ROLUL CATEDREI SI AL CABINETULUI DE SPECIALITATE IN SISTEMUL ACTIVITATII DIDACTICE

Cuvinte-cheie: mijloace de invatamant; cabinet de specialitate, conditii de pavoazare, aranjare; catedra de specialitate

1.Specificul lectiilor desfasurate la Cabinetul de specialitate

Activitatile in Cabinetul de specialitate trebuie sa se inscrie pe coordonatele unor lectii activ-participative. Specificul lectiilor desfasurate aici deriva atat din schimbarea mediului oferit de sala de clasa, cat si din abilitatea profesorului de a realiza si "altfel" de lectii.

a) Organizarea lectiilor in cabinetul de specialitate presupune pregatirea unor sarcini interesante si atractive pentru elevi: rezolvarea unui rebus didactic, avand acces la: dictionare, manual, reviste, alte surse; integrarea unor secvente de munca sem-independenta: li se va permite elevilor sa discute intre ei, sa se consulte in gasirea solutiilor unei probleme.

Oricare ar fi demersul didactic pe care si-l propune profesorul, la sfarsitul orei, elevii trebuie sa constientizeze ca sarcinile-problema pe care le-au avut de rezolvat nu au fost imposibile sau ca le-au fost date spre a gasi o cale de ocolire a lor, ci de a verifica ipoteze, de a descoperi si de a confrunta concluziile cu rezultatele.

De obicei, pe parcursul orelor desfasurate in cabinet se utilizeaza filme didactice, inregistrari pe diferite suporturi, se utilizeaza mijloacele de invatamant de care profesorul nu dispune la sala de clasa. Toate tipurile de mijloace de invatamant specifice predarii-invatarii-evaluarii continuturilor stiintifice de specialitate isi gasesc locul si in Cabinetul de specialitate.

b) Dotarea si amenajarea cabinetului

Un cabinet de specialitate bine dotat trebuie sa cuprinda: mobilierul adecvat, materiale documentare indexate in dosare, bibliorafturi tematice, fisiere bibliografice, o biblioteca, o combina de aparate audio-video (mediateca), un ecran mobil sistem "styrex" si cel putin o tabla (neagra, alba sau flip chart).

Existenta unor table mai mici, pe un perete lateral al cabinetului, faciliteaza prezentarea activitatii pe grupuri, fiecare grup avand tabla sa, pe care un delegat al grupului scrie solutiile/concluziile grupei sale. Dupa incheierea activitatii pe grupe, rezultatele tuturor sunt confruntate sau coroborate usor.

Pentru orice cabinet nu numai materialul didactic si mijloacele de invatamant sunt importante, ci si conditiile in care functioneaza acesta. Cercetari de psihologie si de sociologie economica au confirmat faptul ca un mediu de lucru bine amenajat sustine implicarea efectiva si afectiva a angajatilor (v. conditiile oferite de birourile marilor firme). Extrapoland pentru mediul scolar, este de recunoscut faptul ca si aici asigurarea unui mediu de lucru placut are implicatii psihologice majore: faciliteaza activitatea proceselor cognitive, starea de calm, buna dispozitie si dorinta de colaborare.

Aceste conditii sunt de natura materiala, dar si de natura ergonomica si manageriala. Ele se refera, in principiu, la: iluminarea spatiului, calitatea mobilierului scolar, culoarea zugravelii, perdele/draperii, alte piese de mobilier decat cele strict scolare (o masuta, un suport pentru plante decorative), pavoazarea de ansamblu a spatiului ce are destinatia de Cabinet de specialitate.

Scopul general al dotarii si amenajarii este ca "prin organizarea sa, prin dispunerea mobilierului, a materialelor informativ-documentare, prin sisteme de rapida regasire a informatiilor stocate pentru un cat mai larg evantai de notiuni, concepte si categorii de subiecte si teme, cabinetul de stiinte sociale trebuie sa creeze conditii pentru ca activitatile colective pe care le gazduieste sa poata avea un caracter cat mai activizator, cat mai participativ si prin aceasta cat mai formativ cu putinta" (D.Curuz, 1980, pag.295).

(2) (3)

Modele de aranjare a mobilierului scolar 

Aranjarea mobilierului scolar determina tipuri de interactiune diferita. Modelul traditional, prezentat in figura de mai sus, este recomandat pentru desfasurarea lectiilor in care predomina ca metode de invatamant prelegerea si expunerea. Este un model care favorizeaza metodele expozitive, dar si pasivismul elevilor. Modelele prezentate in cazurile (2) si (3) favorizeaza atat interactiunea profesor-elev/ elev-profesor, cat si elev-elev /elev-elevi, facand posibile astfel toate formele de organizare a elevilor.

Atributele moderne ale mobilierului scolar sunt: simplitatea, functionalitatea, durabilitatea, instructionalitatea si modularitatea.

Specialisti in ergonomie scolara propun modele functionale care sa asigure atat confortul fizic al elevilor de diferite varste scolare (cu mecanisme de reglare, in functie de inaltime), cat si posibilitatea adaptarii rapide a acestora in functie de stilul de interactiune didactica preferat de profesor, de sarcina didactica de baza sau tipul activitatii.

De aceea, in scoala secolului al XXI-lea, optam pentru un mobilier modular care sa poata fi modificat cu usurinta, in functie de sarcinile de invatare (frontale, strict individuale, colaborare cu un singur coleg, invatare in microgrupuri, echipe).

Intr-o scoala cu facilitati minime, infiintarea unui cabinet de specialitate este conditionata, concomitent, de doi factori: spatiu adecvat si dorinta efectiva a profesorului de a face o munca cu daruire si pasiune.

2. Rolul managerial al catedrei de specialitate

Un rol esential al formarii cadrului didactic in primii ani de invatamant il are colectivul scolii in care functioneaza, respectiv catedra de specialitate ce reuneste profesori ce predau aceeasi disciplina de invatamant sau discipline aflate in aceeasi arie curriculara.

Constituind subunitati organizationale ale scolii ca institutie educationala, catedrele de specialitate au un loc distinct si indeplinesc functii specifice in sistemul general de organizare a scolii.

Din perspectiva manageriala, catedra, prin sefii de catedra si prin membrii sai, desfasoara un ansamblu de activitati care, pe de o parte trebuie planificate, organizate, coordonate , monitorizate si controlate, iar, pe de alta parte, structurate si desfasurate cat mai functional posibil, pentru a fi cat mai adecvate si mai eficiente necesitatilor si conditiilor specifice.

Intr-o ordonare si clasificare primara si incompleta, activitatile catedrei pot fi grupate in:

Activitati consacrate realizarii obiectivelor si sarcinilor didactice

stabilirea coordonatelor proiectarii didactice anuale, semestriale, pe unitati de invatare, pe baza metodologiei de aplicare a noului curriculum pentru anul in curs;

inventarierea materialului didactic aflat in dotare si stabilirea necesarului de material pentru buna desfasurare a activitatii didactice in anul in curs: mijloace de invatamant ce pot fi comandate, obtinute prin donatii, sponsorizari; materiale didactice realizate prin mijloace proprii (planse, machete, panouri etc) si repartizarea confectionarii acestuia intre membrii catedrei;

propunerea unui prototip de material didactic pentru profesor sau pentru trusa individuala a elevilor;

planificarea unor lectii deschise la nivelul catedrei;

stabilirea unui numar minim de ore de interasistente pentru fiecare cadru didactic; profesorul debutant asista la orele colegilor cu mai multa experienta si grad didactic, urmand ca apoi sa fie asistat de acestia. Dupa fiecare ora de asistenta profesorul debutant intreprinde o activitatea de evaluare /autoevaluare, urmarind cuantificarea elementelor valoroase, care au asigurat succesul, dar si aspectele mai putin izbutite, stabilind o diagnoza a dificultatilor pe care sa le depaseasca mai usor in activitatea viitoare;

participarea mai multor profesori la: stabilirea structurii lectiilor de recapitulare, la intocmirea unor probe de evaluare a elevilor;

predarea in echipa.

Activitati consacrate realizarii obiectivelor si sarcinilor extraclasa si extrascolare

planificarea de consultatii pentru olimpiade, bacalaureat, lucrari de diploma, dar si cu scop de recuperare pentru elevii ramasi in urma la invatatura;

organizarea unor activitati extrascolare comune mai multor clase: intalniri cu specialisti din invatamantul superior sau din cercetare, vizite la un obiectiv economic, excursii, spectacole etc;

organizarea Cercului de elevi pe aplicatii in specialitate;

infiintarea unei Gazete de Stiinte la nivelul scolii si coordonarea elevilor in realizarea articolelor;

Activitati de evaluare a rezultatelor scolare

analiza procesului de invatamant prin prisma rezultatelor obtinute de elevi semestrial, anual sau la testele standardizate, olimpiade, concursuri pe teme de specialitate, examenul de bacalaureat;

analiza unor greseli tipice inregistrate in urma probelor de control, la mai multe clase;

Activitati de informare, de documentare didactica si de cercetare stiintifica

dezbateri, pe echipe de profesori, privind manualele scolare alternative.

dezbaterea unor aspecte informativ-formative corelate: parcurgerea integrala a programei versus cum primesc elevii un volum mare de cunostinte, cum asimileaza, daca asimileaza, manifesta interes, cum reactioneaza la dificultati?

prezentarea/semnalarea noilor aparitii editoriale psihopedagogice si de specialitate;

intocmirea unor dosare tematice: Proiecte de lectie, Fise de lucru, Fise de dezvoltare, Fise de recuperare, Fise bibliografice, Bibliografii, Referate, Studii si cercetari, Subiecte date la Olimpiade, Subiecte date la Bacalaureat, Subiecte date la examenele de admitere in invatamantul superior, Subiecte formulate de profesori; Albume cu fotografii din activitatea stiintifica a cabinetului (participari la sesiuni stiintifice, invitati de specialitate), din excursiile-lectie s.a.

initierea unor cercetari cu valoare psihopedagogica si metodica, cercetari ce pot fi valorificate ulterior in articole pentru revista "Tribuna invatamantului", referate pentru cercurile de specialitate sau chiar pot constitui subiectele unor teme de cercetare pentru obtinerea gradului didactic I.

Activitati specifice relatiilor scolii cu familia, comunitatea, organizatiile si asociatiile de tineret, cu organismele si organele administratiei locale si teritoriale: lectorate cu parintii; stabilirea de parteneriate cu institutii de educatie si cultura existente in localitate sau pe raza acesteia, precum muzeul sau biblioteca.

Daca pe parcursul pregatirii initiale, viitorul cadru didactic este cel putin initiat in cercetarea psihopedagogica, in primii ani de activitate va reusi sa identifice probleme (psihopedagogice, metodice concrete) cu mai multa usurinta, sa efectueze corectari cu caracter pedagogic, sa elaboreze lucrari pe baza acestora, valorificand astfel, la nivel teoretic, propria experienta.