STRATEGI I PENTRU MENTINEREA DISCIPLINEI LA CLASA

STRATEGI I PENTRU MENTINEREA DISCIPLINEI LA CLASA

Educatia este o actiune organizata care presupune, cu necesitate, acceptarea si respectarea unor cerinte, reguli si dispozitii elaborate si impuse din exterior, concomitent cu instituirea unor modalitati de control asupra acceptarii si respectarii lor.

Disciplina impune cateva reguli astfel asigurand ordinea exterioara indispensabila oricarei actiuni organizate.

Mecanismele de a preveni, interveni si a rezolva problemele disciplinare presupune strategii de interventie ale cadrului didactic, de natura manageriala; preventia este mult mai importanta (valoric) decat rezolvarea postfactum ale unor situatii de criza.

Grupul-clasa, si chiar si cadrul didactic, tinde sa-i valorizeze pe aceia care se supun foarte usor normelor explicite, dar este bine sa-i aprecieze si pe dizidenti, pentru ca critica si curajul de care dau dovada.

Autoritatea profesorului nu se reduce la posesia cunostintelor de specialitate, ci deriva si din capacitatea acestuia de a alterna strategiile didactice, adaptandu-le sistemelor educationale, de a repartiza responsabilitati elevilor (apeland chiar si la delegare) de a mobiliza elevul spre cooperare, de a purta un dialog real profesor-elev.

Ideile de mai jos apartinand lui Sharon Berry vizeaza cateva strategii de mentinere a disciplinei la clasa. Studiile arata ca principalele cauze care faciliteaza aparitia unor manifestari nedorite in clasa sunt :

- inconsecventa cadrului didactic

- planificarea ineficienta a dascalului

- lipsa de respect a dascalului ridica uneori probleme

In general tulburarile de conduita ale elevului sunt si consecinte ale unui management defectuos al clasei.

I. PRINCIPII  FUNDAMENTALE

# Dovedeste  autodisciplina.

# Relatia cu parintii elevilor este bine sa fie una de colaborare/cooperare.

II. PREGATIRI  NECESARE

# Estetizeaza sala de clasa pentru a putea desfasura ore ordonate si disciplinate. Coopteaza si parintii in acest demers.

# Mentine un microclimat placut.

# Fii organizat(a).

# Stabileste secvente repetitive pentru fiecare activitate educativa.

# Foloseste asezarea bancilor ca pe o metoda de realizare a unei bune discipline.

# Stabileste impreuna cu elevii regulile clasei tale.

# Incurajeaza-i pe elevii care respecta regulile.

# Punctualitatea este esentiala.

# Pregateste-ti temeinic activitatea de predare. Utilizeaza diverse metode interactive.

# Adapteaza sarcinile de predare capacitatilor de invatare ale elevilor.

# Nu utiliza materiale care solicita prea mult timp pentru prezentare si care pot crea confuzie.

# Respecta stilurile diferite de invatare ale elevilor, precum si caracteristicile lor de personalitate.

# Concentreaza-te asupra a ceea ce elevii vor face si mai putin asupra a ceea ce ei vor citi, vor scrie, vor spune.

# Dirijeaza sarcinile de invatare catre niveluri superioare ale gandirii ( dincolo de memorare si de intelegere - vezi taxonomia lui Bloom ).

# Asigura elevilor ocazia de a se organiza si de a se grupa in echipe. Incurajeaza  cooperarea si competitia non-antagonica.

# Da tuturor elevilor, chiar si celor mai dificili, posibilitatea de a accepta roluri responsabile de conducatori, deoarece acestea pot influenta pozitiv atitudinea acestora.

# Transmite-le elevilor ideea ca esti mandru(a) de ceea ce ei devin si de ceea ce ei  realizeaza, fapt care asigura concentrarea ta ca manager pe evolutie (progres) si nu pe perfectiune.

# Fii un model pentru elevi prin modul in care faci fata crizelor, dezamagirilor, frustrarilor si maniei.

# Fii tu insati / insuti.

# Insista  pe respectul fata de ceilalti(adulti).

# Respecta elevii.

# Manifesta optimism pedagogic.

# Fii consecvent(a).

# Fii corect(a), fara discriminari si favoritisme.

# Utilizeaza ascultarea activa.

# Nu te enerva.

# Nu umili elevii si evita sarcasmul.

# Nu reactiona exagerat si nu transforma incidentele minore in confruntari majore.

# Nu interveni daca stii ca un comportament nedorit va disparea de la sine.Ignora-# Nu ameninta cu nici o actiune pe care nu poti sau nu o vei indeplini.

# Trateaza comportamentul nedorit in mod individual; nu generaliza si nu culpabiliza intregul grup pentru acesta.

# Daca unele comportamente nedorite sunt raspandite in intreaga clasa, concentreaza-te asupra liderului acesteia. Poti recurge si la o proba sociometrica.

# Nu pune elevii in postura de a-si para colegii.

# Dovedeste ca ai simtul umorului.

# Ironia este o forma a agresivitatii verbale; utilizata in exces si in momente nepotrivite creeaza tensiune.

# Cand ai gresit, recunoaste acest lucru. Uneori poti sa-ti ceri chiar si scuze.

# Alcatuieste un istoric al clasei (album, mapa cu lucrari ale elevilor, diplome etc.).

# Trimite-le parintilor atat informatiile negative, cat si cele pozitive, incepand cu cele pozitive. Tine permanent legatura cu parintii elevilor.

# Propune-ti zilnic sa ai mai degraba interactiuni pozitive decat negative, atat cu clasa in general, cat si cu elevii care creeaza probleme.

III. STRATEGII  SPECIFICE

# Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv.

# Incearca sa nu te adresezi clasei pana cand nu ai certitudinea ca toti elevii asculta.

# Incearca sa stabilesti un contact vizual permanent cu elevii.

# In vederea semnalarii unui comportament (in)disciplinat al elevului, aseaza in dreptul sau, pe banca, stegulete sau stelute, diminuand sau marind, dupa caz, numarul lor.

# Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila.

# Fii gata sa schimbi metoda de lucru cu una de genul intrebare-raspuns, cand simti ca elevii au obosit sa te asculte.

# Orienteaza-i pe elevi catre operatia de extragere a unor principii de viata din continutul predat.

# Solicita sarcini precise de la elevi.

# Recunoaste cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor.

# Remarca orice comportament care-ti place.

# Comunica cu elevul indisciplinat, intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti.

# In situatii dificile foloseste o voce scazuta pentru discursul in clasa; nu ridica tonul pentru ca elevul sa depuna un efort in plus pentru a te asculta, in loc sa vorbeasca sau sa faca galagie.

# Manifesta rabdare.

# Recunoaste ca atunci cand un elev persista in indisciplina, acest fapt este deseori un  semn al unei nevoi mai profunde, de obicei nevoia de atentie sau de dragoste.

# Evita pedepsele care umilesc elevul.

IV. METODE  DE INTERVENTIE PERSONALA

# Explica-i clar elevului in ce consta comportamentul lui nedorit.

# Incearca sa-l faci sa inteleaga ca ceea ce a facut este un lucru daunator pentru intreaga clasa, evitand intrebari de genul: ,,De ce te porti asa?" pentru ca el rareori stie de ce !

# Arata-i elevului ca ai incredere in el.

# Aminteste-i comportamentul pe care il astepti de la el.

# Daca elevul se comporta intr-un anumit fel, inseamna ca accepta si consecintele care decurg din aceasta. Ajuta-l pe elev sa inteleaga ca el si-a ales sanctiunea.

# Asigura-l pe elev ca te intereseaza persoana sa.

# Daca crezi ca e nevoie, aminteste-i consecintele care se pot produce atunci cand   problemele continua.

# Daca se repeta comportamentul nedorit, poti sa inchei cu el un acord scris cu privire la comportamentul sau.

# Nu discuta situatia elevului cu alte persoane; confidentialitatea este fundamentala.

# Ia legatura cu parintii, dar dovedeste tact, considerandu-i aliati si nu salvatori.

# Izolarea, interzicerea participarii la unele activitati etc. sunt eficiente mai ales pentru elevul care doreste sa fie pe placul celorlalti.

# Lauda si incurajeaza !!!

SA INVATAM."Cum sa invatam"! 

Se spune ca omul de cand se naste invata, mai mult, ca orice fiinta umana e capabila sa invete.

Asimilarea de informatii contribuie la optimizarea adaptarii, insa aceasta presupune ca invatarea sa nu fie doar spontana, ci mai ales sistematica. Este firesc si simplu sa invatam spontan pentru ca suntem asaltati de un mediu saturat de informatii, insa cand se pune problema studiului, invatarea spontana devine haotica, iar rezultatele slabe. Pentru a obtine performanta invatarea trebuie sa presupuna planificare si organizare adecvata, transpunera in practica a planificarii si valorificarea studiului prin evaluare.

Asimilarea spontana in cazul elevilor determina acumularea de lacune informationale cu influente negative asupra capacitatii de intelegere a noilor informatii si deci ramanerea in urma la invatatura. Studiile de specialitate evidentiaza ca ramanerea in urma la invatatura incepe la sfarsitul clasei a doua din ciclul primar, cand elevii nu mai reusesc sa obtina rezultatele scolare acceptabile in raport cu programele scolare. In clasa a cincea procentul de elevi cu ramaneri in urma la invatatura se dubleaza, pana la sfarsitul ciclului gimnazial accentuandu-se atat lacunele, cat si dificultatea intelegerii, ceea ce determina dificultatea crescuta de recuperare in ciclul liceal.

Pentru a preveni situatiile de esec scolar, trairile de insatisfactie si dezamagire pe care le resimt elevii cu ramaneri in urma la invatatura, se impune ca in procesul de predare accentul sa nu se puna exclusiv pe informatiile declarative, ci sa primeze informatiile procedurale, eleviilor sa nu li se ceara doar insusirea de informatii, ci sa li se formeze deprinderi de invatare. Important devine astfel nu doar ce sa invete, ci si cum sa invete.

Principiul invatarii sistematice are la baza rezultatele celor mai recente studii de specialitate care indica faptul ca succesul scolar este o masura a comportamentelor de planificare, de fixare a scopurilor si a capacitatii cognitive a persoanei in cauza. L.S.Vagotsky vorbind despre conceptul de 'zona proxima a dezvoltarii' distinge doua nivele distinctive ale functionarii mintale a copilului functiile cognitive maturizate si functiile cognitive in curs de maturizare, care pot fi realizate doar in situatiile de conlucrare cu un adult competent in rezolvarea unor sarcini ce depasesc posibilitatile copilului. Foarte la moda este notiunea de transfer, notiune care accentueaza faptul ca orice invatare noua este conditionata de alta anterioara. Transferul se poate realiza

- orizontal - prin adaugarea de detalii la informatiile asimiltate, prin largirea cunostintelor,

- vertical - prin aprofundarea, adancirea cunostintelor esentiale. 

Prin fenomenul 'Zeigarnik' se explica faptul ca sarcinile a caror executare este intrerupta sunt mai susceptibile de a fi reluate si memorate, duse la capat decat sarcinile asemanatoare, realizate fara intrerupere. Aplicabilitatea acestui fenomen presupune ca sarcinile sa aiba o structura, un inceput, un plan si un punct terminal. Prin aceste cerinte se insista pe studiul sistematic si pe metodele didactice aplicate in procesul de predare.

Studiul sistematic prezinta avantaje indiscutabile, atat in ameliorarea/rezolvarea dificultatilor la invatatura, cat si in optimizarea lor pentru ca presupune

obtinerea unor rezultate sigure informatiile sunt asimilate precis

economicitate exclude risipa de timp si de efort

eficienta se soldeaza cu rezultate care coincid cu obiectivele propuse.

Invatarea sistematica presupune parcurgerea unor etape. In primul rand este nevoie de

1. - planificarea invatarii - aceasta etapa presupune

inventarierea materiilor si a lectiilor care trebuie invatate

evaluarea timpului disponibil, care cuprinde si un 'timp de rezerva'

elaborarea unui calendar de studiu saptamanal.

Sa presupunem ca suntem elevi in clasa a X a. Vom incepe invatarea sistematica prin planificarea ei. Astfel, va trebui sa tinem cont de trei tipuri de activitati activitati importante urgente si mai putin urgente , altele mai putin importante si altele neimportante. Pentru a reusi va trebui sa acordam prioritate activitatilor importante, dedicandu-le cea mai mare parte din timpul disponibil. Consultandu-ne orarul constatam ca terminam cursurile in general la ora 14. Deci, de la ora 14-22.00 ne raman opt ore. Avem nevoie de

2 ore - pentru a ajunge acasa, a ne schimba, a manca si a ne odihni ; la fiecare 40-50 de minute e necesara o pauza de circa 10 minute pentru refacerea potentialului intelectual 90 minute 20 de minute de intretinere corporala prin exercitii fizice, necesare echilibrarii energiei nervoase cu cea fizica, 30 de minute pentru a servi cina .Am ramas cu 3 ore si 40 de minute pentru studiu.

Acestea le putem planifica in functie de orar, astfel

Pentru ziua de vineri, deoarece se acumuleaza oboseala pe parcursul saptamanii, pentru refacere, se poate opta pentru iesiri in aer liber, intalniri cu prieteni, activitati relaxante.

Bineinteles ca acest program ar putea avea coloane aditionale daca luam in considerare sfarsitul de saptamana. Astfel putem considera aceste zile ca timp de rezerva, pentru a exersa suplimentar la materiile care ni se par mai dificile, precum si pentru citit. Timpul alocat poate insuma circa 6 ore, ore pe care le putem programa astfel de la 9 -11, de la 11.30-13,  pauza de la 13-16, apoi iar studiu de la 16-18, 18.30-19.30, apoi liber.

In functie de particularitatile fiecarei saptamani acest program poate suferi unele modificari. De exemplu, daca luni avem teza, poate ca vom amana unele activitati programate pe vineri dupa-masa pentru a consacra cateva ore pregatirii pentru teza, daca consideram materia dificila.

2. - organizarea optima a invatarii - aceasta etapa presupune

stabileste obiectivele

creeaza conditiile de studiu

alege mijloace de studiu adecvate

In cazul mentionat anterior organizarea optima a invatarii presupune alcauirea unui calendar zilnic. Pentru aceasta avem nevoie de toate manualele si caietele necesare pentru ziua urmatoare. Dupa ce le scoatem pe birou, le deschidem si completam un tabel ca cel de mai jos. Sa presupunem ca azi este luni, ne vom face calendarul de studiu pentru marti, dupa ce venim de la scoala, astfel

Conditiile de studiu presupune nu doar pregatirea manualelor, a caietelor, a dictionarelor, a altor materiale necesare, ci si indepartarea de sursele distractoare de ex. radio, televizor etc , iluminare corespunzatoare, loc de munca adecvat nu se invata in pat, ci de regula biroul este special conceput pentru acest scop , momentul studiului in general activitatea intelectuala este mai anevoioasa intre orele 14-16 , starea psihica in care se gaseste persoana, stilul persoanei unii invata mai usor seara, altii dimineata devreme De mentionat este faptul ca organismul are nevoie de 7-8 ore de somn din 24 de ore, timp necesar pentru ca energia fizica si psihica sa se refaca.

3. - desfasurarea studiului - aceasta etapa presupune

respectarea calendarului de studiu

aplicarea unor tehnici optimizante de studiu

recompensa/pedeapsa in functie de respectarea/nerespectarea calendarului.

Respectarea calendarului poate cauza unele probleme pentru cei care nu sunt obisnuiti cu sistemul acesta, de aceea este utila autorecompensarea/autopedepsirea. Se pot stabili recompense la inceput de saptamana, important este ca acestea sa fie realmente motivante. Daca cineva este pasionat de calculatoare poate sa-si stabileasca ca recompensa 20-30 de minute la calculator, daca in ziua respectiva a reusit sa respecte calendarul. Sa presupunem ca aceleiasi persoane ii displace sa mature si sa spele pe jos. Daca intr-o zi nu va reusi sa respecte calendarul nu numai ca nu va putea sta la calculator, dar va trebui sa mature si sa spele pe jos in acea seara, singur.

Chiar daca studiul este uneori dificil, in conditiile in care calendarul a fost alcatuit in mod obiectiv, expresii ca 'Nu pot, nu sunt capabil, nu voi reusi' nu au acoperire. Posibilitatile de invatarea ale fiecarui om sunt de cateva zeci de mii de ori mai mari decat solicitarile scolare. Cercetarile evidentiaza ca, in cursul vietii, omul nu foloseste decat 30-40 din posibilitatile materii cenusii. Cu incredere in aceste resurse si gandind pozitiv se poate reusi.

4. - valorificarea studiului - aceasta etapa presupune

pregatirea pentru probe orale

pregatirea pentru teze, lucrari scrise, examene.

Pentru a nu intampina dificultati la examenele orale sau la raspunsuri orale este util a se comunica cat mai mult, in medii difierite, cu oameni diferiti, despre subiecte diverse, este recomandat cititul pentru imbogatirea vocabularului, precum si increderea in sine. Daca s-a parcurs material prin invatare sistematica, reusita este garantata, deci teama de esec nu-si are rostul. In plus sa nu uitam, nimeni nu este perfect si orice am face nu putem multumi absolut pe toata lumea, asadar important este sa obtinem cel putin rezultatul pe care noi il scontam.

Pregatirea pentru examene este eficienta daca elevul isi procura din timp programa dupa care sa invete, manualele si caietele, precum si alte materiale auxiliare, dupa care sa inceapa planificarea si invatarea sistematica. Satisfactiile nu vor ezita sa apara daca obiectivele sunt realiste, studiul consecvent insotit fiind de strategii de motivare.

Daca in acest articol s-a insistat mai mult pe primele doua etape, in numarul ulterior, in a doua parte a articolului se vor accentua celelalte doua etape, respectiv pregatirea in vederea sustinerii examenelor.