)      Analizeaza : spune din ce este facut, din ce se compune etc. ?

e)       Aplica : ce poti face cu el ? Cum poate fi folosit ?

f)         Argumenteaza pro sau contra si enumera o serie de motive , care vin in sprijinul afirmatiei tale .

Prin brainstorming , participantii pot identifica idei novatoare pe care le pot apoi include intr-un paragraf sau doua referitoare la tema respectiva .

Forma finala a scrierii este impartasita intregului grup .

Lucrarea in forma finala poate fi desfasurata pe tabla .

Brainstorming ( 'brain ' =creier ; 'storm '== furtuna) e un asalt de idei , o stare de intensa activitate imaginativa . Prin folosirea acestei metode se solicita participarea activa a elevilor , se dezvolta capacitatea de a trai anumite situatii , de a le analiza, de a lua decizii pentru alegerea solutiilor optime si se exerseaza atitudinea creativa si exprimarea personalitatii . De asemenea, metoda da posibilitate persoanelor sa-si exprime parerile , ideile , punctele de vedere despre un anume subiect , in ideea ca toate pot fi valoroase, importante , bune.

Etapele metodei

Se alege tema si se anunta sarcina de lucru ; grupuri de 10 persoane.

2Se solicita exprimarea rapida , in fraze scurte si concrete , fara cenzura , a tuturor ideilor , fie ele chiar traznite , neobisnuite absurde , fanteziste , asa cum vin ele in minte , legate de rezolvarea unei situatii -problema conturate. .Nimeni nu are voie sa faca observatii negative. In acest caz , functioneaza principiul ' cantitatea genereaza calitatea '.

Totul se inregistreaza in scris , pe tabla , flipchart , video, reportofon.

Se lasa o pauza de 15 min. , uneori chiar o zi , pentru ' asezarea ideilor 'emise si receptionate .

Se reiau pe rand ideile emise , iar grupul gaseste criterii de grupare a lor pe categorii -simboluri, cuvinte-cheie , imagini care reprezinta posibile criterii

Are loc dezbaterea ideilor , evaluarea , argumentarea , contraargumentarea , analiza critica (in aceasta etapa este posibila).Se selecteaza ideile originale sau cele mai aproape de solutii fezabile pentru problema pusa in discutie .

Se afiseaza ideile fiecarui subgrup , in forme cat mai variate si originale : cuvinte , propozitii , colaje , imagini, desene, cantece, joe de rol , pentru a fi cunoscute de ceilalti . 

Ciorchinele este o varianta de brainstorming neliniar , care stimuleaza gasirea conexiunilor dintre idei .

Etapele metodei 1 Se scrie un cuvant /tema (care trebuie cercetat) in mijlocul tablei sau a unei foi de hartie .

2Elevii vor fi solicitati sa-si noteze toate ideile , sintagmele sau cunostintele care le vin in minte , in legatura cu tema respectiva, in jurul cuvantului din centru , tragandu-se linii intre acestea si cuvantul initial.

3In timp ce le vin in minte idei noi ( si le noteaza prin cuvintele respective ), elevii vor trage linii intre toate ideile care par a fi conectate .

4Activitatea se opreste cand se epuizeaza toate ideile sau cand s-a stins limita de timp acordata .

Etapele pot fi precedate de brainstorming in grupuri mici sau in perechi. Rezultatele grupurilor se comunica profesorului , care le noteaza la tabla intr-un ciorchine , fara a le comenta sau judeca . In etapa finala a lectiei ( reflectie ), ciorchinele poate fi reorganizat utilizandu-se anumite concepte supraordonate , gasite de profesor sau elevi. Nimeni nu are voie sa faca observatii negative. In acest caz , functioneaza principiul ' cantitatea genereaza calitatea '.

Totul se inregistreaza in scris , pe tabla , flipchart , video, reportofon.

Se lasa o pauza de 15 min. , uneori chiar o zi , pentru ' asezarea ideilor 'emise s receptionate .

Se reiau pe rand ideile emise , iar grupul gaseste criterii de grupare a lor pe categorii -simboluri, cuvinte-cheie , imagini care reprezinta posibile criterii. Are loc dezbaterea ideilor , evaluarea , argumentarea , contraargumentarea , analiza critica (in aceasta etapa este posibila).Se selecteaza ideile originale sau cele mai aproape de solutii fezabile pentru problema pusa in discutie .

Se afiseaza ideile fiecarui subgrup , in forme cat mai variate si originale : cuvinte , propozitii colaje, imagini, desene, cantece, joe de rol , pentru a fi cunoscute de ceilalti .

Stiu/vreau sa stiu/am invatat este o metoda de realizare a sensului ( de intelegere , comprehensiune ) , care ghideaza lectura sau ascultarea unei prelegeri . Metoda este precedata de regula , de alte metode de evocare , care urmaresc reactualizarea cunostintelor si experientelor anterioare, necesare intelegerii temei respective : de exemplu , brainstorming.Dupa obtinerea unei liste neorganizate de informatii, desenam pe tabla un tabel cu 3 rubrici :

Elevii vor desena un tabel similar . Se negociaza apoi ideile din lista de cunostinte . Cele care , in urma discutiei cu clasa, au temeiuri pentm a fi considerate sigure , vor fi trecute in rubrica ' stiu ' . Cele controversate sau alte intrebari , care apar in timpul discutiei , se tree in rubrica ' vreau sa stiu Urmeaza lectura textului (sau ascultarea prelegerii ), timp in care elevii au anumite sarcini de lucru : completarea rubricii 'am invatat '. Ei raspund astfel, la propriile lor intrebari sistematizate in ' vreau sa stiu ' . Pentru a crea o interdependenta pozitiva a elevilor , dupa lectura individuala a textului , se impune compararea in perechi sau grup a insemnarilor . Dupa aceea , rezultatele grupurilor (sau ale elevilor ) vor fi comunicate rand pe rand si trecute in rubrica ' am invatat 'la tabla dupa o prealabila discutie .

Mozaicul este o metoda de invatare , care se bazeaza pe distribuirea sarcinilor de invatare unor grupuri de elevi , astfel ca , in urma colaborarii, fiecare elev sa aiba intreaga schema de invatare . Numararea elevilor si impartirea lor pe grupe dupa un algoritm specific este foarte importanta . Elevii vor fi grupati in 4 grupuri initiale de cate 4 elevi , fiecarui elev din gmp atribuindu-se cate un numar de la 1 la 4. Urmeaza reasezarea elevilor in sala : toti elevii cu numarul 1 , vor forma un grup de experti ; acelasi lucru se intampla pentru elevii cu celelalte numere , obtinandu-se astfel, patru grupuri de experti . Elevii din grupurile de experti au sarcina' de a invata cat mai bine, partea din materialul de studiu, care le-a fost atribuita pentru a o preda colegilor lor din grupurile initiale . Pentru aceasta , elevii vor discuta problemele si informatiile cele mai importante si se vor gandi la o modalitate de a le prezenta , partea pregatita de ei, colegilor din grupul initial. Profesorul poate interveni, oferind consultanta elevilor , in momente de impas . Dupa indeplinirea sarcinilor de lucru , din fiecare grup de experti, elevii specializati fiecare intr-o anumita parte a lectiei, revin in grupurile initiale si predau colegilor lor partea pregatita ( cu ceilalti experti ) . In fiecare grup initial , vom avea 4 elevi specializati , fiecare intr-o parte diferita a lectiei si fiecare dintre acestiaya preda partea lui . Astfel, fiecarui elev li revine responsabilitatea predarii si invatarii de la colegi. Este important, ca evaluarea sau verificarea sa acopere toata lectia .

Reteaua de discutie se utilizeaza la disciplinele umaniste , cu conditia ca tema sa permita abordari contradictorii. Etapele metodei:

Stabilirea temei puse in discutie (profesorul adreseaza o intrebare , prin care solicita un raspuns pozitiv sau negativ , sustinut de argumente );

Identificarea argumentelor de catre elevi:

individual se completeaza o lista cu argumente , care sustin un raspuns afirmativ , apoi, una cu argumente , care sustin un raspuns negativ ;

in perechi, se construiesc doua liste mai..lungi cu argumente ' pro ' si 'contra ';

fiecare pereche , va lucra cu o alta pereche , aducand argumente , pe ambele liste ;

Alegerea raspunsului pozitiv sau negativ ;

Impartirea grupului mare , in doua grupe, ce se vor afla in contradictie :

membrii unei grupe , trec in revista argumentele si le aranjeaza sub forma unui rationament, care sa conduca la o concluzie ;

elevii indecisi, pot forma o alta grupa ;

Dezbaterea problemei luate in discutie :

o grupa isi exprima pozitia , aducand un argument, cealalta va aduce un contraargument;

cealalta grupa va face acelasi lucru ;dezbaterea continua cu argumente si contraargumente.   Instructiuni : elevii sunt incurajati sa lase sa vorbeasca , fiecare membru al grupului;

oricine este convins de argumentele grupei opuse , poate sa-si schimbe locul, trecand de partea cealalta ; elevii identifica argumente pro si contra ; adera la un grup sau altul , in functie de convingeri.

'Organizatorul grafic ' (OG)

OG este o metoda de invatare activa, care faciliteaza esentializarea unui material informative, schematizind ideile.

Aceasta metoda ajuta elevii sa coreleze ceea ce stiu cu ceea ce urmeaza sa invete; iar pe profesori ii ajuta sa stabileasca obiectivele lectiei, sa constientizeze mai bine ceea ce vor sa predea si ceea ce vor sa evalueze, sa descopere punctele tari si slabe ale elevilor, pentru a le oferi sprijin. Organizatorul grafic se poate utilize pentru prezentarea structurata a informatiei in

cinci moduri :

1. OG pentru structurile de tip comparativ

elevii trebuie sa gaseasca asemanari si deosebiri intre concepte, notiuni, forme prezentate in textul, secventa audio, si apoi sa completeze un OG. Exemplu schematic:

Asemanari  Deosebiri/diferente

2. OG pentru structuri de tip descriere

- elevii trebuie sa noteze, sa descrie caracteristicile, proprietatile, utilizarile, componentele etc. unui ' ceva '. Exemplu schematic :

. OG pentru structuri de tip secvential

- elevii trebuie sa listeze conceptele, evenimentele, itemii, lucrurile etc., in ordine cronologica, numerica, deci etapizat, secvential. Exemplu schematic: din istorie;in eel de-al doilea razboi mondial, Germania nazista a atacat si cucerit, in ordine cronologica:

4. OG pentru structuri de tip cauza - efect  elevii stabilesc legatura dintre cauza si efectul unei actiuni, fenomen, eveniment etc.Exemplu schematic :

5 OG pentru structuri de tip solutie elevii sunt solicitati sa detecteze problema / situatia - problema si sunt invitati sa o rezolve, sa gaseasca solutia. Elevii enunta problema si liste

aza una su mai multe solutii la problema enuntata. Exemplu schematic este redat mai sus: 

Diagrama Venn e ste o metoda grafica realizata cu ajutorul a doua elipse partial suprapuse.In parte comuna se trec asemanarile, iar in cercurile ramase se trec deosebirile .Ex: Stiinte Sa luam lectia " Marul si stejarul"

" MODELAREA este o metoda foarte eficienta si de mare utilitate folosita pentru formare deprinderilor de autoinstruire si cercetare.

De exemplu , poate fi realizat sistemul nostru solar cu ajutorul a zece bilute confectionate din lut sau plastilina, dar sa aiba culori diferite.Acestea se fixeaza pe un suport de poliester. Sau cu ajutorul unei portocale strapunsa de o andrea se poate imita Pamantul. 

MASA ROTUNDA

Elevii abordeaza o tema ale carei parti componente au fost aprofundate de membrii grupului si prezentate rand pe rand. Se imparte cate o foaie de hartie ficarui grup.Fiecare membru al grupului noteaza cate o idee, pe rand, pana se epuizeaza toate, de preferinta, fiecare membru al grupului va folosi o culoare diferita.

Este important ca elevii sa primeasca un feedback la ideile pe care le-au scris. 

GRAFFITI

Un grup primeste un subiect , iar celalat alt subiect.Ficare grup noteaza ideile referitoare la subictul primit.Apoi se schimba subiectele intre grupuri si fieare grup completeaza cunostintele .Foile revin la grupurile initiale.Se analizeaza si sintetizeaza ideile in grup si apoi foile sunt afisate si prezentate de un reprezentant al grupului. Se poate realiza si cu ajutorul desenelor.

COPACUL IDEILOR

Este o metoda grafica in care cuvantul cheie este scris intr-un dreptunghi, la baza paginii, in partea

centrala.De la dreptunghi se ramifica asemenea unui copac toate cunostintele evocate.

INFLUENTA OMULUI ASUPRA MEDIULUI

METODA CADRANELOR Activitatea se poate desfasura frontal, individual sau pe grupe.Este o modalitate de rezumare si sintetizare a unui continut informational solicitand participarea si implicarea elevilor in intelegerea acestuia.Cum se procedeaza ? Se traseaza pe tabla doua axe perpendiculare astfel incat sa apara patru cadrane. In fiecare cadran se va scrie , de exemplu,   cate un anotimp, dupa cum urmeaza:

primavara;

vara;

toamna;

iarna.

Se cere elevilor sa completeze in fiecare cadran tot ce stiu despre temperatura, precipitatii, vanturi, durata zilelor si a noptilor, comportamentul animalelor, dezvoltarea plantelor etc. Activitatea se poate desfasura frontal, individual sau pe grupe.

Matematica

Aceasta metoda poate popate fi folosita si la matematica, in fiecare cadran se va scrie cate o operatie aritmatica :

adunare ;

scadere ; 3 inmultire ;

impartire .

Elevii vor avea de completat tot ce stiu despre fiecare operatie, in cadranul corespunzator(terminologie, proprietati, proba ).

Scaunul intervievatului Aceasta metoda se poate folosi in cadrul reactualizarii , in locul traditionalei conversatii sau la sfarsitul lectiei, pentru realizarea feed-back-ului.

In mod practic, se numeste un elev care se asaza pe un scaun in fata clasei si joaca   rolul intervievatului.Colegii sai ii adreseaza intrebari , jucand rolul unor mici "reporteri'.

FISA DE AUTOEVALUARE Nume si prenume:

Clasa:

Disciplina:

Profesor

1 Mi-am insusit cu usurinta urmatoarele notiuni 2.Am intampinat dificultati la insusirea urmatoarelor notiuni----

3 Pronunt cu usurinta cu unele dificultati/ cu mare greutate termenii specifici

4.Imi place/nu-mi place sa lucrez individual

S.Imi place/nu-mi place sa lucrez in echipa

6, Acord/nu acord ajutor colegilor de echipa

7.Solicit/nu solicit ajutorul colegilor de echipa

S.Imi plac/nu-mi plac lucrarile practice

9.Solicit/ nu solicit ajutor profesorului

lO.Folosesc ca surse de informare: manualul, atlasele (ex.-), revistele de specialitate (ex. ), emisiunile radio (ex. emisiunile TV. (ex.--- ), Internet-ul etc.

11 .Prefer/ nu prefer ca lectia sa fie predata numai de profesor

12.1mi place /nu-mi place sa particip la predarea - invatarea lectiei noi

13.1mi place/ nu-mi place sa descopar singur unele cunostinte 14.Prefer /nu prefer metodele traditionele de evaluare precum probele orale si scrise

15 Prefer sa fiu evaluat dupa metode noi, precum: portofoliul, interogarea reciproca, autoevaluarea etc. 

CHESTIONAR DE ADAPTARE SCOLARA (CAS)

Prezentul chestionar este destinat intelegerii problemelor tale de viata si scolare, in scopul de a te ajuta sa faci mai bine fata sarcinilor scolare.Pentru aceasta este nevoie doar de o singura conditie: sa raspunzi cit se poate de sincer la toate intrebarile, incercuind varianta care ti se potriveste cel mai bine (Da sau Nu).  1 Gindesc ca majoritatea activitatilor scolare sunt plictisitoare DaNu

Cel mai adesea la scoala ma simt deposit si neajutorat DaNu

Intru foarte des in criza de timp si de aceea ramin deseori cu temele nefacute Da Nu

Nu pot urmari prea mult timp lectiile din clasa, caci imi zboara gindurile aiurea  DaNu 5 Deseori ma simt coplesit tie multitudinea sarcinilor scolare Da Nu

6Viitorul meu depinde prea putin de ceea invatam la scoala. Da Nu.

7Sarcinile scolare sunt prea multe si prea grele Da Nu

8Pentru mine scoala seamana cu o inchisoare  DaNu

Imi este foarte frica de anumiti profesori  Da Nu

Exista materii scolare care ma fac sa ma simt incapabil si neajutorat Da Nu

Cand trebuie sa fiu ascultat, ma apuca o stare de panica si o neliniste intensa Da Nu

Aproape niciodata nu am curajul si ies la tabla sa rezolv o problema in fata clasei, chiar daca stiu ca as putea si fac corect acest lucru DaNu

Cand, pe neasapteptate, ni se da un extemporal, sunt aproape sigur ca nu o sa ma descurc 

DaNu

Tezele sau lucrarile de verificare anuntate dinainte ma pun intr-o stare de tensiune  DaNu 15 Deseori ma asez la masa mea de lucru fara chef, cu gindurile plecate aiurea DaNu 16Cea mai mare dorinta a mea este aceea de a putea invata mai bine Da Nu

17Ideea de a ma intrece la invatatura cu ceilalti elevi imi provoaca o stare de indispozitie Da Nu

18Sunt exagerat de sensibil la critica Da Nu 19 Am sentimentul ca sunt programat doar pentru esecuri Da Nu

Observatiile si criticile (chiar si cele foarte marunte) ma indispun profund si ma fac nervos

DaNu 21Sunt convins ca am o valoare foarte scazuta comparativ cu ceilalti elevi DaNu

22Nu stiu sa-mi organizez timpul, si activitatea scolara DaNu

23Plang foarte repede, din orice nimic.  Da Nu

24Uneori ma simt coplesit de stari de tristete, fara nici un motiv concret Da Nu

25.Cand sunt la scoala sunt mult mai nervos si mai agitat decit de obicei.  Da Nu

Cand sunt numit sa raspund devin palid, ma bilbii sau nu-mi gasesc cu usutinta ideile DaNu

27Mi se pune un nod in git cind trebuie sa raspund la lectii DaNu

Din cauza emotiilor am dureri de stomac, respir mai greu sau inima imi bate nebuneste. Da Nu

Adorm foarte greu seara, din canza problemelor si a grijilor scolare, care nu-mi dau pace  DaNu 30 Am somn agitat si neodihnitor. Da Nu

31Dimineata ma trezesc greu si parca sunt mult mai obosit ca la culcare Da Nu

32In timpul scolii imi cam piere cheful de viata  Da Nu

Ma simt aproape permanent obosit si fara putere Da Nu 34Cel mai adesea in scoala ma simt trist si abatut. DaNu 35Obosesc repede si imi revin greu, chiar dupa ce dorm. DaNu 36De foarte multe ori simt ca viata n-are nici un rost. DaNu 37 Pentru mine este tot mai evident ca viata nu merita traita. DaNu 38. Mi~a trecut de multe ori prin minte ca ar fi fost mai bine s nu ma fi nascut. DaNu 39 Uneori cred ca e mai bine sa nu mai exist. DaNu 40 Mi-a trecut prin minte gindul sinuciderii. DaNu 41 Uneori sunt satul de toate pina perte cap.   DaNu 42 Prin comparatie cu ceilalti, e clar ca n-am noroc. DaNu 43 Cind merg la scoala, de multe ori intirzii. DaNu 44Trag de timp cind ma scol, cind ma imbrac pentru a merge la scoala. DaNu 45 Acasa amin cit maimult inceperea efectuarii temelor. DaNu 46 Ma atrag activitatile ce ma sustrag de la teme.   DaNu 47 Mi-e teama sa arat parintilor carnetul de note, caci ei asteapta mult de la mine.   DaNu 48 Cei mai multi profesori au asteptari exagerate de la elevi. DaNu 49 Din cauza obligatiilor scolare nu am timp si chef sa ma bucur de viata. DaNu

50 Am fost pedepsit la scoala pentru ca am produs pagube. DaNu

51 Am tendinta de a copia, pentru care am si fost pedepsit. DaNu

52 Am fost prins deseori mintind, la scoala, ca sa scap de belele. DaNu

53 Mi s-a reprosat ca sunt nepoliticosobraznic cu profesorii DaNu

54Am avut nota scazuta la purtare pentru nerespectarea regulamentului scolar.   DaNu

55 Chiulesc de la oreactivitati scolare. DaNu

56 Am avut nota scazuta la purtare pt. absente. DaNu

57 Am avut nota scazuta la purtare pt conduita. DaNu

58 Mi se reproseaza ca am prieteni rai. DaNu

59 Mi se reproseaza ca am inceput sa fumezconsum alcool. DaNu

60Ma atrag lucrurile periculoase. DaNu

61 Fac bani din aproape orice. Danu

62Belelele se tin scai de mine. DaNu

63 Sunt considerat  oaia neagra   a familiei, dar nu ma afecteaza.   DaNu

64Imi place sa cred ca inspir o teama admirativa colegilor.  Danu

Nu se inmineaza elevului

F1 neadaptat scolar: DA: 2, 3, 4, 5, 66, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 24, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 52, 58, 62, 63.

F2 rebel DA: 1, 6, 43, 50, 51, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 60, 61, 62,

NU: 11, 16, 23, 26, 27, 28

Nume.

Data nasterii

Clasascoala

Media generala a anului precedent

Studiile parintilor

Ocupatia parintilor

ACTIVITATI PRACTICE:

Activitatea 1: Stiu sa caut informatii?

Activitatea 2 Cum sa caut eficient informatii?

Fisa de lucru :Cum sa caut eficient informatii?

Activitatea 3 Dilema prizonierului

Fisa de lucru: Dilema prizonierului Situatie: doi presupusi hoti sunt arestati in urma comiterii unei infractiuni. Dovezile nu sunt foarte clare, dar hotii nu stiu acest lucru. Judecatorul ii inchide in doua celule separate, spunand fiecaruia: 'Daca il denuntati pe celalalt fara ca el sa o faca, inseamna ca veti ajuta justitia si prin urmare nu veti fi condamnat decat la cinci luni de inchisoare, iar celalalt, la patruzeci de luni. Daca nici Dvs, nici celalalt detinut nu marturisiti, veti fi achitati amandoi. Insa, daca va denuntati reciproc, veti fi condamnati la cite treizeci de luni de inchisoare.'

Sarcina: Cum credeti ca ar fi mai bine sa procedeze cei doi prizonieri intr-o asemenea situatie? Identificati strategiile pe care le poate alege fiecare detinut, avand in vedere ipotezele care se pot face in legatura cu posibilul comportament al celuilalt.

Activitatea 4 Prelucrarea informatiilor

Fisa de lucru: Prelucrarea informatiei

Activitatea 5 Test de supravietuire

Fisa de lucru: Test de supravietuire

Un grup de turisti a avut un accident pe un drum de munte. Din masina au fost recuperate putine lucruri, dar toti au scapat teferi . Trebuie sa ia din lucrurile ramase, pe cele strict necesare pentru supravietuire. Acestea sunt:

1 Busola

2 O cana de 4, 5 litri cu sirop de pin

3 Cate un sac de dormit cu puf (pentru fiecare membru al grupului)

4 Tablete de carbon pentru dezinfectarea apei 5O bucata mare de pinza rezistenta

6 13 bucati de chibrituri intr-o cutie impermeabila

7 Un cablu de 60 m (6 mm diametru) testata sa reziste pana la 150 kg

8 O lanterna cu patru baterii

9 Un litru de rom Baccardi (65 grade)

10 Set de barbierit cu oglinda

11Ceas desteptator

12 Topor

13 O camera sparta a unei bicicleta

14 O carte cu titlul 'Steaua polara ghid de orientare'.

Completati urmatorul tabel privind ordinea in care ai lua aceste lucruri, intii individual, apoi in grup.

Activitatea 6 Tehnologia informatica si de comunicare. Servicii si produse

ACTIVITATEA 8. Pe cine sa credem?

ACTIVITATEA 9. Solutii creative

ACTIVITATEA 10 Revista noastra

ACTIVITATEA 11 Cum imi utilizez timpul?

Activitatea 12 Programul meu saptaminal

ACTIVITATEA 13 Inteleg ce citesc?

ACTIVITATEA 14 Interviul

ACTIVITATEA15 Reprezentarea grafica a unui text

ACTIVITATEA16  Ineligente multiple

Fisa de lucru: Inteligente multiple

Darul cuvintelor Oamenii inteligenti din punct de vedere lingvistic inteleg mai bine lumea prin intermediul cuvintelor vorbite si scrise.CaracteristiciLe face placere sa scrie si sa citeasca, au un limbaj expresiv, le plac ghicitorile si jocurile de cuvinte, sunt interesati de limbile straine, memoreaza usor si iau notite la cursuri.Cum se manifesta?Ei ii amuza pe altii, ii invata, isi sustin argumentele si sunt persuasivi prin intermediul cuvintelor vorbite. Sunt maestri ai conversatiei, cititori pasionati, scriu foarte corect si sunt artisti ai intelegerii tuturor lucrurilor care au legatura cu cuvintele.Cine sunt ei?Jurnalisti, poeti, avocati, scriitori

Darul imaginilor Oamenii cu inteligenta a imaginilor inteleg lumea cel mai bine prin intermediul vizualizarii si orientarii spatiale.CaracteristiciLe face placere sa demonteze obiectele si apoi sa le monteze la loc, sa se joace cu puzzle-uri tridimensionale. Amintirile lor sunt bazate pe imagini vizuale; ei inteleg foarte bine hartile si planurile desenate.Cum se manifesta?Ei identifica, modifica si transforma diferitele aspecte ale lumii spatiale, vizuale. Au o sensibilitate extrema fata de detaliile vizuale, imaginile percepute de ei sunt vii, isi reprezinta ideile grafic, prin desene si schite, si se pot orienta foarte usor intr-o lume tridimensionala.Cine sunt ei?Arhitecti, fotografi, artisti, piloti, ingineri mecanici

Darul muzicii Oamenii inteligenti din punct de vedere muzical inteleg cel mai bine lumea prin ritmuri si melodii.Caracteristici Ei observa rapid sabloanele, urmeaza usor un ritm; le plac diferite stiluri muzicale. Ei fredoneaza si interpreteaza melodii, canta din voce sau la un instrument; le este greu sa se concentreze daca se aude muzica; le place ritmul poeziilor. Cum se manifesta? Ei percep, apreciaza si creeaza diferite ritmuri si melodii. Au ureche muzicala, canta bine, pot tine ritmul cu muzica si recunosc usor diferite fragmente muzicale.Cine sunt ei? Compozitori, poeti, pianisti, staruri ale muzicii rock

Darul trupului Oamenii inteligenti din punct de vedere fizic inteleg cel mai bine lumea prin intermediul aspectelor concrete (prin fizicalitate).Caracteristici Le plac miscarea fizica si experientele tactile. Cred ca animalele si mediul fizic sunt importante. Le place sa studieze biologia si problemele ecologice. Se descurca bine la scrierea scrisorilor si le calcule si le place sa proiecteze jocuri noi. Cum se manifesta? Isi pot controla foarte usor miscarile trupului si sunt foarte indemanatici. Cos sau tes bine, sunt bucatari priceputi, tamplari buni si buni creatori de modele. Le place sa alerge, sa mearga in excursii cu cortul, sa inoate, sa schieze, sa danseze s.a.m.d. Sunt oameni activi, cu buna sensibilitate tactila, simt nevoia sa se afle mereu in miscare si reactioneaza fizic la tot ce-i inconjoara.Cine sunt ei? Atleti, mestesugari, mecanici, chirurgi

Darul numerelor si al logicii Oamenii inteligenti din punct de vedere matematic si logic inteleg cel mai bine lumea prin cauze si efecte.Caracteristici Le place ca obiectele sa fie curate si in ordine si sunt frustrati de oamenii dezorganizati. Ei urmeaza instructiunile pas cu pas; colecteaza informatii si le folosesc pentru rezolvarea problemelor. Adesea, pot face rapid calcule mintal. Le plac jocurile si problemele care necesita rationamente. Cum se manifesta? Au inclinatii extraordinare pentru rationament, ordine, gandire in termeni de cauza si efect, crearea ipotezelor, cautarea regularitatilor specifice modelelor si au o viziune esentialmente rationala asupra vietii. Cine sunt ei?Oameni de stiinta, contabili, programatori 

Darul oamenilor Oamenii cu inteligenta sociala inteleg cel mai bine lumea daca o privesc prin ochii altora. Caracteristici Invata prin intermediul interactiunii cu ceilalti si le place aceasta interactiune. Ajung la intelegeri, negociaza si sunt empatici cu altii. Demonstreaza calitati de lider si participa la activitati politice. Sunt implicati in activitati extracurrilare si le place sa faca parte din echipe. Cum se manifesta? Sunt receptivi si reactioneaza la toanele, dispozitiile, intentiile si nevoile celorlalti. Se pot baga "pe sub pielea" altuia, pentru a vedea lumea prin ochii sai. Cine sunt ei? Profesori, directori sociali, administratori, lideri foarte eficienti

Darul sinelui Persoanele inteligente din punct de vedere intrapersonal, inteleg cel mai bine lumea din propriul (deci, unicul) lor punct de vedere.Caracteristici Sunt extremi de constienti de propriile convingeri, sentimente si motivatii. Le place sa lucreze singuri si stiu foarte bine sa se auto-motiveze. Le place sa stie de ce fac un anumit lucru. Isi pot evalua foarte corect aptitudinile si punctele slabe si le plac provocarile. Cum se manifesta? Isi cunosc bine sentimentele si le pot deosebi intre multele tipuri de stari emotionale interioare. Sunt auto-comprehensivi, introspectivi, contemplativi, independenti, plini de vointa si foarte disciplinati. Cine sunt ei? Avocati, teologi, intreprinzatori

Darul naturii Oamenii inteligenti din punctul de vedere al mediului inteleg cel mai bine lumea prin intermediul mediului lor. Caracteristici Le place sa lucreze si sa-si petreaca timpul in aer liber. Le place sa grupeze obiectele ierarhic. Cred ca natura, problemele ecologice si animalele sunt importante. Cum se manifesta? invata si recunosc usor diferite specii din mediul lor. Au adesea un "deget verde". Daca traiesc la oras, isi pot face un hobby din memorarea si clasificarea obiectelor din jur, cum ar fi modele ale masinilor, ale pantofilor de sport (adidasi) sau in copertele albumelor. Cine sunt ei? Naturalisti, fermieri, ecologi ,